18,160 matches
-
această perspectivă mai largă. Asumpția principală pe care se fundamentează acest demers este că guvernarea unei societăți e un instrument În folosul cetățenilor, că cetățenii reprezintă unitatea fundamentală a unei orânduiri sociopolitice, și nu doar o componentă secundară Într-o logică statală a universului sociopolitic. Prin urmare, politicile publice reprezintă resursa principală a cetățenilor, instrumentul prin care aceștia Își pot Îmbunătăți situația. Acest instrument poate fi mai mult sau mai puțin eficient, În funcție de configurația instituțională concretă prin care este materializat. Însă
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
care configurează interacțiunile politice din societatea contemporană. Într-o democrație, statutul de cetățean este, prin excelență, fundamentat pe un principiu de egalitate. Dacă Într-o perspectivă capitalistă puterea de decizie individuală depinde de puterea economică a agentului respectiv, Într-o logică democratică, oricare cetățean are un drept egal de decizie asupra mersului lucrurilor 1. O teorie democratică se justifică prin recunoașterea faptului că există bunuri ce Îi afectează pe toți membrii comunității mai degrabă similar decât diferențiat 2. Procesul politic specific
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
doar o dată și de către un singur consumator, nemaifiind disponibilă ulterior pentru consum. Orice bun imaginabil poate fi clasificat În funcție de potențialul natural de divizibilitate pe care Îl deține. Însă această componentă naturală a proprietății de divizibilitate joacă un rol secundar În logica bunurilor publice. Orice bun are un potențial natural de divizibilitate mai mic sau mai mare. De exemplu, ne putem imagina o comunitate ce trăiește În deșert, unde apa este un bun foarte rar și, prin urmare, foarte divizibil. Pentru a
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pașnice, pentru a se putea apăra În fața atacurilor unor agresori externi 1. Prin urmare, apariția statului centralizat Își are originea În avantajul tactic net superior pe care Îl conferă o structură militară ierarhică și centralizată. În plus, preponderența pe care logica de conflict a avut-o În decursul istoriei oferă o explicație plauzibilă a rolului fundamental pe care l-a deținut instituția statală În societate. În acest context conflictual, instituția statală s-a dovedit a fi cea mai eficientă dintre alternative
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Max Weber (1914) și Woodrew Wilson (1887, 1956) a relației formale dintre principal și agent (vezi și Ostrom, 1973, pp. 20, 25). În viziunea modelului formal, sistemul poate funcționa pe baza unei distincții cât mai clare Între politicieni și administrație. Logica sistemului este bazată pe două elemente. În primul rând, politicienii ar urma să fie supuși regulilor jocului democratic, prin intermediul căruia membrii societății aleg dintre competitori pe contractorul (partidul) care Își asumă furnizarea tuturor bunurilor și serviciilor publice pentru o perioadă
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de la exemplul probabil cel mai discutat astăzi, și anume cel al corupției În cadrul unei instituții publice; vom discuta cazul ipotetic al unui departament Însărcinat cu emiterea autorizațiilor de construcție pentru clădiri aflate pe lista de construcții de patrimoniu cultural național. Logica acestei atribuții este simplă și intuitivă: există unele clădiri cu o valoare culturală mai ridicată decât altele, datorită trecutului lor istoric sau datorită unor considerații de ordin estetic. Pentru a elimina posibilitatea unor potențiali indivizi pentru care valoarea culturală și
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
și traseele trecătorilor și le va betona, ridicându-le la „rangul” de alei oficiale. Rezultatul acestei a treia alegeri va fi un parc curat, cu gazonul intact și În care oamenii au pe unde merge fără să treacă prin noroi. Logica descrisă de acest exemplu este universală pentru modul În care poate fi gândit orice design instituțional. Mulți pot Încerca să argumenteze că, uneori, există rațiuni mai Înalte care pot cere arhitectului să Îi oblige pe oameni să circule pe aleile
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
formelor de organizare politică, pe de o parte, și de unicitatea fiecărei organizări politice particulare, pe de altă parte (Ostrom, 2000). Nereușind identificarea unui astfel de panaceu, cercetările neoinstituționale (pentru o bibliografie completă, vezi Hess, 1999) au Încercat să expună logica procesului permanent de configurare și reconfigurare a ordinilor politice, Încercând să vadă ce fel de premise ale acestui proces cresc șansele succesului aranjamentelor instituționale respective (Ostrom, 1990; McGinnis, 1999, 2000). Întrebarea pusă mai sus ar putea fi rezolvată dacă ar
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
sistematică a variabilei gen, În scopul sensibilizării tuturor politicilor față de diferențele de gen și față de problemele femeilor 5. Principala ipoteză a acestui studiu este aceea că sistemul legislativ și cel instituțional care există nu s-au dezvoltat „firesc”, Într-o logică a politicii publice care pornește de la presupoziția că aceasta reprezintă interesele și problemele indivizilor, conștientizate ca probleme politice și plasate pe agenda publică pentru a fi preluate, formulate și rezolvate prin mecanismele democratice de reprezentare și decizie. Astfel, având la
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
a deciziei, o necesară reorientare a proceselor de formulare către politicile cu public, precum și reorientarea axei de implementare a acestora, „de jos În sus”, către interacțiunea strategică a multiplilor actori implicați În rețelele de politici. Raționalitatea deciziei, odată ieșită din logica alocării autoritare a valorilor, trebuie să recunoască existența raționalității subsistemelor sociale, bazată pe negocieri Între actorii guvernamentali și cei non-statali, publici sau privați. Prin asumarea guvernanței ca mod de reorientare a relației dintre stat și autonomia societală, În oricare dintre
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
acest program să asigure și să Întărească participarea În sistemul public de educație preuniversitară a segmentelor de public defavorizate (de condițiile sociomateriale din zonele urbane și rurale, cu nivel redus de bunăstare materială etc.). Această soluție a făcut parte din logica unui program de stânga, social-democrat, de sprijinire a celor cuprinși În sistemul de Învățământ preuniversitar prin acordarea zilnică a „unui coș alimentar” compus din „corn și lapte”. Programul a fost conceput și ca o formă de luptă Împotriva abandonului școlar
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
atât din punct de vedere al Întrebuințării lor istorice, cât și al capacităților militare, precum și detalierea contextului militar mai larg, În cadrul căruia a apărut această clasă de nave de luptă, a avut la bază Încercarea de a arăta tipul de logică de securitate căruia Îi corespund aceste nave. Astfel, date fiind capacitățile militare cu care sunt dotate, precum și epoca istorică În care au fost dezvoltate, fregatele „Regina Maria” și „Regele Ferdinand” sunt, prin excelență, mijloace militare programate să combată amenințări de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de modernizare și transformare a MIG-21 la varianta Lancer 1, iar, pe de altă parte, vom Încerca să stabilim principalele coordonate ale proiectului de Înlocuire a flotei de Lancer. În ambele cazuri, vom contura concluziile care se impun, urmând aceeași logică internă de argumentare ca În cazul fregatelor F22. Prăbușirea comunismului În 1989 a lăsat moștenire Forțelor Aeriene Române o serie de avioane de luptă din clasa MIG, precum și necesitatea de a le moderniza, În contextul noilor orientări politico-militare. În acest
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
observa din prezentarea făcută acestor avioane de luptă, MIG-21 precum și variantele sale modernizate de tipul Lancer reprezintă o armă concepută să răspundă conflictelor și amenințărilor de securitate convenționale, fiind, la fel ca În cazul fregatelor britanice, un produs marcat de logica de securitate a Războiului Rece. Întrebarea care se pune În acest context, din punctul de vedere al politicii de securitate a României, este dacă modernizarea aparatelor MIG-21 În variante Lancer A, B și C, operată de Ministerul Apărării Naționale Începând
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
literară”, „Luceafărul”, „Steaua”. În 1980 primește Premiul „Perpessicius” pentru ediția Scrieri de Emil Botta. Poezia sa dezvăluie de la început o personalitate maturizată timpuriu, din teama de „șarpele înserării”, de luciditatea care aduce sfârșitul visării. Temele, motivele se înlănțuie parcă fără logică, într-o continuă fulgurație metaforică; versul liber strălucește semnificativ în ingambamente ingenioase, iar rima rară este aparent întâmplătoare și cu atât mai surprinzătoare. Caracteristică se învederează o anume tehnică a compunerii peisajului, straniu și fragmentar ca într-un caleidoscop al
DIACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
Realismul pe care îl profesează, formulat convențional („imaginea vieții”), se nuanțează („iluzia realității”). E de înțeles că se arată reticent față de devierile în irațional sau în „absurd” ale „școalei nordice”, îndeosebi. Ceea ce îl interesează într-un text dramatic sunt coerența logicii conflictului, concizia și claritatea. În ceea ce privește interpretarea, cronicarul insistă asupra „intuițiunii dramatice”, precum și asupra rostirii, care trebuie să pară naturală, în așa fel încât spectacolul să dea impresia veridicității. În dezacord cu „paradoxul” lui Diderot, actorul este privit ca o „păpușă
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
lui Marin Preda. Deși n-a perseverat, autorul lor rămâne unul dintre puținii reprezentanți de seamă ai genului scurt de la noi. Majoritatea textelor au drept cadru satul părintesc și coboară, de cele mai multe ori, spre amintirile copilăriei. Povestitorul se plasează în logica personajului copil, de unde un stil al sincopei logice, tipic infantile, cu câștig imediat în calitatea atmosferei și în încărcătura poetică. Vaca bătrână e o piesă antologică, reluată, cu modificări păgubitoare, din păcate, în volumul pentru copii La noi, când vine
DIACONU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286752_a_288081]
-
volumele Sultănica (1885), Liniște (1887), Trubadurul (1887), Paraziții (1892), Între vis și viață (1893). Gazetarul aduce pretutindeni verva sa critică, pamfletară și o pasionată pledoarie democratică. Ideile lui D. căpătau energie și putere de seducție prin impetuoasa desfășurare a unei logici dominant afective, elocința lui întreținând o foarte personală magie lirică. Mai întâi neînregimentat politic, în timp înscris în Partidul Liberal (a fost și redactor la „Democrația” și „Voința națională”), deputat de Prahova (1894), membru al Partidului Conservator (1898), primar al
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
s-a golit, în prăbușire, deșertându-se în întreaga operă a autorului. Sigur că există „un fel de densitate” în acest univers poetic. El este conturat după criteriul „legislativ” al visului, cu haosul bogat în semnificații subconștiente al acestuia, cu „logica” lui ce leagă, într-o singură secvență, elemente complet divergente. Dar oniricul D. „disciplinează”, așa-zicând, visul, dând libertății sale o organizare artistică. Toate poemele sale, chiar și cele mai stranii, sunt impecabil ritmate și rimate, cu rime - e adevărat
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
moartea, timpul/eternitatea, jertfa, idealul/realul, tăcerea/cuvintele, toate puse interogativ sub semnul principiului coincidenței contrariilor („Drumul în sus și drumul în jos, sunt unul și același?”). Poemele, multe cu o ritmică muzicală, chiar dacă sunt construite aparent eteroclit, au o logică sinuoasă, oscilând între afirmația și negația metaforică, fiind uneori discursive, cu o structură de tipul premise-concluzie, unde premisele iau forma unor povești-alegorii cu personaje simbolice, cu ambigue implicații livrești, biografice ori filosofice. Tratat de tehnica renunțării (1982) cuprinde proză poetică
DRAGOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286856_a_288185]
-
centrale), poetul încearcă totodată să restituie Cuvântul, glorificând harurile salvatoare ale poeziei. Paranteza Lunii (1985) continuă și mai patetic această revoltă împotriva agresiunii răului și absurdului, uneori cu primejdia discursivității și a tezismului, și tot astfel Stelele strigă (1988), unde logica naturii e instituită ca model: „Pildă să-ți fie zorii / Care nu absentează nicicând, / Firul de iarbă / Cu legile lui.” Ambivalența acestui univers e potențată în Timp răstignit (1991), unde lira, „bolnavă pe veci de azur”, este contrapusă „păsării cu
GOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
internetului, oricine poate fi scriitor și critic literar amator. Iar fenomenul literaturii este de neconceput În lipsa considerării noului suport și al literaturii, unul infinit și deci sustras autorităților de orice fel. E clar că producția de literatură se reprofesionalizează conform logicii societății de consum. Desigur, faptul nu e nou. A existat dintotdeauna literatură comercială. Dar, alături de ea, ficțiunile romanești sau poezia erau numite În funcții publice melioriste, redemptive chiar, conform ideii unei societăți a cărei evoluție nu trebuie lăsate la Întîmplare
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
o privire mai atentă, schimbarea este totuși paradigmatică: mesajele În timp real sînt o copie a vorbirii. Scrisul privat este un ersatz al vorbitului privat, cu inconvenientul combătut de altfel tot mai bine că ia mai mult timp. În această logică, deși nu merge pînă aici, se Înscrie și una dintre constatările fundamentale ale lui Jacques Rancière, ca și a altor apocaliptici ai literaturii: literatura care Începe astăzi să conteze tot mai puțin este cea gîndită și realizată În paradigma scrisului
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
să fii istoric, spun, trebuie să fii epistemolog, ceea ce nu explică foarte multe, dar nu e suficient. Pentru a vorbi despre discursul literaturii trebuie să mai fii ideolog. Adică cineva care nu doar studiază ideile, ci le interpretează conform unei logici apriorice. Se spune că e foarte rău să fii ideolog, Hannah Arendt arată că ideologia este consubstanțială totalitarismului, ceea ce e foarte adevărat. Ideologia este un sistem de interpretare, deci o entitate Închisă, În interiorul căreia elementele se sprijină și se formulează
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
un secol, care știa să cînte dar nu era În stare să compună. De ce nu scrie Raphael? „Între ceea ce simți și ceea ce exprimi există aceeași distanță ca Între suflet și cele 24 de litere ale alfabetului.” Intrăm aici Într-o logică a alienării despre care știm astăzi prea multe pentru a mai insista asupra ei. Pe scurt, dihotomia les mots versus les choses este tradusă de Gleize În temenii expresie versus experiență. O dată cu convingerea că experiența este ireductibilă la expresie se
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]