16,823 matches
-
mașină", editura Vinea, București, 2002; "Pacient la spitalul fundeni", editura paralelă 45, București, 2007. Postum: vol. "Dulce vorbi în somn", Ed. Vinea, 2011. "Intermezzo" (Albatros, București, 1984; ediția a II-a, revizuită, în colecția „100+1”, cu o prefață de Romul Munteanu și o postfața de Gabriel Dimisianu, Gramar, București, 2000; ediția a III-a, revăzuta, cu o postfața de Bogdan Alexandru Stănescu, Polirom, Iași, 2007); "Intermezzo ÎI", Cartea românească, 1989; "Intermezzo III", cu o postfața de Octavian Soviany, Albatros, 2002
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
Dacia, 1976; Ion Negoițescu, "Alte însemnări critice", Cartea Românească, 1980; Mircea Zaciu, "Lancea lui Ahile", Dacia, 1980; Mihai Dinu Gheorghiu, "Reflexe condiționate", Junimea, 1983; Lucian Raicu, "Fragmente de timp", Cartea Românească, 1984; Paolo Fabrizio Iacuzzi, "Dizionario degli autori", Bompiani, 1987; Romul Munteanu, "Jurnal de cărți", vol. 5, 7, Libra, 1994, 1998; Laurențiu Ulici, "Literatura română contemporană", Albatros, 1995; Cornel Moraru, "Obsesia credibilității", Editura Didactica, 1996; Constantin Cubleșan, "Eminescu în perspectiva critică", editura Cogito, 1997; Mircea A. Diaconu, "Fetele poeziei", Junimea, 1999
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
o carte de referință în domeniul hermeneuticii literare actuale și una dintre puținele tentative originale de a defini pur și simplu literatura la sfârșitul secolului al XX-lea. Au urmat apoi "Le mirage linguistique" (Paris, Ed. du Minuit, 1988)(trad.rom. "Mirajul lingvistic") , poate cea mai inteligentă privire critică asupra structuralismului, carte ce a stârnit entuziasmul lui Jean-Francois Revel ori Roger-Paul Droit; apoi "L'art de l'eloignement" (Paris, Gallimard, 1996)( trad. rom. "Arta îndepărtării", exegeză care, în lunga serie de
Thomas Pavel () [Corola-website/Science/297618_a_298947]
-
mirage linguistique" (Paris, Ed. du Minuit, 1988)(trad.rom. "Mirajul lingvistic") , poate cea mai inteligentă privire critică asupra structuralismului, carte ce a stârnit entuziasmul lui Jean-Francois Revel ori Roger-Paul Droit; apoi "L'art de l'eloignement" (Paris, Gallimard, 1996)( trad. rom. "Arta îndepărtării", exegeză care, în lunga serie de sinteze asupra clasicismului, ocupă un loc distinct și proeminent. Ultimele sale cărți se intitulează "De Barthes et Balzac" (scrisă în colaborare cu Claude Bremond, Paris, 2000) și, mai ales, "La pensée du
Thomas Pavel () [Corola-website/Science/297618_a_298947]
-
și proeminent. Ultimele sale cărți se intitulează "De Barthes et Balzac" (scrisă în colaborare cu Claude Bremond, Paris, 2000) și, mai ales, "La pensée du roman", la Editura Gallimard. Romancier impenitent el însuși (prin [["Le miroir persan", Montréal, 1978)(trad. rom. Oglinda persană), autorul realizează în această lucrare "Gândirea asupra romanului"(trad. aprox.) o extraordinară poetică a romanului european, din Antichitate până în secolul al XX-lea. Dintre principalele sale cărți, au fost traduse în românește "Lumi ficționale" (Minerva, 1992), "Mirajul lingvistic
Thomas Pavel () [Corola-website/Science/297618_a_298947]
-
recolte de pe pământurile mai sarace. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Dăbuleni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,89%), cu o minoritate de romi (1,3%). Pentru 0,8% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,75%). Pentru 0,79% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Principala activitate economică în Dăbuleni este agricultură
Dăbuleni () [Corola-website/Science/297685_a_299014]
-
sport foarte popular în Mișcolț este baschetul. Echipa DKSK Miskolc MIS a câștigat de două ori Cupa Ungariei. Conform recensământului din 2011, orașul Mișcolț avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (, reprezentând %) erau maghiari, cu o minoritate de romi (, adică %). Există și o mică comunitate românească (208 locuitori, adică %). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), persoane fără religie (%), reformați (%), greco-catolici (%) și atei (%). Pentru % din locuitori nu este
Miskolc () [Corola-website/Science/297720_a_299049]
-
orașul Pécs a fost capitală europeană a culturii, împreună cu orașele Istanbul din Turcia, și Essen din Germania. Conform recensământului din 2011, orașul Pécs avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de germani (%), romi (%) și croați (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (%), cu minorități de persoane fără religie (%), reformați (%), atei (%) și luterani (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Pécs () [Corola-website/Science/297719_a_299048]
-
este un oraș în districtul , județul Nógrád, Ungaria, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, orașul Balassagyarmat avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau romano-catolici, existând și minorități de persoane fără religie (%), luterani (%), reformați (%) și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Balassagyarmat () [Corola-website/Science/297722_a_299051]
-
din numărul total al populației. După români, următoarea comunitate etnică importantă este cea a maghiarilor, care reprezintă 6,6% din populație, respectiv un număr de aproximativ 1 400 000 de cetățeni. După datele oficiale, în România trăiesc 535 250 de romi. Alte comunități importante sunt cele ale germanilor, ucrainenilor, lipovenilor, turcilor, tătarilor, sârbilor, slovacilor, bulgarilor, croaților, grecilor, rutenilor, evreilor, cehilor, polonezilor, italienilor și armenilor. Din cei 745 421 de germani câți erau în România în 1930, în prezent au mai rămas
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
portugheza, catalana și, mai departe, cu majoritatea limbilor europene. Româna este limba cu cel mai mare număr de vorbitori nativi ce reprezintă 91% din totalul populației României, fiind urmată de limbile vorbite de cele două minorități etnice principale, maghiarii și romii. Astfel, maghiara este vorbită de un procent de 6,7% iar romani de respectiv 1,1% din numărul total al populației țării. Până în anii '90, în România a existat o numeroasă comunitate de vorbitori de limbă germană, reprezentată în cea
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Salonta se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (55,64%). Principalele minorități sunt cele de români (37,07%) și romi (2,31%). Pentru 4,53% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (47,65%), ortodocși (34,28%), romano-catolici (7,22%) și baptiști (3,15%). Pentru 4,78
Salonta () [Corola-website/Science/296634_a_297963]
-
stilul gotic transilvănean. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Sighișoara se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (69,86%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (16,52%), romi (5,23%) și germani (1,43%). Pentru 6,79% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (70,82%), dar există și minorități de reformați (7,89%), romano-catolici (5,32%), unitarieni (3
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
Ghenetea. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Marghita se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind români (49,39%), maghiari (40,26%) și romi (5,57%). Pentru 4,2% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (43,03%), reformați (27,7%), romano-catolici (12,71%), greco-catolici (4,55%), penticostali (3,8%) și
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Beiuș se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,78%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (6,77%) și romi (2,42%). Pentru 6,66% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Pentru 6,99% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Încă de la mijlocul secolului al XIV-lea în Tara Beiusului se afla cea mai mare parte a Domeniului
Beiuș () [Corola-website/Science/296640_a_297969]
-
României. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Oradea se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (67,59%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (23,07%) și romi (1,09%). Pentru 7,49% din populație apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (55,8%), dar există și minorități de reformați (13,62%), romano-catolici (9,16%), penticostali (4,77%), baptiști (3,48
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
a pus în evidență preponderența populației rurale cu un număr de 202.128 de persoane (53%), față de populația din mediul urban, ce însumează 179.515 de persoane (43%). La nivelul județului Gorj există între 25.000 și 30.000 de romi. Alin Bobu, consilier pe problemele romilor în cadrul Instituției Prefectului, a declarat (în 2011): <nowiki> </nowiki>Directorul Direcției Județene de Statistică Gorj spune însă că nu aceasta este populația Gorjului deoarece nu cuprinde persoanele plecate pentru o perioadă îndelungată din județ
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
început primul stadiu a ceea ce avea să fie numit Holocaust, masacrarea premeditată, la scară industrială, a 9 până la 11 milioane de oameni, (cifrele sunt aproximative). Grupurile considerate "indezirabile" îi includeau, în special, pe evrei, polonezi, prizonierii ruși de război, slavi, romi, sinti, persoanele cu probleme mentale sau handicapuri fizice, homosexualii, Martorii lui Iehova, disidenții politici și comuniștii. Deși toate aceste grupuri au fost ținta asasinatelor germane, evreii au fost ținta principală a uciderilor în masă, între 5 și 6 milioane de
Al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296817_a_298146]
-
ridicată la gradul de municipiu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Orăștie se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,58%). Principalele minorități sunt cele de romi (5,42%) și maghiari (1,53%). Pentru 5,94% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,91%), dar există și minorități de penticostali (3,76%), greco-catolici (1,27%) și romano-catolici
Orăștie () [Corola-website/Science/296883_a_298212]
-
rămas funcțional după Revoluția 1989. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Caransebeș se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (82,15%). Principalele minorități sunt cele de romi (2,13%), ucraineni (1,4%) și germani (1,07%). Pentru 12,01% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,07%), dar există și minorități de baptiști (3,5%), romano-catolici (3
Caransebeș () [Corola-website/Science/296877_a_298206]
-
America Latină (îndeosebi în Brazilia, cu 150.000-200.000, Argentina, Chile, Venezuela, Uruguay, Costa Rica). În afara maghiarilor etnici sau a ungurilor, mai există în Ungaria, Israel și în alte țări câteva zeci de mii de evrei vorbitori de maghiară ca limbă maternă. Romii din Ungaria și unii romi din România (Transilvania) și Slovacia sunt de asemenea vorbitori de maghiară sau bilingvi. În Ungaria și România (Transilvania) există și o mică comunitate armeană maghiarofonă. În urmă cu aproximativ 5 decenii, în anii instaurării regimului
Maghiari () [Corola-website/Science/296871_a_298200]
-
150.000-200.000, Argentina, Chile, Venezuela, Uruguay, Costa Rica). În afara maghiarilor etnici sau a ungurilor, mai există în Ungaria, Israel și în alte țări câteva zeci de mii de evrei vorbitori de maghiară ca limbă maternă. Romii din Ungaria și unii romi din România (Transilvania) și Slovacia sunt de asemenea vorbitori de maghiară sau bilingvi. În Ungaria și România (Transilvania) există și o mică comunitate armeană maghiarofonă. În urmă cu aproximativ 5 decenii, în anii instaurării regimului comunist, minoritatea maghiară din România
Maghiari () [Corola-website/Science/296871_a_298200]
-
Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Hunedoara se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,9%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (4,63%) și romi (1,64%). Pentru 9,29% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,06%), dar există și minorități de romano-catolici (3,38%), penticostali (3,12%), reformați (2,88%) și baptiști (1
Hunedoara () [Corola-website/Science/296882_a_298211]
-
are rangul de oraș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Isaccea se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,99%). Principalele minorități sunt cele de romi (3,86%) și turci (1,81%). Pentru 3,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,99%), cu o minoritate de musulmani (5,45%). Pentru 3,18% din populație, nu
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Arad se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (78,77%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (9,68%) și romi (1,59%). Pentru 8,14% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (68,41%), dar există și minorități de romano-catolici (9,38%), penticostali (4,34%), baptiști (3,92%) și reformați (2
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]