16,454 matches
-
-o pe ea, i-a căutat în ochi un răspuns, un gest de aprobare sau de respingere. A primit mai mult decât a primit orice băiat din satul lor care a cerut vreodată o fată în căsătorie. A primit un zâmbet larg de aprobare ca și cum fata l-ar fi cunoscut dintotdeauna. Atunci când părinții fetei îi poftesc în coliba lor, cei doi știau că vor fi împreună... acolo... în mijlocul unei jungle de pe o insulă binecuvântată a Planetei Pământ... * * * Atât Toure, cât și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
vin din trecut și sunt plasate în viitor. Dacă i-ai spune unui om, indiferent în ce secol te-ai imagina a fi, că vremurile pe care le trăiește sunt cele mai bune posibile, în mod sigur ai obține un zâmbet amar, dezaprobator. Credința noastră comună este aceea că nu se poate ca pe pământ lucrurile să fi stat dintotdeauna atât de rău. De fapt, prin pierderea dumnezeirii omul se află pus în situația de a-și construi propriul univers și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
a aplecat și cu un gest firesc a cules de pe jos o monedă de un euro care îi căzuse din geantă în momentul în care a scos cheile. Revenind, vecina sa îi arată moneda buclucașă, cerându-și scuze din spatele unui zâmbet ușor stânjenit. Prietenul meu a intrat în casă dându-și seama că știa puține lucruri despre lumea în care trăia de atâta timp. Era genul de atitudine în fața banului pe care nu o înțelegea, venind din România unde nu și-
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
popoare este cu mult redusă. Ei consideră că nu merită ca lumea să fie schimbată și că efortul uman de schimbare a lumii nu folosește la nimic. Uneori, din această cauză, oamenii estului privesc cu înțelegere și chiar cu un zâmbet superior eforturile celor din vest de modificare a lumii, de expansiune și creație economică, dar și socială, în ansamblu. Este, trebuie să spunem, un zâmbet pe care și mulți dintre vestici îl afișează atunci când vine vorba despre superioritatea civilizației lor
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
la nimic. Uneori, din această cauză, oamenii estului privesc cu înțelegere și chiar cu un zâmbet superior eforturile celor din vest de modificare a lumii, de expansiune și creație economică, dar și socială, în ansamblu. Este, trebuie să spunem, un zâmbet pe care și mulți dintre vestici îl afișează atunci când vine vorba despre superioritatea civilizației lor și despre faptul că trebuie să-i înțelegem și pe ,,înapoiați". De altfel chiar Motru cade în această capcană, de a considera civilizația orientală ca
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
privim capitalismul ca pe un sistem dat odată pentru totdeauna. Așa cum am demonstrat, capitalismul nu există dintotdeauna, deșii rădăcinile sale sunt foarte adânci în istorie. Cu siguranță omul viitorului se va desprinde de nimicnicia sa și va privi cu un zâmbet pe buze această zbatere a noastră de acum, această bătălie cu sărăcia și cu nevoia permanentă de optim care există acum în viața noastră. Nu știm când se va întâmpla asta, dar știm că acela este finalul capitalismului. Comunismul a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
pe la televiziunile de știri. Foarte puțini dintre ei știu ce înseamnă vreme bună și vreme rea. Ne anunță de fiecare dată când plouă că trebuie să fim supărați că va urma vreme rea și ne anunță mereu veseli, cu un zâmbet larg, când afară este soare și senin. De fapt ploaia nu este un motiv de bucurie când afară sunt inundații, iar soarele dogorâtor nu mai este nici el motiv de bucurie atunci când afară este secetă și oamenii își pierd munca
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
intense sentimente antinaționale și el este cel care spune cu "durere" că poporul român nu are nici un destin. Fie că este om de afaceri sau funcționar la stat, abia dacă vei reuși să-i smulgi o vorbă, sau Doamne-ferește, un zâmbet. El este permanent preocupat, "are treabă", "nu intră în cârciumi" și nu-i suportă pe români. Ciocoiul își urăște conaționalii și nu se simte bine în preajma lor. Se ferește, de fapt, de vreo vorbă, de un gest care să-l
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
mentalitate. Mihai-Răzvan Ungureanu: Știți cum este până la urmă? România are o legislație perfectă, pentru că a fost construită în ultima vreme, după modele occidentale aplicabile, verificate. Problema este, până la urmă, implementarea acestei legislații. Doamna Speteanu are dreptate când spune că și zâmbetul revine când câștigă toți mai bine, și atunci formulele discriminatorii, care se alimentează, să recunoaștem, din stereotipii, dispar sau, mă rog, se estompează. Însă ele, după cum vedeți, în Europa sunt prezente peste tot. Eu vorbesc de România pentru că mi se
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Viena îți iese în întâmpinare cu tot ce îți dorește inima: muzeu, bibliotecă, expoziții, artă, finețe și, nu în ultimul rând, cu comportamentul vienez, care înseamnă politețe; nu politețe agasantă, intruzivă, ci o politețe cu distanță reglată și întotdeauna cu zâmbet. O politețe foarte confortabilă, nu una rece. În Viena m-am simțit bine și pentru că unei priviri prietenoase i se întorcea o privire prietenoasă. Dar Viena nu înseamnă toată Austria. Salzburg era o destinație frecventă, pentru că se organizează acolo multe
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Ungureanu: Domnul Turcescu, aici ne despărțim. Dumneavoastră mă întrebați... Robert Turcescu: De dumneavoastră sau dumneavoastră de șeful statului? Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu. Noi doi. Așa. Dumneavoastră mă întrebați tranșant asupra unei chestiuni. Răspunsul meu, indiferent cum vi-l dau, cu un zâmbet sau foarte încruntat, nu vă convine. Cum aș putea să vă conving? Explicația pe care v-o ofer, apropo de spusele șefului statului, este chiar explicația realității. Robert Turcescu: Nu înțeleg un lucru, domnule Ungureanu. De fapt, aici e toată
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
mă simt răspunzător: că îmi văd rar părinții (uneori se întâmplă să treacă două, trei luni fără să ajung la Iași), că nu am prezența prietenilor mei atât de aproape pe cât aș vrea, că nu izbutesc întotdeauna să-mi țin zâmbetul pe buze atunci când e nevoie mai mult. Răzvan Ilie: Viața soției dumneavoastră a fost schimbată după numirea în Ministerul de Externe? Mihai-Răzvan Ungureanu: Inevitabil. Pentru că am extras-o din Iași și am obligat-o să cânte aceeași partitură cu mine
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Iașii au dat un ministru de Externe în acest mandat. Dar poate că nu e cazul să ne umplem de patriotism local, ci să revenim la relațiile bilaterale cu Republica Moldova, relații tensionate până de curând. Gesturile și mimica și chiar zâmbetul pe care l-au afișat cei doi președinți cu ocazia declarațiilor de presă trădează un lucru: aceste relații s-au detensionat. Unii ar folosi cuvântul, fără să exagereze, în mod spectaculos. Mihai-Răzvan Ungureanu: De fapt, acesta a fost programul nostru
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Washington-Londra-Paris-Berlin-București? Mihai-Răzvan Ungureanu: Pentru un motiv foarte clar. Pentru că această axă ar trebui să cuprindă de fapt toate capitalele țărilor membre ale Uniunii Europene și ale Alianței Nord-Atlantice și s-a preferat o formulă foarte scurtă. Sigur, dau deoparte micul zâmbet și vă spun numai că această axă nu trebuie văzută nicicum în sensul de „axă”, și pun substantivul între ghilimele. Nu trebuie văzut nicicum în vreun sens exclusivist și nicicum mecanic. Vorbind despre axă, Președintele Băsescu a avut în minte
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
nu mai știam, și pe care Gelu a păstrat-o cu sfințenie printre hârtiile lui vechi din sanctuarul părintesc. E un sonet făcut la despărțire, purtând data de sus, din titlu, și din care reproduc numai ultimele două terține: ...Vreau zâmbetul să-mi fie ca de miere, Dar inima mi-e plină de venin. Pornit cu pasul lent spre alte ere, Spre lenta descompunere înclin, Și prins pe poza asta, tot voi piere, Chiar dacă sunt eu... Țoiu Constantin. Ce mă miră
12 septembrie 1942 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12538_a_13863]
-
altuia, să descrețească frunțile celor mai morocănoși dintre noi." Portretistica lui I. Peltz culminează la "Sburătorul", cenaclu pe care l-a frecventat asiduu. Iată cum îl vedea pe E. Lovinescu: Era un bărbat masiv, cu părul prematur încărunțit, cu un zâmbet sceptic pe buze, cu o inimă comprehensivă a semenilor. Scepticismul nu l-a împiedicat niciodată să acorde tinerilor care băteau la ușa lui tot sprijinul." Memorialistul descrie interiorul camerei de primire și felul cum erau așezați participanții, începând cu mentorul
I. Peltz memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12541_a_13866]
-
din nord. Sutana îi era tocită, dar curată, și observă dintr-o privire că îi lipseau doi nasturi. În acel moment privirile lor se întretăiară. - Iată, domnișoară Céleste, o să ai de lucru, spuse el, zîmbind. Nu avea să uite niciodată zîmbetul acesta, care, într-o clipă, îi cucerise inima și îi cîștigase pentru totdeauna devotamentul. Să fi trăit ea încă de pe atunci presimțirea faptului că el avea să fie mîngîierea clipelor ei de pe urmă, viziunea supremă pe care o va duce
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
Dacă ești cât de cât atent, vei descoperi că, unul câte unul, se reîncolonează la spatele lat al lui Năstase, gata de noi expediții glorioase, întru eterna slavă a pesedismului. Tiptil-tiptil, alde Vanghelie ori Culiță Tărâță reapar pe generic afișând zâmbete largi, de proaspăt revirginizați de către aspiratorul de pete numit PNA. Or, dacă oamenii sunt curați ca lacrima, de ce să nu-i repunem pe moile perne catifelate de unde i-am coborât până să treacă uraganul campaniei electorale? Și uite-așa, c-
Nu da șagă dă tunuri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12552_a_13877]
-
nostru cu nuanțe anti-Bush), pesedeii speră să-și cârpească turul pantalonilor ciuruiți la agerile din iunie. Năstase zburdă ca un miel pe câmpiile înflorite ale patriei, zâmbind cu sclipici florei și faunei din jur. Dar nu e sigur că e zâmbetul lui. El știe la fel de bine ca noi că în aceste luni își joacă ultima carte politică. Încurajat s-o ia înaintea partidului, el înfruntă un risc de care nu prea poate să-și dea seama: să fie lăsat în ofsaid
Nu da șagă dă tunuri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12552_a_13877]
-
mii de instantanee. Alte șapte mii își așteaptă rândul. Fotografii făcute într-o viață de om. Memoria în imagini a literaturii române contemporane. Portrete, imagini de grup, în București, prin țară, făcute după inspirația fotografului, adesea în mișcare. Gesturi, atitudini, zâmbete, grimase. Fiecare poză de Ion Cucu povestește ceva. Stătea tot timpul cu aparatul la pândă, discret. N-avea băgăcioșenia enervantă a pozarilor. Nici nu se grăbea. Prin anii "80 când l-am cunoscut avea tot timpul din lume. Revistele Uniunii
Literatura Română în poze de arhivă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12572_a_13897]
-
când gureșenia și nesimțirea sa poate chiar ar fi fost de folos partidului căzut într-o rână. Dar nici măcar lacheii comuniștilor nu mai sunt ce-au fost! Așa că Năstase rămâne singur, să se bage în seamă cât o vrea, sub zâmbetele acre ale lui Iliescu și la luciul pumnalelor pe care popeștii și hrebenciucii le agită pe sub mese. Un auto-băgător în seamă de gradul doi e și Codruț Sereș. Zâmbetul său moale și vorba onctuoasă sunt deocamdată departe de mârlănia ciocoiașului
Românul care se bagă în seamă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12595_a_13920]
-
rămâne singur, să se bage în seamă cât o vrea, sub zâmbetele acre ale lui Iliescu și la luciul pumnalelor pe care popeștii și hrebenciucii le agită pe sub mese. Un auto-băgător în seamă de gradul doi e și Codruț Sereș. Zâmbetul său moale și vorba onctuoasă sunt deocamdată departe de mârlănia ciocoiașului Ponta. Cu toate acestea, el pare destinat unei frumoase cariere. C-a început șchiopătând, e altă discuție - omul e neexperimentat și nu știe că nu poți ieși în lume
Românul care se bagă în seamă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12595_a_13920]
-
așa cum este cea dintre acești artiști. Tot ce au lucrat împreună, pe texte extrem de diferite, Cehov, Gogol, Galin, fiecare personaj în parte, atmosfera din jurul lui, particulară, identificabilă, aura unui gest, rostirea unui cuvînt, intrarea în scenă sau părăsirea ei, un zîmbet amar, suita unor pași, totul însumează deja un cod care se naște între actori și regizori doar atunci cînd între ei aerul vibrează altfel. Cînd teatrul există mai presus de orice. Cînd durerea sau bucuria celor din jur contează ca
Lăsata secului (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12587_a_13912]
-
care le-am citit dau măsura originalității talentului său. Confiscat de politică - pentru care, personal, nu cred că avea talent -, Alexandru Paleologu ne-a privat de două posibile monumente de artă și frumusețe. Închei acest articol încercând să-mi imaginez zâmbetul său fin-ironic la citirea panegiricelor dedicate de presa dâmbovițeană, veritabile mostre de prost-gust și mitocănie, de la ,Au revoir, coane Alecu!", de pe pagina întâi a unui cotidian, la penibilul ,Alexandru Paleologu a plecat înspre o lume mai bună", din altul. Nu
Eleganța sfidării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11338_a_12663]
-
peste ea. Cadetul Andrei Tolstoi, de la școala militară pusă în slujba }arului. El e tînăr, curat, își iubește mama, unchiul, pe Duniașa, slujnicuța, pe }ar, a avut, poate, cîteva femei, n-a iubit încă. Ea e seducătoare, a sedus cu zîmbetul ei fermecător și nu tocmai inocent ceva bărbați, a venit în Rusia să sucească mințile vreunui conte sau vreunui general. N-a iubit, încă, nicioadată. Șampania e minunată în paharele de cristal ciocnite în compartimentul de clasa întîi al unui
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11378_a_12703]