17,002 matches
-
Biserica evanghelică fortificată din Ațel, comuna Ațel, județul Sibiu, a fost construită în secolul XIV. Ansamblul bisericii evanghelice fortificate este monument istoric, și este compus din biserica evanghelică, turn (pe fosta incintă interioară) și incintă fortificată, cu două turnuri, turn de poartă, catalogate după cum urmează: Ațel, mai demult "Oțel" (în dialectul săsesc "Hätselderf, Hâtseldref", în ,în , se pronunță "Ețel"), este un sat în partea de nord a județului Sibiu, în Podișul Târnavelor. Este reședința comunei Ațel. Se bănuiește că
Biserica fortificată din Ațel () [Corola-website/Science/327222_a_328551]
-
Biserica evanghelică fortificată din Ațel, comuna Ațel, județul Sibiu, a fost construită în secolul XIV. Ansamblul bisericii evanghelice fortificate este monument istoric, și este compus din biserica evanghelică, turn (pe fosta incintă interioară) și incintă fortificată, cu două turnuri, turn de poartă, catalogate după cum urmează: Ațel, mai demult "Oțel" (în dialectul săsesc "Hätselderf, Hâtseldref", în ,în , se pronunță "Ețel"), este un sat în partea de nord a județului Sibiu, în Podișul Târnavelor. Este reședința comunei Ațel. Se bănuiește că la
Biserica fortificată din Ațel () [Corola-website/Science/327222_a_328551]
-
trei laturi și o navă centrală cu tavan plat, care comunica spre navele laterale prin trei arcade ogivale. Mai avea și o clopotniță deasupra părții de vest a navei centrale, cu ferestre ogivale, care au fost astupate mai târziu. În turnul clopotniță s-au păstrat două clopote datate în secolul al XV-lea, dintre care clopotul mare poartă inscripția ""O rex glorie Jesu Christi veni cum pace"". Pe șantierul bisericii din Ațel a lucrat și meșterul pietrar și constructorul medieval Andreas
Biserica fortificată din Ațel () [Corola-website/Science/327222_a_328551]
-
datate din anul 1516 care sunt împodobite cu ornamente în relief precum și intarsii similare cu cele ale meșterului Johannes Reychmuth din Biertan și Sighișoara. La 1460, înainte de fortificarea propriu-zisă a bisericii, a fost construit un zid oval în jurul ei, cu turnuri. Turnul-poartă, situat în sud-est, a fost ridicat din gresie, dar și-a mai pierdut din înălțimea originară o dată cu modificările de relief. În acest fel se poate observa că intrarea la cel de al doilea etaj al turnului este apropiată foarte
Biserica fortificată din Ațel () [Corola-website/Science/327222_a_328551]
-
în jurul ei, cu turnuri. Turnul-poartă, situat în sud-est, a fost ridicat din gresie, dar și-a mai pierdut din înălțimea originară o dată cu modificările de relief. În acest fel se poate observa că intrarea la cel de al doilea etaj al turnului este apropiată foarte mult de nivelul solului, odinioară accesul fiind posibil doar prin intermediul unei scări mobile. La nivelul al treilea se aflau inițial spațiile pentru locuit. Deasupra lor erau meterezele. În plus față de turnul - poartă, mai existau două turnuri, unul
Biserica fortificată din Ațel () [Corola-website/Science/327222_a_328551]
-
cel de al doilea etaj al turnului este apropiată foarte mult de nivelul solului, odinioară accesul fiind posibil doar prin intermediul unei scări mobile. La nivelul al treilea se aflau inițial spațiile pentru locuit. Deasupra lor erau meterezele. În plus față de turnul - poartă, mai existau două turnuri, unul în partea sudică, astăzi dispărut, și unul nord - estic care există și astăzi. Turnul sudic a fost demolat la începutul secolului al XIX-lea, moment în care a fost distrus și zidul primei incinte
Biserica fortificată din Ațel () [Corola-website/Science/327222_a_328551]
-
al turnului este apropiată foarte mult de nivelul solului, odinioară accesul fiind posibil doar prin intermediul unei scări mobile. La nivelul al treilea se aflau inițial spațiile pentru locuit. Deasupra lor erau meterezele. În plus față de turnul - poartă, mai existau două turnuri, unul în partea sudică, astăzi dispărut, și unul nord - estic care există și astăzi. Turnul sudic a fost demolat la începutul secolului al XIX-lea, moment în care a fost distrus și zidul primei incinte. Incinta exterioară, cea de a
Biserica fortificată din Ațel () [Corola-website/Science/327222_a_328551]
-
unei scări mobile. La nivelul al treilea se aflau inițial spațiile pentru locuit. Deasupra lor erau meterezele. În plus față de turnul - poartă, mai existau două turnuri, unul în partea sudică, astăzi dispărut, și unul nord - estic care există și astăzi. Turnul sudic a fost demolat la începutul secolului al XIX-lea, moment în care a fost distrus și zidul primei incinte. Incinta exterioară, cea de a doua, este unită de turnul - poartă, ea având la extremitățile sale din nord și sud
Biserica fortificată din Ațel () [Corola-website/Science/327222_a_328551]
-
astăzi dispărut, și unul nord - estic care există și astăzi. Turnul sudic a fost demolat la începutul secolului al XIX-lea, moment în care a fost distrus și zidul primei incinte. Incinta exterioară, cea de a doua, este unită de turnul - poartă, ea având la extremitățile sale din nord și sud două turnuri pătrate. Turnul din nord a fost demolat în anul 1959, sub el fiind descoperit un tunel care duce la o casă de peste drum.
Biserica fortificată din Ațel () [Corola-website/Science/327222_a_328551]
-
a fost demolat la începutul secolului al XIX-lea, moment în care a fost distrus și zidul primei incinte. Incinta exterioară, cea de a doua, este unită de turnul - poartă, ea având la extremitățile sale din nord și sud două turnuri pătrate. Turnul din nord a fost demolat în anul 1959, sub el fiind descoperit un tunel care duce la o casă de peste drum.
Biserica fortificată din Ațel () [Corola-website/Science/327222_a_328551]
-
demolat la începutul secolului al XIX-lea, moment în care a fost distrus și zidul primei incinte. Incinta exterioară, cea de a doua, este unită de turnul - poartă, ea având la extremitățile sale din nord și sud două turnuri pătrate. Turnul din nord a fost demolat în anul 1959, sub el fiind descoperit un tunel care duce la o casă de peste drum.
Biserica fortificată din Ațel () [Corola-website/Science/327222_a_328551]
-
nord și un altar pe latura din sud, în partea de vest ridicîndu-se corpul bazilical, compus din trei nave, despărțite de stîlpi masivi octogonali. Intrarea se face pe sub un turn-poarta-clopotnita iar biserică are aspectul acela ciudat al tuturor bisericilor fără turn. Zidurile vechii cetăți însă nu mai șunt în picioare în întregime. Biserică se remarcă prin numeroase elemente sculptate. Pe intreg interiorul acestui monument șunt răspîndite o serie de figuri grotești ce dau lăcașului un aer și mai misterios. Altarul este
Biserica fortificată din Richiș () [Corola-website/Science/327229_a_328558]
-
instalată orgă. Lîngă ea e o figură ce reprezintă un personaj al mitologiei celte, Grunneman, ce își are durerea întipărita în piatră. Orgă datează din 1788 și este realizată de către un vestit constructor de orgi de la acea vreme, Johann Prause. Turnul de poartă aflat în vestul bisericii, folosit astăzi drept turn clopotnița, mai păstrează urmele hersei și guri de tragere la primele patru etaje. Se spune că în acest turn a existat odată și un ceas.
Biserica fortificată din Richiș () [Corola-website/Science/327229_a_328558]
-
personaj al mitologiei celte, Grunneman, ce își are durerea întipărita în piatră. Orgă datează din 1788 și este realizată de către un vestit constructor de orgi de la acea vreme, Johann Prause. Turnul de poartă aflat în vestul bisericii, folosit astăzi drept turn clopotnița, mai păstrează urmele hersei și guri de tragere la primele patru etaje. Se spune că în acest turn a existat odată și un ceas.
Biserica fortificată din Richiș () [Corola-website/Science/327229_a_328558]
-
de către un vestit constructor de orgi de la acea vreme, Johann Prause. Turnul de poartă aflat în vestul bisericii, folosit astăzi drept turn clopotnița, mai păstrează urmele hersei și guri de tragere la primele patru etaje. Se spune că în acest turn a existat odată și un ceas.
Biserica fortificată din Richiș () [Corola-website/Science/327229_a_328558]
-
atestă, de asemenea, existența. Ca urmare a multiplelor calamități abătute asupra ei - distrugerile provocate de pustiitoarele invazii turcești din secolele XV-XVIII și de incendiile din anii 1883 și 1905 au fost semnificative -, biserica a suferit, în timp, numeroase transformări. Dacă turnul a fost adăugat în prima jumătate a secolului al XV-lea, probabil reparației capitale din 1863 îi corespund atât înlocuirea vechiului altar și a peretelui de pe latura nordică, cât și supraînălțarea celorlalte ziduri conservate. Alte reparații s-au executat în
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Ostrov () [Corola-website/Science/327259_a_328588]
-
secolului al XVI-lea. Lăcașul, fostă capelă de curte, are aspectul unei construcții dreptunghiulare alungite. Nava (4,50 x 5,20 m), boltită cu scânduri, este prelungită spre răsărit printr-o absidă semicirculară nedecroșată; la apus este mărginită de un turn suplu.
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Ostrov () [Corola-website/Science/327259_a_328588]
-
a înlocuit o grindă din pronaos, ce susține acoperișul. Starea bisericii a fost mult timp critică, datorită acoperișului prin care se infiltrau ploile și zăpada, afectând grav pictura interioară. În anul 2006 a fost schimbată întreaga șindrilă de pe biserică și turn. Biserica din lemn, de mici dimensiuni, are un pridvor prevăzut cu o arcadă frontală, sprijinită direct pe patru stâlpi, sculptați în partea superioară, din care se mai păstrează doar trei, cu o deschidere centrală arcuită si două deschideri laterale, fiecare
Biserica de lemn din Stejera () [Corola-website/Science/327307_a_328636]
-
populară. Meritul înființării muzeului revine muzeografei Elena Udriște și arhitectului Nicolae Vânătoru, care a conceput primele schițe. Muzeul de la Curtișoara, amenajat între anii 1966 și 1975, a luat ființă în jurul Culei Cornoiu, construită în anul 1785, a conacului și a turnului cu apă. Cula, turnul de apă și terenul au fost cumpărate, în anul 1927, de la familia Cornoiu de Constantin Neamțu, guvernatorul Băncii Naționale de la Craiova. Acesta a mai construit un conac, în stilul vechilor case boierești, o casă a slugilor
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
revine muzeografei Elena Udriște și arhitectului Nicolae Vânătoru, care a conceput primele schițe. Muzeul de la Curtișoara, amenajat între anii 1966 și 1975, a luat ființă în jurul Culei Cornoiu, construită în anul 1785, a conacului și a turnului cu apă. Cula, turnul de apă și terenul au fost cumpărate, în anul 1927, de la familia Cornoiu de Constantin Neamțu, guvernatorul Băncii Naționale de la Craiova. Acesta a mai construit un conac, în stilul vechilor case boierești, o casă a slugilor și a mai făcut
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
care este amplasat, precum și mai multe clădiri reprezentative, între care și Cula Cornoiu, în jurul căreia a luat ființă, au fost retrocedate moștenitorului fostului proprietar. Pe lângă culă, instanța de judecată l-a mai pus în posesie și cu un conac, un turn de apă și casa slugilor, care au fost construite în anul 1927. Pe terenul dobândit de acesta, în suprafață de șase hectare, se află și 16 case și pivnițe țărănești din lemn, toate fiind în patrimoniul muzeului și în cel
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
evanghelică fortificată din Mercheașa, comuna Homorod, județul Brașov, a fost construită în secolul al XIII-lea pe baza unei vechi bazilici romane datată din secolul al XII-lea. Ansamblul bisericii evanghelice fortificate format din biserică, anexe, incinta fortificată și un turn este monument istoric, . Mercheașa, (în dialectul săsesc "Streitfert, Štret'tfert", în , în ), este un sat din comuna Homorod, județul Brașov, Transilvania, România. Mercheașa se află la o distanță de 11 km de Rupea. Prima atestare documentară a localității este făcută
Biserica fortificată din Mercheașa () [Corola-website/Science/327359_a_328688]
-
amenajate) și a folosirii acesteia în gospodării s-a păstrat în aceasta zonă până în prezent. Biserica evanghelică din Mercheașa a fost ridicată probabil în secolul al XIII-lea ca o bazilică în stil romanic prevăzută cu trei nave și un turn în partea de vest a bisericii. Ca în toate cazurile de pe teritoriul Pământului crăiesc pe care s-au așezat sașii, se poate presupune ca la sfârșitul secolului al XV-lea, ansamblul bisericii a suferit modificări de esență cu privire la mărirea capacităților
Biserica fortificată din Mercheașa () [Corola-website/Science/327359_a_328688]
-
defensive. În această perioadă de început de secol al XVI-lea s-a făcut demantelarea colateralei sudice și parțial a celei nordice și s-au executat prin zidire, arce despărțitoare. Este posibil să se fi astupat și portalul vestic al turnului deschizâdu-se noi intrări pe latura nordică și apoi pe cea sudică a navei. Biserica are astăzi imaginea unei biserici de tip hală, având altarul și corul la același nivel cu nava centrală. O lanternă cu bază octogonală este prezentă pe
Biserica fortificată din Mercheașa () [Corola-website/Science/327359_a_328688]
-
pe latura nordică și apoi pe cea sudică a navei. Biserica are astăzi imaginea unei biserici de tip hală, având altarul și corul la același nivel cu nava centrală. O lanternă cu bază octogonală este prezentă pe latura vestică a turnului clopotniță, deasupra trunchiului piramidal al acoperișului. Orga este realizata de Johannes Prause și a fost instalată aici în anul 1788.În 2002 orga a fost mutată la biserica din Vulcan, județul Brașov. La începutul secolului al XVI-lea s-au
Biserica fortificată din Mercheașa () [Corola-website/Science/327359_a_328688]