16,448 matches
-
educației conflictul. Celelalte două antinomii amintite la Început generează atitudini și comportamente specifice subscrise celor două tipuri generale, posibil de cunoscut și de avut În vedere În delimitarea tendințelor generate În contextele socio economice și culturale date, manifeste În modă, motivație, decizie de cumpărare, etc. Atât fenomenul personalizării cât și cel al formalizării distinctive atenționează managerii În necesitatea promovării strategiilor primare ale creativității: pluralitatea perspectivelor și a privirilor potențiale, contrafactualitatea, provocarea, depășirea granițelor, Învăluirea și capturarea (vezi M. Caluschi, Curs creativitate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
economice multiple Între care efectul Mirabilis și efectul Medici sunt două care ne interesează În raport cu obiectivele cercetării. Efectul Mirabilis, descoperit și studiat de Mariana Caluschi (2001) arată că activitatea În grupurile creative (de manageri, profesori, elevi, studenți) crește trebuința și motivația intrinsecă de realizare de sine prin creație În profesie. Dar societatea mileniului III se conturează tot mai mult ca o societate a creativilor și inventatorilor, aproape În toate domeniile la angajare se cer atitudini, abilități și competențe creative, datorită fenomenului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
atitudini, abilități și competențe creative, datorită fenomenului de „schimbare În schimbare” considerat de marii manageri și lideri o caracteristică a secolului. Ca urmare managerii, ei Înșiși inventatori, vor promova invenția și creația pentru a se adapta eficient și a spori motivația intrinsecă a colaboratorilor pentru realizarea Sine-lui prin creativitate. Efectul Mirabilis apare astfel implicat ca tendință În dinamica piețelor atât la nivelul celor care studiază și doresc să controleze piața, cât și la nivelul fiecărui consumator, fiind necesar de luat În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
combinatorici și conexiuni Între idei și concepte din câmpuri și culturi diferite. Pentru ca o idee nouă să apară trebuie Îndeplinite câteva condiții: o combinație de abilități și calități individuale Între care noi considerăm absolut necesare abilitățile creative, atitudinile creative și motivația; mediul propice stimulator provocator; perseverență, curaj, noroc; fond informațional interdisciplinar din cele mai diverse domenii ale științei și practicii și din cele mai diverse culturi. Efectul Medici atrage atenția că În societatea contemporană a obține noul, originalul și utilul presupune
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Astfel, toate modurile de comportament sunt codificate și structurate de tradiție și norme sociale: comportamentul vocal, kinetic, tactil, teritorial sau proxemic, odorific, vestimentar, cosmetic, ornamental, exprimă În proporții diferite câte ceva din cel ce comunică (venituri, poziție socială, ocupație, personalitate, vârstă, motivație, etc.). Comportamentul vestimentar este o parte constituentă a comportamentului aparent, discursul pentru ceilalți, interfață și indiciu vizibil asupra stării materiale a individului cu semnificații psihice, reflectând preferințele estetice, gusturile purtătorului, atitudinea față de sine Însuși și dorită de la ceilalți despre sine
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pur cognitive cuantificabile prin coeficientul de inteligență - IQ (Mayer, J.D., Salovey, P., 1990, p. 185-211). Daniel Goleman realizează un model Îmbogățit al inteligenței emoționale care conține următoarele competențe emoționale și sociale: conștiința de sine, stăpânirea de sine sau echilibru interior, motivația, empatia și sociabilitatea. Goleman (2001, p. 51) afirmă despre inteligența emoțională că “este capacitatea de a fi În stare să se motiveze și să se persevereze În fața frustrărilor; de a-și stăpâni impulsurile și de a amâna satisfacțiile; de a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
nivel scăzut. Una dintre marile direcții În abordarea inteligenței emoționale este reprezentată de Daniel Goleman. În viziunea lui, constructele care compun această formă a inteligenței emoționale sunt: conștiința de sine - Încrederea În sine; autocontrolul - dorința de adevăr, conștiinciozitatea, adaptabilitatea, inovarea; motivația - dorința de a cuceri, dăruirea, inițiativa, optimismul; empatia - a-i Înțelege pe alții, diversitatea, capacitatea politică; aptitudini sociale - influența, comunicarea, managementul conflictului, conducerea, stabilirea de relații, colaborarea, cooperarea, capacitatea de lucru În echipă. Competența emoțională este o Însușire dobândită, intermediată
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
află două talente: empatia, arta de a citi sentimentele celorlalți, și abilitatea În relațiile sociale, care permite gestionarea ingenioasă a acelor sentimente. “Inteligența emoțională ne determină potențialul de a ne Însuși abilități practice bazate pe cinci elemente: conștiința propriilor afecte; motivația; autocontrolul; empatia; sociabilitatea. Competența noastră emoțională arată proporția În care am izbutit să transferăm acest potențial În randament profesional. A avea o inteligență emoțională excepțională nu garantează și dobândirea acelor Însușiri emoționale care contează În profesie: Înseamnă doar că există
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
definește ca acea sumă de decizii și activități corelate acestora ale persoanelor implicate În cumpărarea și consumul bunurilor și serviciilor economice. Acest fenomen debutează prin intenția de cumpărare, ca estimare probabilistică a comportamentului viitor. Această componentă constituie o dezvoltare a motivației, conturându-se sub forma unei tendințe. Ulterior, intenția se continuă În planul pe care Îl elaborează potențialul cumpărător pentru a achiziționa un produs/serviciu, și se finalizează prin traducerea În fapt, mai mult sau mai puțin fidel, a planului elaborat
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
căutări și dobândirea unei experiențe de către cumpărător. Identificarea alternativelor este etapa următoare recunoașterii existenței unei nevoi nesatisfăcute. De obicei, dacă motivul este puternic și obiectul ce satisface nevoia se află la Îndemâna sa, cumpărătorul va fi tentat să-1 cumpere imediat. Dacă motivația este slabă, consumatorul stochează nevoia În memorie, ea urmând să fie reactivată când informațiile procurate vor permite delimitarea unor alternative de satisfacere a ei. Informațiile stocate În mod pasiv sunt reținute În timp din mediul ambiant, fără angajarea cumpărătorului Într-
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
natură psiho sociologică etc. P. Kotler (1997) grupează acești factori În două categorii cu influențe deosebite asupra deciziei: atitudinea altor persoane față de produsul În cauză, care se manifestă fie prin intensitatea atitudinii negative a acestora față de alternativa preferată, fie prin motivația acestuia de a se supune dorințelor altor persoane. Astfel, la o intensitate negativistă mare a persoanelor apropiate, consumatorul este tot mai tentat să-și revizuiască intenția de cumpărare; factori situaționali ce nu pot fi anticipați și care pot schimba intenția
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
aproape simultan. Prezentarea detailată a acestor faze a urmărit să evidențieze mecanismul intern de gândire și procesele psihice asociate de care uneori nici consumatorul Însuși nu este conștient. Implicarea consumatorului În fiecare etapă a procesului decizional este reflectarea componentelor cognitive (motivații utilitare centrate asupra caracteristicilor funcționale ale produsului) și afective, iar intensitatea Își are sorgintea În importanța pe care o are produsul sau serviciul pentru consumator și În riscul pe care-1 implică cumpărarea lui. Cunoașterea tuturor acestor etape ale procesului decizional
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
1990, 47 85) conceptul de sine este suma tuturor credințelor individului asupra propriilor atribute. În componența sinelui social sunt integrate, astfel, componenta cognitivă, componenta afectivă și componenta comportamentală. Sinele cognitiv explică modul În care Înțeleg oamenii propriile acțiuni, emoții și motivații. Componenta afectivă este stima de sine care se referă la autoevaluarea pozitivă și negativă a persoanei. Autoprezentarea este cea de-a treia componentă a sinelui social și presupune manifestarea comportamentală a sinelui și se referă la strategiile pe care oamenii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
viața socială, etc. Fenomenul de Însingurare tehnologică influențează și atitudinile adolescentului ce devine puțin interesat de consum mulțumindu-se cu gustări fugale și varietate redusă a Îmbrăcăminții. Implicațiile fenomenului la nivel societal sunt mai puțin studiate la noi. CAPITOLUL V. MOTIVAȚIE, MENTALITĂȚI ȘI TENDINȚE ÎN COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI 5.1. Schimbare și criză În comportamentul consumatorului Societatea de consum reprezintă o provocare a zilelor noastre atât pentru consumator, cât și pentru manageri și organizații, dar și pentru specialiștii care studiază fenomenele generate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și I.I. Mitroff (2002, 68) delimitează, de asemenea, ca strategii de abordare a crizelor Învățarea și schimbarea profundă. Organizațiile trebuie să dedice atenție deosebită și indicatorilor nonfinanciari legați de sănătate, siguranță, nevoi ale resursei umane, impact global. 5.2. Rolul motivației În modelarea comportamentelor consumatorului 5.2.1. Motivația de consum Recunoscută ca „motor al personalității" (G. Allport, 1997), ca acea parte a comportamentului ce determină punerea și menținerea În relație a „sistemului viu”, ca „model subiectiv al cauzalității obiective, cauzalitate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ca strategii de abordare a crizelor Învățarea și schimbarea profundă. Organizațiile trebuie să dedice atenție deosebită și indicatorilor nonfinanciari legați de sănătate, siguranță, nevoi ale resursei umane, impact global. 5.2. Rolul motivației În modelarea comportamentelor consumatorului 5.2.1. Motivația de consum Recunoscută ca „motor al personalității" (G. Allport, 1997), ca acea parte a comportamentului ce determină punerea și menținerea În relație a „sistemului viu”, ca „model subiectiv al cauzalității obiective, cauzalitate reprodusă psihic, acumulată În timp, transformată și transpusă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
parte a comportamentului ce determină punerea și menținerea În relație a „sistemului viu”, ca „model subiectiv al cauzalității obiective, cauzalitate reprodusă psihic, acumulată În timp, transformată și transpusă prin Învățare și educație În sfera internă a persoanei" (P. Golu, 1985), motivația destramă secretul „cutiei negre" a acțiunilor umane. Deși preocupările pentru explicarea conduitei umane se găsesc Încă În scrierile primilor filosofi greci, conceptul de motivație evoluând de la cuvântul latin motum (motivus) se impune de-abia În secolul XIX. Evoluția acestui termen
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
timp, transformată și transpusă prin Învățare și educație În sfera internă a persoanei" (P. Golu, 1985), motivația destramă secretul „cutiei negre" a acțiunilor umane. Deși preocupările pentru explicarea conduitei umane se găsesc Încă În scrierile primilor filosofi greci, conceptul de motivație evoluând de la cuvântul latin motum (motivus) se impune de-abia În secolul XIX. Evoluția acestui termen este de la adjectiv, În diferite limbi romanice semnificând „care are proprietatea de a se mișca" Ia substantiv, obținând sensul de „cauză a mișcării" (motif
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
este de la adjectiv, În diferite limbi romanice semnificând „care are proprietatea de a se mișca" Ia substantiv, obținând sensul de „cauză a mișcării" (motif sec. XIV, motiver sec. XVIII, motivation sec. XX, cf. R. Martin, 1977, p. 39). Investigațiile asupra motivației se intensifică În urma studiilor asupra comportamentului și factorilor ce comandă declanșarea lui. Deși psihologia oferă o mare varietate a teoriilor și modelelor explicative cu privire la motivație, noțiunea de motiv este utilizată cu semnificația, ceea ce impresionează activitatea și orientează acțiunile" (P. P.
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
XIV, motiver sec. XVIII, motivation sec. XX, cf. R. Martin, 1977, p. 39). Investigațiile asupra motivației se intensifică În urma studiilor asupra comportamentului și factorilor ce comandă declanșarea lui. Deși psihologia oferă o mare varietate a teoriilor și modelelor explicative cu privire la motivație, noțiunea de motiv este utilizată cu semnificația, ceea ce impresionează activitatea și orientează acțiunile" (P. P. Neveanu, 1978, p. 474). Așa cum reiese din această accepție, noțiunea de motiv este utilizată În psihologie, În general, ca un concept explicativ. După R. S.
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Însă la satisfacerea trebuințelor (diferitelor motive) și În aceste condiții conduitele sunt medii de realizare a diferitelor motive. Prin urmare, Între motiv și conduită există o relație suplă de dependență reciprocă și coordonare (manifestările conduitei sunt strâns modulate de motive — motivație și motivele se Îndeplinesc prin conduite. Foarte rar se poate explica o acțiune sau o conduită pe baza unui singur motiv; În mod normal, conduitele noastre sunt dinamizate de o constelație de motive În interacțiune, ceea ce denumim de obicei, prin
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
se Îndeplinesc prin conduite. Foarte rar se poate explica o acțiune sau o conduită pe baza unui singur motiv; În mod normal, conduitele noastre sunt dinamizate de o constelație de motive În interacțiune, ceea ce denumim de obicei, prin noțiunea de motivație. Noțiunea de motivație se referă atât la aspectul energetic, dinamic al comportamentului uman, și la aspectul de conținut (procesele psihice). Acceptând definiția formulată Încă din 1943 de Al. Roșca: motivația reprezintă „totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie că sunt Înnăscute
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
conduite. Foarte rar se poate explica o acțiune sau o conduită pe baza unui singur motiv; În mod normal, conduitele noastre sunt dinamizate de o constelație de motive În interacțiune, ceea ce denumim de obicei, prin noțiunea de motivație. Noțiunea de motivație se referă atât la aspectul energetic, dinamic al comportamentului uman, și la aspectul de conținut (procesele psihice). Acceptând definiția formulată Încă din 1943 de Al. Roșca: motivația reprezintă „totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie că sunt Înnăscute sau dobândite, conștientizate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
motive În interacțiune, ceea ce denumim de obicei, prin noțiunea de motivație. Noțiunea de motivație se referă atât la aspectul energetic, dinamic al comportamentului uman, și la aspectul de conținut (procesele psihice). Acceptând definiția formulată Încă din 1943 de Al. Roșca: motivația reprezintă „totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie că sunt Înnăscute sau dobândite, conștientizate sau neconștientizate, simple trebuințe fiziologice sau idealuri abstracte”, noi vom Înțelege prin motiv o structură psihică ce determină selecția stimulilor, inițierea, identificarea și orientarea (dirijarea) acțiunilor În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Înnăscute sau dobândite, conștientizate sau neconștientizate, simple trebuințe fiziologice sau idealuri abstracte”, noi vom Înțelege prin motiv o structură psihică ce determină selecția stimulilor, inițierea, identificarea și orientarea (dirijarea) acțiunilor În direcția unor obiective mai mult sau mai puțin precizate, motivația constituind totalitatea acestor structuri (Caluschi Mariana, 2001) care acționează ca un vector orientativ, energizant al comportamentului. Referitor la adoptarea deciziilor economice privind perspectivele pieții este relevantă cunoașterea elementelor motivaționale care predomină, dacă predominante sunt cele generale, se poate face o
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]