162,182 matches
-
în NATO și UE). România a desființat serviciul militar obligatoriu la 23 octombrie 2006. Aceasta a luat naștere datorită unui amendament constituțional din 2003 care a permis Parlamentului să facă serviciul militar opțional. Parlamentul român a votat pentru eliminarea serviciului obligatoriu, în octombrie 2005. Forțele Terestre Române și-au revizuit echipamentul în ultimii ani, prin înlocuirea acestuia cu unul mai modern. Tancul TR-85M1 „Bizonul” și mașina de luptă a infanteriei MLI-84 „Jderul” reprezintă cele mai moderne echipamente ale Forțelor Terestre Române
Forțele Terestre Române () [Corola-website/Science/315713_a_317042]
-
romanul lui I. Lazu într-o ierarhie temporală sau axiologică (când cunosc atâția alți prozatori de primă mână/mărime), voi îndrăzni să afirm totuși -și nu doar în ordinea de idei sentimentală! - că Veneticii sunt un roman bun, o lectură obligatorie pentru toți românii, și mai ales pentru un tineret debusolat, dezabuzat care nu găsește nici un motiv a se apropia de durerea indescriptibilă, sufletul scindat al unui neam cu trupul în două „țări vecine”, în „două limbi”, care sunt de fapt
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
al legislației românești în domeniu, asupra posibilelor modificări ale actelor normative și ale instituțiilor și asupra drepturilor și îndatoririlor impuse de statulul de medic. Aceste cunoștințe, fără de care practică medicală este de neconceput, nu sunt prezentate de niciuna din materiile obligatorii sau opționale ale Facultăților de Medicină. Astfel, aceste conferințe vin în întâmpinarea nevoilor de informare a cadrelor sau viitoarelor cadre medicale cu privire la actuala legislație medicală. Alături de acestea, SSCR organizează ocazional și proiecte sociale, caritabile precum " Dar din dar se face
Societatea Studențească de Chirurgie din România () [Corola-website/Science/316719_a_318048]
-
Contingentul de mercenari era, în cadrul forțelor armate ale Imperiului de Niceea, incomparabil mai mic decât în vechiul Bizanț, și baza oștirilor lui Theodor I o alcătuiau proprietarii-pronoiari, care primeau spre administrare un lot de pământ, cu condiția prestării serviciului militar obligatoriu. Theodor I a creat un sistem de apărare triplă a hotarelor. Linia exterioară o constituiau akritai, categorie pe care împăratul a readus-o la viață, eliberând-o de toate impozitele și acordându-i privilegii funciare. Așezările de akritai se sprijineau
Theodor I Laskaris () [Corola-website/Science/316751_a_318080]
-
serviciului public de radiodifuziune este garantată prin lege, iar programele sale sunt ocrotite de orice ingerințe ale autorităților publice, precum și de influențele oricăror partide, formațiuni social-politice, sindicale, organisme comerciale și economice sau grupuri de presiune. Nu constituie ingerințe aplicarea normelor obligatorii stabilite de Consiliul Național al Audiovizualului, în condițiile Legii audiovizualului - Legea nr. 504 / 2002. Termenul format a fost preluat de la englezi și semnifică maniera în care radioul își alege și asamblează conținutul, tocmai pentru a reuși să-și personalizeze canalul
Radio România Actualități () [Corola-website/Science/315059_a_316388]
-
este împărțit în două etape consecutive: Faza I-a : Parcurgerea pistei cu obstacole și proba de tir în contratimp Pista cu obstacole este compusă din 10 etape. Ea trebuie sa cuprindă etape de forță și rezistență, etape de parcurgere oficială (obligatorii) și etape ce obligă mânuirea armelor. Aceste etape se stabilesc prin regulamentul de concurs. Parcurgerea concretă a celor 10 elemente (etape) a pistei cu obstacole pentru fiecare competiție este reglementată în Regulamentul de desfășurare al competiției. Pista cu obstacole are
Unifight () [Corola-website/Science/315143_a_316472]
-
lungimea bârnei (4m); 3. aleargă 6m și sare peste gardul care are inalțimea de 2m; 4. aleargă 7m. și trece peste scara orizontală cu ajutorul brațelor (înăltțmea are 2,5m, iar lungimea este de 4m ). Prinderea primei și ultimei bare este obligatorie; 5. aleargă 8m și trece de barieră prin salt (1,1m. - înălțime); 6. aleargă 6m. și trage în ținta fixă de la distanța de 15m, un foc; 7. aleargă 8m. și aruncă cuțitul în țintă de la distanța de 7m, o aruncare
Unifight () [Corola-website/Science/315143_a_316472]
-
care va continua pâna la eliberarea din 1945. Asimilarea forțată a avut loc atât pe plan educațional (inculcarea valorilor japoneze în școli, folosirea exclusivă a limbii japoneze în toate domeniile publice, eliminarea predării și a folosirii limbii coreene în învățământul obligatoriu) cât și pe plan religios (obligația elevilor și a funcționarilor de stat de a participa la ceremonii șintoiste. După 1937 a început desființarea tuturor organizațiilor coreene și formarea unor noi organizații de masă controlate direct de către autoritățiile coloniale. Voluntari coreeni
Coreea în perioada ocupației japoneze () [Corola-website/Science/315256_a_316585]
-
conducerea Învățământului primar între anii 1879 și 1896, pentru a-i supraveghea pe cei care sriau și concepeau legile cu privire la laicitate. Deputat al regiunii Seine între anii 1902-1914 și 1919-1924, a fost mai ales un puternic apărător al învățământului profesional obligatoriu și al dreptului de vot pentru femei. În 1890 devine profesor de pedagogie la Sorbona. În 1898, partizan al apărării căpitanului Dreyfus, participă la înființarea Ligii Franceze a Drepturilor Omului, al cărei președinte va fi între anii 1913-1926. În 1905
Ferdinand Buisson () [Corola-website/Science/318524_a_319853]
-
și cercetășia, care nu își mai găsea locul în sistemul totalitar creat de regele Carol al II-lea. Cu toate acestea, o mare parte din cadrele cercetășiei sau dintre personalitățile care sprijiniseră ideea se vor regăsi în noua mișcare, devenită obligatorie. "Straja Țării" se va desființa în toamna anului 1940, după abdicarea regelui Carol al II-lea. La sfârșitul celui de al doilea război mondial, regimul comunist din România a impus o interdicție pentru toate mișcările de tineret alternative, acestea fiind
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
ai statului, adică 45,2% a populației agricole masculine. Țăranii statului aduceau o contribuție importantă la bugetul statului. Pe teritoriul statelor baltice și a Poloniei ocupate, proprietățile statului au fost arendate de către moșieri, iar țăranii statului prestau în general muncă obligatorie, în loc să plătească contribuții bănești. Tăranii din Siberia aveau obligația să lucreze mai întâi pământul statului, după care trebuiau să plătească un bir în produse, (mai târziu în bani). În prima jumătate a secolului al XIX-lea, obligațiile țăranilor statului au
Țărani ai statului () [Corola-website/Science/318655_a_319984]
-
un proces profund de sărăcire a țăranilor statului. Înrăutățirea situației lor a dus la izbucnirea unei serii de răscoale, precum au fost Răscoalele holerei din 1830-1831 sau Răscoalele cartofului din 1834 și 1840 - 1844. Schimbarea politicii față de țăranii statului devenise obligatorie. În deceniul al patrulea al secolului al XIX-lea, guvernul a declanșat reforma statutului satelor statului. Pavel Kiseleff a fost inițiatorul reformei din 1837 - 1841. Prin aceste reforme a fost înființate Ministerul Proprietății Statului și birourile locale însărcinate cu „vegherea
Țărani ai statului () [Corola-website/Science/318655_a_319984]
-
perioada 1810 - 1857, care a combinat serviciul militar cu munca în domenii productive, în special în agricultură. Împăratul Alexandru I a căutat o soluție pentru instruirea trupelor de rezervă fără creșterea semnificativă a cheltuielilor militare și în restrângerii serviciului militar obligatoriu. Soluția găsită a fost crearea „așezărilor militare”. Primele astfel de așezări au fost creată în fost cele create în 1810 - 1812 în gubernia Moghilev pentru membrii regimentului de muschetari din Eleț. Pentru înființarea acestor prime așezări, sătenii din regiune ar
Așezare militară () [Corola-website/Science/318645_a_319974]
-
cap de famlie și câte 5 ruble pentru fiecare membru al familiei-băiat mai mare de 15 ani, până la căsătoria acestuia sau la înrolarea în serviciul militar activ. Toți țăranii agricultori erau supuși obligațiilor militare, iar la sfârșitul perioadei de serviciul obligatoriu în armată puteau să se reîntoarcă în regiunile de origine. În perioadele în care nu erau mobilizați în armată, țăranii agricultori puteau să lucreze în agricultură, în atelierele meșteșugărești proprii sau se puteau ocupa cu negustoria. Ei erau sprijiniți de la
Așezare militară () [Corola-website/Science/318645_a_319974]
-
în cadrul serviciului militar să participe în mod regulat la aplicații militare, să lucreze trei zile în serviciul public și să asigure provizii pentru unitățile încartiruite în regiune. În regiunea Caucazului, militarii de rang inferior, care își terminaseră perioada de serviciu obligatoriu, s-au stabilit în localitățile de reședință ale regimentelor lor, guvernul asigurându-le anumite facilități cu acest prilej. În 1837 s-a luat hotărârea înființării așezărilor militare pe pământurile triburilor rebele. Autoritățile ruse au avut intenția să colonizeze timp de
Așezare militară () [Corola-website/Science/318645_a_319974]
-
țărani oponenți ai regimului au fost executați, iar aproximativ 100.000 de familii au fost deportate în Siberia și Kazahstan. Colectivizarea forțată a avut un efect devastator asupra productivității agricole. În ciuda acestei realități, guvernul sovietic a crescut cu 44% cotele obligatorii de producție ale Ucrainei, în ciuda faptului că era evident că nu pot fi îndeplinite. Legile sovietice prevedeau că țăranii colectiviști nu pot să-și primească produsele agricole cuvenite decât după achitarea cotelor către stat. Autoritățile au colectat în unele cazuri
Istoria Ucrainei () [Corola-website/Science/318793_a_320122]
-
era relativ puțin numerică (cele mai mari orașe, Kiev și Nijîn aveau în jur de 15.000 de locuitori) și nu a fost așa de importantă ca alte grupuri sociale din Hetmanat. Țăranii reprezentau majoritatea populației Hetmanatului. Deși instituția muncii obligatorii prestat de țărani a fost redusă în mod semnificativ în timpul răscoalei lui Hmelnițki, (care a avut ca urmare alungarea moșierilor și magnaților polonezi din Ucraina), nobilimea locală, hatmanul și biserica ortodoxă au continuat exploatarea iobagilor. Ca urmare a răscoalei, 50
Hetmanatul Căzăcesc () [Corola-website/Science/318880_a_320209]
-
matematica, deși în facultate a frecventat cu regularitate numai cursul de geometrie analitică al lui Gheorghe Țițeica, întrucît cea mai mare parte din timp îi era ocupată cu cursurile și mai ales cu laboratoarele de la fizico-chimice, la care prezența era obligatorie. La 1 septembrie 1930 este numit suplinitor și începe să predea la Școala Comercială Superioară de Fete și la Școala de Meserii din Târgoviște. În 1931 se înscrie la examenul de capacitate, care îi dădea dreptul de a fi numit
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
cu privire la situația reală a apartamentului lui Sherlock Holmes din Londra. Principiul constând în atribuirea de numere pare pe o parte a străzii și de numere impare pe cealaltă parte a străzii nu este într-adevăr foarte veche. Ea a devenit obligatorie în Europa continentală în timpul împăratului Napoleon I (ideea de placă cu numărul străzii nu apărea decât mai târziu). Londra nu a fost afectată de această obligație și nu a adoptat acest sistem decât după sfârșitul primului război mondial, deci după
221B Baker Street () [Corola-website/Science/320022_a_321351]
-
de molimă, de erupție vulcanică, de secetă sau inundații, guanșii își duceau caprele în pășuni sacre, închinate zeilor, unde despărțeau iezii de mamele lor așa ca plânsul acestora să îmbuneze zeitățile respective. Sărbătorile religioase erau peste tot timpuri de pace obligatorie, în care orice război, conflict sau chiar numai ceartă era strict oprit. Dacă doreau să moară singuri, bătrânii de pe La Palma perticipau la o ceremonie de rămas bun, apoi erau conduși respectuos într-o peșteră mortuară unde erau lăsați în pace
Guanși () [Corola-website/Science/320059_a_321388]
-
asigurările generale având cea mai mare pondere, de 94,6%. În iulie 2010 existau 45 de companii de asigurări autorizate în România, cu un capital social subscris de circa 937 milioane euro la sfârșitul lui 2009. Asigurarea locuințelor a devenit obligatorie de la data de 15 iulie 2010. Pentru aceasta a fost înființat Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID). PAID este o societate comercială (constituită din 13 societății de asigurare acționari), componentă importantă a programului român de asigurare a catastrofelor, gestionat
Serviciile în România () [Corola-website/Science/320208_a_321537]
-
Pentru aceasta a fost înființat Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID). PAID este o societate comercială (constituită din 13 societății de asigurare acționari), componentă importantă a programului român de asigurare a catastrofelor, gestionat de Ministerul Administrației și Internelor. Prima obligatorie este de 20 euro în cazul locuințelor tip A (care au structură de rezistență din beton armat, metal ori lemn sau cu pereți exteriori din piatră, caramidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic și/sau
Serviciile în România () [Corola-website/Science/320208_a_321537]
-
persoane, din care 455.000 pensionari din sistemul public și 353.000 pensionari agricultori. În martie 2010, vârsta de pensionare era de 63,9 de ani pentru bărbați și 58,9 ani pentru femei. Pensiile private din pilonul II sunt obligatorii pentru salariații sub 35 de ani și opțional pentru cei între 35 și 45 de ani. Aderarea participanților la un fond de pensii din pilonul II a început pe 17 septembrie 2007 și s-a încheiat pe 17 ianuarie 2008
Serviciile în România () [Corola-website/Science/320208_a_321537]
-
În decembrie 2008, activele nete aferente celor 14 fonduri de pensii din pilonul II erau 208,7 milioane euro. În mai 2009, valoarea activelor a urcat la 343,9 milioane euro. În septembrie 2009 existau 12 fonduri de pensii private obligatorii cu active nete de 475,4 milioane euro și 4,84 milioane de participanți. În iunie 2010, cele 9 fonduri de pensii obligatorii de pe piață aveau 5.055.102 participanți înscriși la pilonul II, și aveau active totale de 773
Serviciile în România () [Corola-website/Science/320208_a_321537]
-
activelor a urcat la 343,9 milioane euro. În septembrie 2009 existau 12 fonduri de pensii private obligatorii cu active nete de 475,4 milioane euro și 4,84 milioane de participanți. În iunie 2010, cele 9 fonduri de pensii obligatorii de pe piață aveau 5.055.102 participanți înscriși la pilonul II, și aveau active totale de 773,5 milioane euro. Primele contribuții în sistemul pensiilor private facultative (pilonul III) au început să fie colectate în mai 2007. În iunie 2010
Serviciile în România () [Corola-website/Science/320208_a_321537]