161,927 matches
-
vizual cu cuvântul scris. Exemplu: un copil folosește un enunț ecolalic pentru a cere voie să meargă la toaletă: “Vrei să mergi la baie, Cosmin?”. Învățătoarea Îi oferă un model verbal mai potrivit a fi repetat de către copil: “Trebuie să merg la baie”. Pentru un alt copil, o fotografie simbolizând o toaletă și cuvintele scrise sub ea “Trebuie să merg la baie” este expusă undeva În apropierea copilului. Copilul poate lua fotografia și poate să “citească” cuvintele și, astfel, este ajutat
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
Vrei să mergi la baie, Cosmin?”. Învățătoarea Îi oferă un model verbal mai potrivit a fi repetat de către copil: “Trebuie să merg la baie”. Pentru un alt copil, o fotografie simbolizând o toaletă și cuvintele scrise sub ea “Trebuie să merg la baie” este expusă undeva În apropierea copilului. Copilul poate lua fotografia și poate să “citească” cuvintele și, astfel, este ajutat să exprime verbal o nevoie Într-un mod corespunzător. Întotdeauna să se răspundă la comportamente verbale neconvenționale care sunt
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
Uneori partenerul de comunicare al copilului are nevoie, pentru a-i răspunde, de o strategie de suport vizual pe care copilul să o Înțeleagă mai ușor, mai degrabă decât a folosi doar un răspuns verbal. Exemplu: un copil cu autism merge, după școală, În diferite locuri. El Întreabă insistent “ Mergem la bunica?” pentru a cunoaște destinația din acea zi. Personalul școlii elaborează un program vizual zilnic reprezentând locațiile În care s-ar putea duce după școală și după care el să
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
a-i răspunde, de o strategie de suport vizual pe care copilul să o Înțeleagă mai ușor, mai degrabă decât a folosi doar un răspuns verbal. Exemplu: un copil cu autism merge, după școală, În diferite locuri. El Întreabă insistent “ Mergem la bunica?” pentru a cunoaște destinația din acea zi. Personalul școlii elaborează un program vizual zilnic reprezentând locațiile În care s-ar putea duce după școală și după care el să se raporteze și să Înțeleagă mai ușor. Folosirea unor
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
privitoare la menținerea și progresul păcii"56. Cu un alt prilej, Titulescu conferea cu Norman Davis, delegat al SUA la Conferința dezarmării, în legătură cu poziția Germaniei în problema înarmării clandestine. Davis i-a mărturisit că există posibilitatea ca "sentimentul american să meargă cu Franța, dacă e susținută de Anglia"57. Titulescu și ceilalți miniștri ai Micii Înțelegeri mulțumeau, în iunie 1934, SUA pentru eforturile "sincere și rodnice" în vederea împiedicării eșecului Conferinței dezarmării 58. Diplomația americană a apreciat eforturile României pentru consolidarea păcii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
deschis către o situație de compromis. Premierul sovietic sugeră că s-ar putea face anumite schimbări în privința regimului Groza. Dezbaterile care au urmat s-au soldat cu instituirea unei comisii alcătuite din Harriman, Kerr și Vîșinski. Cei trei urmau să meargă la București, pentru a încuraja guvernul român să coopteze încă doi miniștri, unul din Partidul Național-Liberal și unul din cel Național-Țărănesc. Stalin impuse, însă, o restricție. Nu trebuiau aleși Maniu, Brătianu sau Nicolae Lupu, liderul Partidului Democrat Țărănesc 303. Byrnes
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Constituția României și, în egală măsură, prin Charta Națiunilor Unite, o organizație la care România spera să adere în scurt timp342. Comisia Politică și Teritorială pentru România, o subcomisie a CME nu numai că a respins obiecțiile românilor, dar a mers și mai departe. Delegația britanică se temea ca populația evreiască să nu aibă de suferit, avînd în vedere antisemitismul din trecutul istoric al României, motiv pentru care a propus un al doilea paragraf privind nediscriminarea. România nu putea adopta nici o
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de desfacere pentru produsele americane, dar putea Bucureștiul să le cumpere? Comerțul bilateral cu România aproape că dispăruse. În 1938, Statele Unite exportaseră către București bunuri în valoare de peste 6 milioane de dolari, spre deosebire de doar două milioane de dolari, în 1946. Importurile mergeau și mai prost. În 1938, exporturile românești către Statele Unite depășiseră 2,5 milioane de dolari, pe cînd în 1946 ajunseseră la doar 33.000 dolari 356. În rapoartele economice primite de la Misiunea Statelor Unite din București se arăta că 1946 era
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
atacat Coreea de Sud. Înainte de a fi izbucnit războiul, Departamentul de Stat și cel de Comerț s-au ridicat unul împotriva celuilalt, din cauza problemei îngrădirilor comerciale. Departamentul de Stat privea comerțul din punct de vedere politic și prin această prismă, Washingtonul putea merge pînă într-acolo încît să-și forțeze aliații să adopte restricțiile cu care aceștia din urmă nu erau de acord. Pe de altă parte, Departamentul Comerțului privea relațiile comerciale ca pe o armă economică, una care, folosită corespunzător, putea împiedica
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să le înlocuiască pe cele mai puțin strategice. Departamentul de Comerț prefera mai curînd să adauge noi produse pe liste decît să facă schimb 626. Între cele două departamente mai existau, însă, divergențe semnificative în privința punctului pînă la care puteau merge SUA în strădaniile lor de a determina Europa de Vest să adopte restricțiile americane. Departamentul de Stat era împotriva folosirii oricărui tip de amenințări sau sancțiuni în această direcție. Cel de Comerț voia să se folosească toate mijloacele, inclusiv amenințările sau sancțiunile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
l-a înaintat mai departe pe 27 septembrie 1950, ca parte a Legii alocațiilor suplimentare 640. Deși Consiliul Securității Naționale căpăta suficientă putere de decizie prin Amendamentul Cannon, acesta nu dorea să facă uz de ea. CSN nu voia să meargă mai departe de hotărîrea 91/1 în politica de constrîngere adoptată vizavi de Europa. În urma discuțiilor despre implicațiile Amendamentului Cannon, din decembrie 1950, CSN a hotărît că simplul fapt că o țară face comerț cu Blocul Sovietic nu este un
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care dusese la revolta din Ungaria 916. A treia alternativă, oferită de primul ambasador al Americii în Republica Populară Română, William Crawford, este aceea că retragerea a fost o recompensă pentru sprijinul acordat de România în timpul revoluției din Ungaria. Crawford mergea și mai departe, spunînd că această retragere a trupelor, epurarea politică din 1952 și desființarea sovromurilor din 1956 au fost cele trei semne de schimbare din România pe care Statele Unite le-au scăpat din vedere 917. A patra și cea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
liderul sovietic prin cîteva fabrici noi. Lui Hrușciov nu i-a plăcut, însă, ce-a văzut și "i-a avertizat pe români într-un limbaj destul de violent că se aflau pe o cale greșită și că n-ar trebui să meargă mai departe"1008. Gheorghiu-Dej a apărat ideea industrializării României, oferind ca argument faptul că marxismul presupune dezvoltarea industriei grele ca o condiție de bază a socialismului. Mai mult decît atît președintele român se săturase "să trimită porumb Poloniei, ca această
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în măsură să recompenseze sau să sancționeze discret un regim, în funcție de conduita și atitudinea lui politică"1044. Dacă Washingtonul ar fi fost dispus să inițieze relații comerciale, unele țări est-europene precum "Ungaria și poate România ar fi fost pregătite să meargă la fel de departe cum a făcut-o, de la început, Polonia... Astfel, o schimbare în relațiile comerciale cu Statele Unite ar putea juca un rol important în păstrarea identității naționale a statelor aflate sub influență sovietică și în reorientarea lor către Occident"1045
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
se adăuga la cea privind produsele agricole din februarie. Această hotărîre din 15 iunie, avea să "acopere toate tipurile de produse și servicii asigurate de Statele Unite"1117. Moscova și declarația de Independență a Bucureștiului În timp ce tratativele de la Washington progresau, Gheorghiu-Dej mergea mai departe pe calea independenței față de Moscova. "Declarația de Independență" din aprilie a iscat numeroase întruniri antisovietice în București. La începutul lunii mai, PMR a susținut campanii de îndoctrinare în cîteva agenții guvernamentale, la locurile de muncă și chiar în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a redus unilateral forțele armate de la 240.000 de oameni cu 20.000 și a redus durata serviciului militar de 24 de luni la 18. 1172 Astfel, România economisea bani și își materializa chemarea la o coexistență pașnică. Bucureștiul a mers și mai departe, pretinzînd că partea lui din bugetul Pactului de la Varșovia este excesivă. Prin aceste plîngeri, românii au reușit să-i determine pe sovietici să-și reducă semnificativ misiunea militară de legătură de la București. Pentru a reduce mai mult
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dovedeau că relațiile româno-americane aveau o bază solidă. În martie, Ceaușescu i-a făcut lui Richard Nixon, fostul vicepreședinte al Statelor Unite o primire demnă de un înalt funcționar de stat. Nixon era copleșit. El a scris în memoriile sale: "oriunde mergeam, oamenii ne întîmpinau cu manifestări de prietenie"1236. Pe 24 iulie, Ceaușescu informă Marea Adunare Națională despre recentul progres privind relațiile între Washington și București. România voia să lege o prietenie mai strînsă cu SUA și să extindă relațiile pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
intervină schimbări semnificative fără aprobarea sovieticilor. Deci un program eficient de "construire a podurilor" nu putea ocoli Moscova. În cele din urmă, invazia sovietică a forțat Cehoslovacia să renunțe la reforma politică și economică și a convins România să nu meargă mai departe cu politica ei rebelă 1280. La sfîrșitul lunii septembrie, mareșalul Yakubovski, comandantul sovietic al forțelor Pactului de la Varșovia, a făcut o vizită la București. În urma întîlnirii lui cu Ceaușescu, România a acceptat să pună capăt boicotului asupra întrunirilor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au difuzat, pentru prima dată, o emisiune specială, de 50 de minute, cu ocazia aniversării Zilei Independenței Americii 1324. La două zile după aceea, "Scînteia" considera vizita lui Nixon ca fiind un semn în plus că România este "hotărîtă să meargă și mai departe în explorarea tuturor mijloacelor de dezvoltare a colaborării internaționale"1325. Pe la mijlocul lunii, "Agerpres" arăta, într-un articol, că "nu există chestiuni litigioase directe" între Washington și București și că România dorește să îmbunătățească relațiile economice, tehnice și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1567. La două zile după aceea, Mills le-a spus celor din Congres că Nixon cere mai multă libertate de acțiune decît oricare alt președinte în privința comerțului și a taxelor vamale, dar acesta este un lucru "esențial, dacă vrem să mergem mai departe"1568. Pe 30 martie, Dobrînin i-a înmînat lui Kissinger o notă diplomatică ce avea mențiunea "confidențial, pentru președinte". Se arăta acolo că politica de emigrare a Moscovei este o problemă ce ține exclusiv de Uniunea Sovietică. Cu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cauciucuri radiale în valoare de 75 milioane de dolari. Nu era o societate mixtă, dar negocierile au fost aproape la fel de complexe ca și cele cu firma Control Data. Românii au insistat să se prevadă clauze de daune-interese. Dacă uzina nu "mergea", nu erau obligați să plătească pentru construcție. Mai mult decît atît, Bucureștiul a insistat ca fabrica să fie dotată cu tehnologie de ultimă oră, ceea ce s-a dovedit a fi greu de tradus în practică, din cauza decalajului dintre semnarea acordului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe români că și el dorește dezvoltarea și îmbunătățirea relațiilor între cele două țări1687. Cuvintele lui Ford l-au mulțumit pentru un timp pe Ceaușescu, dar în noiembrie, acesta a simțit nevoia de a primi din nou asigurarea că totul merge bine între Washington și București. Pentru a-l liniști, Kissinger a făcut o vizită în România, pe 3-4 noiembrie. El a declarat presei că speră ca, după votarea proiectului legii comerciale, România să poată primi "Clauza națiunii celei mai favorizate
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cerut insistent Congresului să anuleze derogarea și Clauza pînă cînd România le va permite mai multor evrei să emigreze în Israel 1953. Deși susținea poziția lui Birnbaum, preotul Florian Goldău, din Comitetul Româno-American de Ajutorare a Refugiaților, nu voia să meargă pînă într-acolo încît să se suspende derogarea. El dorea ca membrii Congresului să o reînnoiască doar în cazul în care Bucureștiul ar fi acceptat să permită mai multor persoane să emigreze pentru a-și întregi familiile 1954. Audierile de la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lui Ceaușescu față de deficiențele acestei organizații. La reuniunea CAER din iunie 1985, de la Varșovia, prim-ministrul român Constantin Dăscălescu a subliniat necesitatea creșterii volumului comerțului din cadrul organizației, printr-o utilizare mai eficientă a capacității industriale a fiecărei țări. Fabricile românești mergeau uneori în gol, ceea ce se datora proastei organizări din partea CAER. Dăscălescu voia ca statele membre ale CAER să fie ajutate de Consiliu să-și rezolve problemele economice interne. România era dispusă să-și joace rolul. Ea încheiase deja acorduri de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și cel dintre Washington și multe alte țări. În timpul celui de-al II-lea Război Mondial, relațiile dintre Statele Unite și România au stat în umbra raporturilor Americii cu Grecia și Polonia. Mai tîrziu, legăturile Washingtonului cu Bucureștiul au trebuit să meargă în paralel cu raporturile Moscovei cu Tokyo și Roma. După Conferința de la Teheran, din 1943, drumul către București a fost întotdeauna gîndit ținînd cont de Moscova. La sfîrșitul celui de-al II-lea Război Mondial, americanii își pierduseră puterea în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]