18,079 matches
-
Valea Soșii. În 1950, cele două comune au fost transferate raionului Moinești din regiunea Bacău. În 1968, ele au revenit la județul Bacău, reînființat, iar comuna Bucșești a fost desființată, satele ei trecând la comuna Poduri; tot atunci, au fost desființate satele Brănești și Rusăești (comasate cu Poduri), Băieni (comasat cu Cernu), și Lereni (comasat cu Bucșești). În comuna Poduri se află , lângă fostul sat Rusăești (astăzi parte a satului Poduri), la nord-vest de biserica de lemn „Sfinții Voievozi”. Situl cuprinde
Comuna Poduri, Bacău () [Corola-website/Science/300693_a_302022]
-
În continuare din anul 1928 a fost notar Ivășcoiu Viorel, nu s-au găsit documente privind perioada de după 1930 cât a mai funcționat până la venirea notarului Guga Sabin (din Bretea). Acesta a funcționat până în anul 1948, când regimul comunist a desființat instituția notariat de la primării, aceștia devenind secretari de primării (cu pregătirea câteva clase primare). Trebuie menționat că în perioada anilor 1930 - 1940 a fost un funcționar de primărie ungur Kelemen , din Pui, care venea și pleca zilnic pe jos, cu
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Națională și Târgușor. În 1950, comunele Mândrișca și Valea Seacă au trecut în administrarea raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău, iar în timp comuna Mândrișca a fost și ea desființată și inclusă în comuna Valea Seacă, satele Târgușor și Șoseaua Națională fiind și ele comasate cu satul Mândrișca. În 1968, comuna Valea Seacă a trecut la județul Bacău; tot atunci, satele Mândrișca și Pălămida au fost desființate și comasate cu
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
fost și ea desființată și inclusă în comuna Valea Seacă, satele Târgușor și Șoseaua Națională fiind și ele comasate cu satul Mândrișca. În 1968, comuna Valea Seacă a trecut la județul Bacău; tot atunci, satele Mândrișca și Pălămida au fost desființate și comasate cu satul Valea Seacă. Bisericile parohiale: De vecinătate:
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
se regăsește cu denumirea de "Borzești". În 1950, comunele au trecut în administrarea raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău, iar autoritățile comuniste au început după 1952 evoluția forțată a comunei vecine Onești către statutul de oraș. Comuna Jevreni a fost desființată, câteva sate ale ei (inclusiv cel de reședință) trecând la comuna Borzești, denumită acum "Ștefan cel Mare" (ca și satul ei de reședință, fost Valea Seacă). În 1964, satul Jevreni i s-a schimbat denumirea în "Viișoara". În 1968, comuna
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
fost Valea Seacă). În 1964, satul Jevreni i s-a schimbat denumirea în "Viișoara". În 1968, comuna Ștefan cel Mare a devenit comună suburbană a municipiului Gheorghe Gheorghiu-Dej din județul Bacău și i s-au arondat și satele comunei Buciumi, desființată; tot atunci, au fost desființate satele Ciopești, Corbu, Micloșoaia (comasate cu Viișoara), Gârbovana (comasat cu Negoiești) și Livada (comasat cu Bogdana). În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, iar comuna Ștefan cel Mare a fost subordonată direct
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
satul Jevreni i s-a schimbat denumirea în "Viișoara". În 1968, comuna Ștefan cel Mare a devenit comună suburbană a municipiului Gheorghe Gheorghiu-Dej din județul Bacău și i s-au arondat și satele comunei Buciumi, desființată; tot atunci, au fost desființate satele Ciopești, Corbu, Micloșoaia (comasate cu Viișoara), Gârbovana (comasat cu Negoiești) și Livada (comasat cu Bogdana). În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, iar comuna Ștefan cel Mare a fost subordonată direct județului Bacău. În anul 2005
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
Bacău, ea luând în timp numele satului "Strugari", devenit reședință. Satul Năsoești a fost rebotezat în 1968 "Strugarii de Sus", iar în 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat; tot atunci satul Strugarii de Sus (fost Năsoești) a fost desființat și comasat cu satul Strugari. Singurul obiectiv din comuna Strugari inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este fostul conac Veninoaia din satul Petricica, astăzi școală. Clădirea construită în secolul al XIX-lea este
Comuna Strugari, Bacău () [Corola-website/Science/300703_a_302032]
-
au fost transferate raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) din regiunea Bacău, după care în 1960 au fost transferate raionului Adjud din regiunea Bacău. În 1968, comunele au trecut la județul Bacău, iar comuna Godinești a fost desființată, satele ei trecând la comuna Vultureni; tot atunci, satul Tăvădărești (fosta localitate de reședință) a fost transferat comunei Dealu Morii, satul Vultureni a revenit la această denumire (după ce un timp fusese denumit "Gura Țigănești", făcând parte din comuna Godinești) și
Comuna Vultureni, Bacău () [Corola-website/Science/300712_a_302041]
-
satul Tăvădărești (fosta localitate de reședință) a fost transferat comunei Dealu Morii, satul Vultureni a revenit la această denumire (după ce un timp fusese denumit "Gura Țigănești", făcând parte din comuna Godinești) și a devenit reședința comunei; în sfârșit, a fost desființat satul Ruget (comasat cu Lichitișeni). Singurul obiectiv din comuna Vultureni inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este situl arheologic de „Pe Tablă”, aflat în marginea de vest a satului Lichitișeni, sit ce cuprinde
Comuna Vultureni, Bacău () [Corola-website/Science/300712_a_302041]
-
a purtat denumirea "județul Cojocna" (în limba maghiară comuna Cojocna se numește "Kolozs"). Conducerea județului Cojocna se afla în municipiul Cluj, care însă se bucura de statutul de oraș liber. În anul 1925 statutul autonom al municipiului Cluj a fost desființat, iar orașul liber a fost comasat cu județul Cojocna, care a primit denumirea de "județul Cluj." Prin cedarea Ardealului de Nord în septembrie 1940 cea mai mare parte a județului Cluj a ajuns sub administrația Regatului Ungariei. Părțile rămase sub
Județul Cluj (interbelic) () [Corola-website/Science/300729_a_302058]
-
a trecut în administrarea raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău și între timp satele Buciumi și Răcăuți s-au separat, formând o comună de sine stătătoare. În 1968, comuna Cașin a revenit la județul Bacău, reînființat; tot atunci s-au desființat și satele Pochița, Vlașca și Suseni (ultimul apărut recent), toate trei fiind incluse în satul Cașin. În zilele noastre, Comuna Cașin este o comună liberă, condusă de către un primar. Ea însă se aseamănă cu cea din zilele secolului trecut din
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
din sat și atrași de demagogia politicienilor, s-au înscris la acestea începând o luptă aprigă pentru a pune mâna pe conducerea băncii, care din institut de credit și economie a fost transformată în instrument politic. În prezent, banca este desființată de mult din secolul trecut. În urmă cu zeci de ani, în perioada comunistă, comuna Cașin avea un singur magazin, aparținând statului. Acesta era magazinul „Universal”. Având un corp de clădire mare, cuprindea tot felul de produse pentru locuitorii comunei
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Olt. Actualmente teritoriul lui este împărțit între județele Sibiu și Brașov. Se învecina la nord cu județul Târnava Mare, la vest cu județul Sibiu, la est cu județul Brașov, iar la sud cu județele Argeș și Muscel. Județul a fost desființat odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950. După Unirea Transilvaniei cu România din anul 1918, pe baza Constituției din 1923 și a legii de unificare administrativă din 1925, a fost înființat județul Făgăraș, cu reședința în orașul omonim, fiind divizat
Județul Făgăraș (interbelic) () [Corola-website/Science/300754_a_302083]
-
ale țării, în 1945, o parte a populației săsești din județul Făgăraș a fost deportată în Uniunea Sovietică, de unde o parte dintre supraviețuitori au revenit după vreo cinci ani. În urma reformei administrativ-teritoriale din 1950, făcută după model sovietic, au fost desființate județele și înființate regiunile și raioanele. În 17 februarie 1968 s-a revenit la împărțirea administrativ-teritorială pe județe, însă județul Făgăraș nu a fost reînființat. Teritoriul Țării Făgărașului a fost împărțit între județele Brașov și Sibiu. Teritoriul județului era împărțit
Județul Făgăraș (interbelic) () [Corola-website/Science/300754_a_302083]
-
partea centrală a actualului județ Alba. Se învecina la vest cu județul Hunedoara, la nord cu județul Turda, iar la est cu județele Sibiu și Târnava Mică. Teritoriul județului era împărțit inițial în șapte plăși: Ulterior, plasa Ighiu a fost desființată și au fost înființate două plăși noi: Județul cuprindea patru comune urbane sau orașe (Alba-Iulia, Abrud, Aiud și Sebeș), respectiv 151 de sate, împărțite pe plăși după cum urmează: plasa Abrud - 7 sate, plasa Aiud - 33 de sate, plasa Alba Iulia
Județul Alba (interbelic) () [Corola-website/Science/300782_a_302111]
-
Se învecina la vest cu Iugoslavia, la nord-vest cu județul Severin, la nord cu județul Hunedoara, la est cu județele Gorj și Dolj, iar la sud Bulgaria. Teritoriul județului era împărțit inițial în patru plăși: Ulterior, plasa Câmpul a fost desființată și au fost înființate următoarele cinci plăși: Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 303.878 de locuitori, din care: 98,7% români, 1,2% țigani, 0,3% germani ș.a. Din punct de vedere confesional au fost înregistrați
Județul Mehedinți (interbelic) () [Corola-website/Science/300786_a_302115]
-
est cu județele Muscel și Dâmbovița, iar la sud cu județele Teleorman și Vlașca. Teritoriul județului era împărțit inițial în cinci plăși. În anul 1925, acestea erau următoarele: Ulterior, județul a fost reorganizat în șase plăși. Plasa Uda a fost desființată și au fost formate două plăși noi: Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 257.378 de locuitori, din care: 97,6% români ș.a. Din punct de vedere confesional 99,1% erau ortodocși, 0,3% romano-catolici, 0,3
Județul Argeș (interbelic) () [Corola-website/Science/300787_a_302116]
-
a fost trecută în 1950 în compunerea raionului Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, ea a revenit, conform noii organizări administrative din România, în județul Buzău. Tot atunci, satul Valea Puțului a fost desființat și inclus în satul Săpoca, iar comunei i-a fost transferat și satul Mătești, fost la comuna Mărăcineni. Două obiective din comuna Săpoca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local, unul ca sit
Comuna Săpoca, Buzău () [Corola-website/Science/300790_a_302119]
-
Enculești, Florești, Gura Ocii, Gura Dimienii, Mărgăriți și cătunele Coțobești, Oca și Oilești, având o populație de 2514 locuitori. În 1950, comuna Cărpiniștea a devenit reședința raionului Cărpiniștea din Regiunea Buzău, raion care a existat până în 1952, când a fost desființat, iar comunele au trecut la raionul Buzău din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Cărpiniștea a fost desființată și inclusă în comuna Beceni, unele sate fiind comasate (satul Enculești a fost inclus în satul Beceni, satul Gura Ocii în satul Mărgăriți
Comuna Beceni, Buzău () [Corola-website/Science/300796_a_302125]
-
2514 locuitori. În 1950, comuna Cărpiniștea a devenit reședința raionului Cărpiniștea din Regiunea Buzău, raion care a existat până în 1952, când a fost desființat, iar comunele au trecut la raionul Buzău din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Cărpiniștea a fost desființată și inclusă în comuna Beceni, unele sate fiind comasate (satul Enculești a fost inclus în satul Beceni, satul Gura Ocii în satul Mărgăriți, satul Valea Hotarului în satul Valea Părului), iar comuna arondată din nou județului Buzău.
Comuna Beceni, Buzău () [Corola-website/Science/300796_a_302125]
-
Pepiniera Istrița; comuna Berca rămânea atunci doar cu satul ei de reședință. În 1950, comunele Breaza și Greceanca au fost incluse în raionul Mizil din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Greceanca s-a desființat, satele ei fiind împărțite între comunele și Breaza; comuna Breaza, în componența ei actuală, a revenit la județul Buzău, reînființat, în actuala componență. Șapte obiective de pe teritoriul comunei Breaza sunt clasificate în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente
Comuna Breaza, Buzău () [Corola-website/Science/300797_a_302126]
-
comuna Brăești apare consemnată ca având în plus și satul Dosu - Pârscovel acum (astăzi, Pârscovelu). În 1950, comunele au făcut parte din raionul Cislău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. Înainte de 1968, comuna Goidești s-a desființat, fiind împărțită între comunele Gura Teghii (satul Varlaam și zona sa muntoasă a Masivului Penteleu), Lopătari și Brăești (restul așezărilor). Satul Piatra a fost desființat, o vreme pe teritoriul comunei Bozioru, acum dispărut fiind. În 1968, comuna Brăești a fost
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. Înainte de 1968, comuna Goidești s-a desființat, fiind împărțită între comunele Gura Teghii (satul Varlaam și zona sa muntoasă a Masivului Penteleu), Lopătari și Brăești (restul așezărilor). Satul Piatra a fost desființat, o vreme pe teritoriul comunei Bozioru, acum dispărut fiind. În 1968, comuna Brăești a fost arondată județului Buzău, reînființat. În comuna Brăești există trei obiective clasificate în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Ruinele mănăstirii
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
În 1950, cele două comune a fost inclusă în raionul Brăila din regiunea Galați, iar în 1968, a înglobat comuna Baldovinești și a trecut din nou la județul Brăila, căpătând forma actuală, după ce satul General Praporgescu a fost și el desființat și inclus în satul Baldovinești.
Comuna Vădeni, Brăila () [Corola-website/Science/300789_a_302118]