17,360 matches
-
a inventarului gospodăriilor satului îl prezintă conscripția din 1713: Comparând datele conscripției din 1713 cu cea din 1753, aceasta din urmă dând numai inventarul global al animalelor și cerealelor, se evidențiază unele diferențieri din punct de vedere economic. La creșterea oilor și caprelor se înregistrează un regres față de media de familie de 5,1 în 1713 la 1,4 în 1753. Media boilor scade de la 1,4 în 1713 la 0,5 în 1753, la cai de la 0,2 la 0
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
de foioase, predominând fagul, mesteacănul, carpenul și mai rar stejarul, la înalțimi de 350-400 m, iar ca arbust alunul. Începând de la cota 800-1650 predomină rășinoasele ca molid și brad, iar ca o raritate tisa în special în muntele și mutarea oilor Baicu-munte al poienarilor în granița cu Maramureșul. Și fauna este bogată predominând ca animale sălbatice ursul brun, cerbul, cita, mistrețul, vulpea, lupul, jderul și râsul, iar ca păsări coccoșul de munte, cocoșul de mesteacăn și alunarul, unele din acestea sunt
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
pe o roată, iar aceasta mișcă tot angrenajul morii. Roata avea cupe, rotindu-se mișca piatra care se rotea pe piatra de ddesupt unde cădeau grăunțele din coș răsucindu-se obținându-se făina. Crescătorii erau renumiți pentru numărul mare de oi și vite mari. Stânele erau constituite dintr-un număr mare de oi, între 500-1200 de oi și erau deservite de un baci, un păcurar șef, doi sau trei ciobani, un băiat care dădea oile la strungă numit și strungaș. Stânașul
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
rotindu-se mișca piatra care se rotea pe piatra de ddesupt unde cădeau grăunțele din coș răsucindu-se obținându-se făina. Crescătorii erau renumiți pentru numărul mare de oi și vite mari. Stânele erau constituite dintr-un număr mare de oi, între 500-1200 de oi și erau deservite de un baci, un păcurar șef, doi sau trei ciobani, un băiat care dădea oile la strungă numit și strungaș. Stânașul era acela care avea cele mai multe oi cu lapte asigurând totodată vasele la
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
care se rotea pe piatra de ddesupt unde cădeau grăunțele din coș răsucindu-se obținându-se făina. Crescătorii erau renumiți pentru numărul mare de oi și vite mari. Stânele erau constituite dintr-un număr mare de oi, între 500-1200 de oi și erau deservite de un baci, un păcurar șef, doi sau trei ciobani, un băiat care dădea oile la strungă numit și strungaș. Stânașul era acela care avea cele mai multe oi cu lapte asigurând totodată vasele la stână și ocupându-se
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
erau renumiți pentru numărul mare de oi și vite mari. Stânele erau constituite dintr-un număr mare de oi, între 500-1200 de oi și erau deservite de un baci, un păcurar șef, doi sau trei ciobani, un băiat care dădea oile la strungă numit și strungaș. Stânașul era acela care avea cele mai multe oi cu lapte asigurând totodată vasele la stână și ocupându-se de asigurarea pășunii peste vară, planificarea celor care își iau brânza, sare pentru oi și plata ciobanilor [sâmbria
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
constituite dintr-un număr mare de oi, între 500-1200 de oi și erau deservite de un baci, un păcurar șef, doi sau trei ciobani, un băiat care dădea oile la strungă numit și strungaș. Stânașul era acela care avea cele mai multe oi cu lapte asigurând totodată vasele la stână și ocupându-se de asigurarea pășunii peste vară, planificarea celor care își iau brânza, sare pentru oi și plata ciobanilor [sâmbria]. Gavrilă, Drăgan,[2008], Poienile Zăgrei-file de monografie-, Editura Mesagerul, Bistrița.
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
un băiat care dădea oile la strungă numit și strungaș. Stânașul era acela care avea cele mai multe oi cu lapte asigurând totodată vasele la stână și ocupându-se de asigurarea pășunii peste vară, planificarea celor care își iau brânza, sare pentru oi și plata ciobanilor [sâmbria]. Gavrilă, Drăgan,[2008], Poienile Zăgrei-file de monografie-, Editura Mesagerul, Bistrița.
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
cneaz Florian Breban din aceeiași familie Brebe. Locul numit Brebe mai păstrează pâna azi urmele vetrelor de casă ale familiei respective situate în afara vetrei actuale a satului.Cneazul Breban deținea la acea dată doi boi, opt porci , un cal și oi. La 1700 satul cumpăra un Chiriacodromion tipărit la Bălgrad,un an mai devreme, pentru biserica din localitate. La 1734 satul înalță actuala biserică de lemn meșteri fiind Nicoară Freanț din satul Agrij din ținutul Sălajului și Petrică Gheorghie Fratele Mândruțului
Valea de Jos, Bihor () [Corola-website/Science/300879_a_302208]
-
grele datorită reliefului. În 1750 de pildă se ara cu pluguri trase de 4-6 boi, iar fertilizarea cu gunoi de grajd, deși nu se făcea îndeajuns din cauza dificultății de a-l transporta. Se practica în schimb târlirea (staționarea turmei de oi pe o anumită suprafață de teren, în așa numită târlă. Excrementele oilor devin un îngrășământ natural). Nevoia de terenuri agricole, determinate în bună măsură de sporul demografic, i-a silit pe oameni să despădurească versanții cu expunere sud-estică și declivitate
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
de 4-6 boi, iar fertilizarea cu gunoi de grajd, deși nu se făcea îndeajuns din cauza dificultății de a-l transporta. Se practica în schimb târlirea (staționarea turmei de oi pe o anumită suprafață de teren, în așa numită târlă. Excrementele oilor devin un îngrășământ natural). Nevoia de terenuri agricole, determinate în bună măsură de sporul demografic, i-a silit pe oameni să despădurească versanții cu expunere sud-estică și declivitate mai puțin accentuate, folosind sapa de laz sau întreruperea activității biologice a
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
de drumuri sporind nivelul de viață al locuitorilor. În prezent se ocupă de exploatarea și comercializarea lemnelor pentru foc și destinații industriale, patru societăți comerciale cu 19 angajați. Locuri de pășunat și păduri bogate în jir fiind suficiente, creșterea animalelor - oi, capre, porci, bivoli, vaci, boi, căi, a fost nu doar o ocupație lesnicioasa ci și de mare folos. În anul 1957 au fost înființate întovărășiri zootehnice, forme de organizare socialistă, premergătoare Cooperativelor Agricole de Producție. În anul 1977 a fost
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
buhai, țingălău), realizând o interesantă polifonie populară." Formația corală a obținut același premiu I și la Concursul pe țară desfășurat în anul 1956. Trișcașii există în Leșu din cele mai vechi timpuri. De altfel, aproape fiecare copil, care păzește mieii, oile sau caprele, putea și poate fi văzut și azi cu trișca după curea. Din trișcă își cântau mai mult leșenii durerea și dorul, cu trișca și cavalul imaginau ei curgerea tumultoasă a izvoarelor, cu trișca era pornit și continuat jocul
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
Mustela nivalis"), dihorul ("Putorius putorius"), bursucul ("Meles meles"), vulpea ("Vulpes vulpes"), lupul ("Canis lupus"), care mai vine de peste Prut, precum și din pădurile vecine aparținând comunei Mitoc. Din cauza stricăciunilor pe care le face noaptea sau chiar în timpul zilei la stânile cu oi, lupul a devenit cel mai proverbial în snoavele și legendele populare. Rar se mai întâlnește și porcul mistreț ("Sus scrofa L."), căprioarele ("Cervus elaphus"). Acestea din urmă nu se vânează, fiind ocrotite de lege. Din categoria păsărilor întâlnim graurul ("Sturnus
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
odată mușcat de liliac, omul nu mai poate fi vindecat în acel loc. Trăiește de regulă sub acoperișul sau în podurile clădirilor nelocuite (școli, turlele bisericilor). Pe lângă casa omului sunt cunoscute și trăiesc multe specii de animale și păsări ca: oaia, capra, vaca, porcul, calul, găina, rața, gâsca, curca, bibilica. Se adaugă pisica și câinele. În concluzie putem aprecia că pe teritoriul Crasnaleucii se găsește un covor vegetal și o faună deosebit de variată și că acesta și acțiunea concretă a omului
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
În trecut, datorită lemnului său prețios, întrebuințat la construcții și la confecționarea diferitelor obiecte de artizanat, numărul de exemplare a fost mult diminuat. La această reducere și-au adus contribuția și ciobanii care o tăiau deoarece cetina este otrăvitoare pentru oi, cât și procesele geomorfologice de versant(prăbușiri, surpări, alunecări) foarte frecvente în această zonă. Specia de tisă are tulpina dreaptă, ascendentă. Unele exemplare sunt ramificate și ajung până la 5-6 m înălțime, altele sunt însă mult mai mici. Suprafața rezervației este
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în chef de un brâu undat de argint. În partea superioară, în chef, în câmp albastru, se află o carte deschisă de argint. În partea inferioară, în câmp roșu, se află o oaie de argint, privind din față. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Ungureni, una din cele mai mari comune din județul Botoșani, este situată în partea central-vestică a depresiunii Prutului Mijlociu
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]
-
7 km depărtare de calea ferată Dorohoi-Iași, construită și dată în folosință în 1896 . Această unitate administrativă-teritorială cuprinde trei sate: Vornicenii, Dealu-Crucii și Davidoaia. Satul Vorniceni este o așezare veche, relativ mare, specializată în cultura plantelor, creșterea animalelor (vite și oi), ocupații care s-au păstrat până astăzi. De asemenea ocupațiile tradiționale legate de prelucrarea cânepii, lânii, pielicelelor de miel, țesutul în stative și „războiul” vertical au reprezentat principalele surse de trai pentru locuitori. Celelalte două sate sunt mai noi și
Comuna Vorniceni, Botoșani () [Corola-website/Science/300932_a_302261]
-
Purcăreni este un sat în comuna Tărlungeni din județul Brașov, Transilvania, România. Prima atestare documentara a localității datează din 1387. Numele localității Purcareni are legătură cu faptul că locuitorii zonei erau consacrați datorită numeroaselor turme de porci și oi cu care ulterior aprovizionau cetatea Brașov. Mulți dintre voi știu că Sacelele de astăzi este format din cele 7 săticele: Satulung, Cernatu, Turches, Baciu, Tarlungeni, Zizin și Purcareni. Locul fosilifer Purcăreni este un monument al naturii, o rezervație naturală paleontologica
Purcăreni, Brașov () [Corola-website/Science/300958_a_302287]
-
Această îmbătrânire a populației se datorează migrării tineretului în țările occidentale. Cu o suprafață de 212 ha de fânețe și multe pășuni în golul de munte, în Sebeș au existat condiții excelente pentru creșterea vitelor, boi, vaci, cai, bivoli și oi. Mândria oamenilor de altă dată era dată de frumusețea boilor. Boii apar ca motiv central în cântecele satului, în ceremoniile de nuntă, cea mai importantă parte a zestrei unei fete fiind o pereche de boi. În vechime toate casele precum și
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]
-
stivuite până la grindă. Toate casele se spoiau anual cu o singură culoare: albastru, încât la sărbători totul strălucea ca o imensă și fantastică grădină de albastrele. Gospodăria țăranească se compunea din: sușop, șop, grajd, felderă, cocină, șură si țarc pentru oi. În prezent satul se compune numai din case de cărămidă, cele din lemn au dispărut, spre paguba culturii naționale românești. Portul țăranului sebeșan este de o mare frumusețe și varietate. Piesele portului tradițional pentru femei sunt: ia, pieptărelul, poalele, crătința
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]
-
fac „gujulii” (viermi în carne și în slănină). Perioadele propice pentru orice lucrare sunt cele cu lună nouă și cu lună plină. Ocolul în jurul lunii vestește ploaia. Alte semne care vestesc ploaia sunt: rândunelele zboară ,pă jos”, se spală pisica, oaia își scutură clopotul, se moaie sarea, vuiește pădurea, porcul poartă paie în gură, orăcăie broasca verde, copilul mic salivează.( Traian Copil) Dintre copaci teiul este socotit lemn sfânt. El are putere de a apăra casa și gospodăria de tunet și
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
învățături au desprins din creșterea animalelor, fiind preocupați de a selecta rase bune. Știu că vaca ,lată între țâțe” va fi bună de lapte, porcul lat între urechi și cu coada răsucită în partea dreaptă va fi rasă bună, iar oaia ,oacără” - cu fața cafenie - este bună de lapte. (Floare Bolojan) Consideră că unele animale sunt înzestrate cu simțăminte deosebite: câinele presimte nenorocirea lătrând lung. De asemenea animalele mari, bovinele, mugind repetate prezic moartea cuiva. Dacă cântă găina în ograda cum
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
vor avea tot anul bani mulți. In acest scop ei aruncă monede spre cuc, zicând: „Cucule, eu îți dau bani puțini, tu să-mi dai mai mulți”.(Simion Marcu) Corbul anunță un pericol pentru cel ce-i paște turma de oi. Bazați pe faptul că lupul și corbul se ospătează la aceeași masă, oamenii au stabilit o relație de rudenie între ei; astfel lupul este unchiul corbului, iar corbul nepotul. Păstorii știu că atunci când zboară corbul pe deasupra turmei, el numără oile
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
oi. Bazați pe faptul că lupul și corbul se ospătează la aceeași masă, oamenii au stabilit o relație de rudenie între ei; astfel lupul este unchiul corbului, iar corbul nepotul. Păstorii știu că atunci când zboară corbul pe deasupra turmei, el numără oile alegând pe cele mai grase pentru unchiul său care se află și el ascuns în apropiere. In croncănitul lui, corbul zice: „Asta-i a mea/ asta-i a unchiului”. Păstorul se întoarce cu fața către el și-l blestemă: „Corbuli
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]