161,927 matches
-
Ritualuri care au loc cu ocazia pelerinajului timp de 7 zile: pelerinii înconjoară Kaaba de 7 ori, sărutând de fiecare dată piatra sfântă, merg la Muntele Arafat, situat la 20 km de Mecca, la poalele căruia petrec noaptea în rugăciuni, merg în satul Mina, la 8 km de Mecca, unde aruncă cu pietre în „demonii” întrupați în trei stâlpi de piatră, apoi bărbații se tund iar femeile își taie o șuviță de păr, sacrifică animalele pe care le-au adus cu
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
evitarea exagerărilor și atitudinilor rigide. După explicație și demonstrație exersarea recurge la utilizarea celor trei categorii de exerciții: * Exerciții fundamentale: * mers normal, cu pasul întins, cu trecere în alergare și înapoi, sub forma alternărilor: se execută după schema: mers obișnuit, mers cu pasul întins, mărirea frecvenței și trecerea în alergare (fig. 43); se urmărește atitudinea dreaptă a trunchiului, mișcarea asimetrică a brațelor și poziției acestora (îndoite din cot în unghi drept), precum și contactul elastic cu solul. *alergare în tempo moderat pe
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
segmente sintactice”. Această relație este specifică enunțurilor nepropoziționale Unchiule!; Mă, secule!; Iaca!; Haide!; Mofturi!; Da, domnule Georgescu!, cuvintelor și construcțiilor incidente - Am găsit, zise el, un vagon de clasa a doua la coada vagonului. Când a plecat de-acasă să meargă la București pe-atâția ani în școli, mama lui - de treabă femeie! - l-a sărutat. Eu, spusei fericit, nu pot nimic despre partea minții, i-a răspuns ursitoarea. Și să știi - a adăugat Nino, după ce a stat puțintel pe gânduri
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
să se soluționeze această problemă. Meritul principal al cercetătorilor care au urmărit să dovedească caracterul de determinant verbal al subiectului este acela că au evidențiat asemănarea dintre subiect și ceilalți determinanți ai verbului (complemente, nume predicativ), deși această asemănare nu merge până la identitatea și, deci, nu se poate susține că „subordonarea” subiectului față de predicat este identică cu subordonarea oricărui complement. Precizări cu privire la calitatea subiectului de a fi termen neomisibil în cadrul relației sintactice pe care o stabilește cu predicatul aduce Gabriela Pană
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
fantomă. Îl credeam contra mitei”. Din punctul de vedere al structurii, funcția sintactică cu dublă subordonare simultană poate fi exprimată prin cuvânt sintetic: Ionel privește întrebător, prin structură analitică: Ea mă cerceta fără vină. și prin structură complexă: Prietena mea merge calmă și voioasă. Regentul nominal - trebuie să stea în N. sau în Ac. obiect direct al propoziției: Zgomotoși copiii vin. Aceeași regulă se aplică și în cazul substantivului precedat de ca. Numai gerunziul, în aceeași funcție, trebuie să aibă ca
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
în considerație „natura morfologică a elementelor determinate și nu a funcției lor sintactice”. Primul dintre cei doi agenți ai funcției de atribut circumstanțial ar putea fi numit convențional „de tip nominal”, întrucât poate fi reprezentat printr-un substantiv (exemplu: oamenii merg grăbiți), printr-un pronume (exemplu: ei merg grăbiți) sau printr-un numeral întrebuințat substantival (exemplu: doi merg grăbiți). „În același sens, cel de-al doilea regent al funcției de care ne ocupăm poate fi numit „de tip verbal”, acesta putând
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și nu a funcției lor sintactice”. Primul dintre cei doi agenți ai funcției de atribut circumstanțial ar putea fi numit convențional „de tip nominal”, întrucât poate fi reprezentat printr-un substantiv (exemplu: oamenii merg grăbiți), printr-un pronume (exemplu: ei merg grăbiți) sau printr-un numeral întrebuințat substantival (exemplu: doi merg grăbiți). „În același sens, cel de-al doilea regent al funcției de care ne ocupăm poate fi numit „de tip verbal”, acesta putând fi un verb concret”, un adjectiv (exemplu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
agenți ai funcției de atribut circumstanțial ar putea fi numit convențional „de tip nominal”, întrucât poate fi reprezentat printr-un substantiv (exemplu: oamenii merg grăbiți), printr-un pronume (exemplu: ei merg grăbiți) sau printr-un numeral întrebuințat substantival (exemplu: doi merg grăbiți). „În același sens, cel de-al doilea regent al funcției de care ne ocupăm poate fi numit „de tip verbal”, acesta putând fi un verb concret”, un adjectiv (exemplu: ne-am fotografiat lângă monumentul considerat cel mai reprezentativ - după
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
A auzit-o întâia oară suspinând ușurată. Cum cutezați a intra nechemați? Se așează zâmbind fericiți pe banca de lângă fereastră. c) Stătui de vorbă vesel, ca niciodată. Numele predicativ circumstanțial stă mai ales pe lângă verbe intranzitive care exprimă mișcarea (a merge, a umbla, a se întoarce, a ajunge, a fugi, a intra, a coborî, a pleca etc.) sau tranzitive folosite în mod absolut: Mâncară la început tăcuți și flămânzi. Mult mai rare sunt cazurile când numele predicativ circumstanțial însoțește un verb
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
că adjectivul voioasă în construcția Fetița aleargă voioasă este un al doilea predicat al propoziției, un predicat secundar care exprimă o stare sau o calitate atribuită verbului prin intermediul substantivului”. Predicatul circumstanțial stă mai ales pe lângă verbele care exprimă mișcarea (a merge, a umbla, a se întoarce, a fugi, a intra etc.): Seara, când Simion veni de la cărăușie, băut și morocănos, bătrâna îl aștepta la poartă, să-i spună ceva. Se întoarse înnebunit în odaie. Predicatul circumstanțial poate fi exprimat prin adjectiv
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
poate determina pe Văd, cum l-ar determina dacă s-ar referi la subiect: Văd clipind (eu). În acest caz, din urmă, gerunziul are o legătură determinativă cu acțiunea verbală fie prin continuitate fortuită: vorbește râzând, fie prin una cauzală: merge șchiopătând. Pe de altă parte însă, în: Văd lumina lucind, gerunziu atributiv lucind are și un sens adverbial, exprimând o circumstanță care oglindește nu o însușire directă a acțiunii verbale - ca în: privesc clipind - ci una a obiectului direct al
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și o face cât măgura. Si-l găsirăm/ În pai ca trestia/ În spic ca vrabia/ Și-n bob ca mazărea. (Teodorescu op.cit., p. 139). 2. adjective, locuțiuni adjectivale și participii(și adjective provenite din gerunziu): a. fără prepoziții: Carul merge -împiedicat, Iancu merge supărat. Îmi zici urâtă, îți zic slută. Șarpele se sperie de pielea lui când o vede spânzurată. Razele soarelui străbăteau slabe și abia călduțe prin crengi goale. Mahalaua înțepenise îngropată în troieni. Atunci tu prin lăstăriș te
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cât măgura. Si-l găsirăm/ În pai ca trestia/ În spic ca vrabia/ Și-n bob ca mazărea. (Teodorescu op.cit., p. 139). 2. adjective, locuțiuni adjectivale și participii(și adjective provenite din gerunziu): a. fără prepoziții: Carul merge -împiedicat, Iancu merge supărat. Îmi zici urâtă, îți zic slută. Șarpele se sperie de pielea lui când o vede spânzurată. Razele soarelui străbăteau slabe și abia călduțe prin crengi goale. Mahalaua înțepenise îngropată în troieni. Atunci tu prin lăstăriș te apropii surâzândă. b
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ați pornit de la gazetărie și doar în urma unei întâmplări nefericite pașii v-au fost călăuziți spre cercetare... Ca să răspund la întrebarea aceasta, v-aș spune ceva. Eu sunt născut lângă satul lui Eminescu, la Urzenii Botoșanilor, și când eram copil mergeam cu tata la târg, cum se spunea, satul nostru fiind la 8 kilometri de oraș. Să tot fi avut vreo 45 ani când tata mi a arătat Ipoteștii. Alături de sat era o localitate ce avea în centrul ei o biserică
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
în soare extraordinar de frumos. Și în jur erau numai păduri și tata mi-a spus că acolo este satul Ipotești, unde s-a născut un mare poet. Bineînțeles că, la acea vârstă, nu știam mare lucru, dar după aceea, mergând singur spre Botoșani, străbătând drumul pe jos, mereu mă uitam la locul acela și mai târziu, când am venit în contact cu poezia lui Eminescu, aceasta m-a fascinat. Și, cum știți bine, nu este român să nu poetizeze, am
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Șerban Țițeica, eu având o sensibilitate pentru muzica clasică și un interes constant, dar am primit de la el adevărate lecții de muzică clasică. Academicianul Șerban Țițeica nu era din categoria acelora care nu mai vedeau nimic în afara specialității lor. Când mergea acasă cânta la vioară cu soția, cu fiica lor, care cânta la pian, își petrecea ceasurile libere făcând drumeții, citind literatură, citind filozofie, încercând să înțeleagă ceva din acest 11 domeniu fascinant al științei. Așa că în el am găsit un
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
națională, ceva de chimie, nu se știa cu o zi înainte. Am venit devreme, cam pe la opt fără un sfert, era foarte multă lume la intrare, se făceau controale și un personaj m-a luat foarte dur, cu „tovarășu’ unde mergeți?” I-am explicat că sunt lector universitar și că am cursuri la Facultatea de Ziaristică de la 8 și atunci, foarte dur, mi a zis: „Deschide geanta!” Chestiunea aceasta m-a iritat teribil, pentru că eu am fost totdeauna un om liber
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
așa de dur, i-am replicat și eu: „Ce crezi, domnule, că eu am o bombă aici? Eu sunt profesor universitar și nu am decât niște cărți! Și dacă nu vreți să credeți treaba aceasta, eu mă întorc îndărăt și mergeți dumneavoastră la curs!” Atunci, personajul cu pricina a lăsat-o mai moale, a văzut că eu am reacționat așa de neașteptat, că nu mi-am plecat spinarea, spunându-i da, uite îmi dezbrac și haina. Am dat să plec, dar
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
că eu am reacționat așa de neașteptat, că nu mi-am plecat spinarea, spunându-i da, uite îmi dezbrac și haina. Am dat să plec, dar a venit după mine, m-a prins de mână și mi-a spus să merg la cursuri. Am povestit scena unei colege și ea s-a înspăimântat, spunându mi că putea să mă aresteze. Iam zis, la rându-mi, că nu aveau nici un motiv, că sunt un om onest, care n-aveam decât niște cărți
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de Violină, unul dintre cele mai importante concursuri din lume, și din momentul în care și-au dat seama că le pot fi de folos n-au vrut să mai renunțe la serviciile mele. Am făcut schimb de orchestre, am mers cu Filarmonica din Ploiești, din Craiova, din Iași, dar dirijorul nu l-au mai schimbat. Asta mă face să mă simt acolo, ca acasă, ca un al doilea oraș în care marchez momentele importante ale stagiunii muzicale. Din câte știu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
pagini despre descrierea condițiilor social-economice. Or, asemenea ideologizare a constituit o frână în afirmarea obiectivității în aprecierea istoriei literaturii, istoriei științei, istoriei filozofiei. Dacă, însă, în istoria literaturii, în istoria științelor, lucrurile s-au normalizat mai repede, în filozofie a mers foarte greu, deși o perioadă mi s-a părut că totul e bine, iar înainte de ´90 chiar mult mai bine decât după. După, au început să apară contestatarii, care nu sunt mulți, dar e de ajuns, cum zice proverbul, o
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
ne convine sau nu. După aceasta continuă cu Negulescu, cu Rădulescu-Motru... Ei nu numai că provin din medii diferite, dar au, după mine, și orientări diferite... Avem vreo trei orientări aci. Este orientarea care de la Maiorescu și de la Centrul Junimea merge prin RădulescuMotru, Petrovici, cumva și Vianu, este linia raționalistă, criticistă, mai mult kantiană, este apoi linia care vine prin pozitivism, prin Negulescu și cei care reușesc să pună la un loc în jurul filozofiei nu numai domeniile tradiționale ale ontologiei,teoria
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și să arătăm cum, de fapt, ei erau foarte bine ancorați în climatul filozofic european. Sigur că am făcut câte ceva la acest capitol, și eu, și colegii, și foștii studenți, actualmente profesori în învățământ sau institutele de cercetare. Adică, atunci când mergem la un congres sau la o manifestare științifică internațională Kant, Leibniz, Hegel, Descartes etc., nu ne ducem numai cu teme speciale, ci, de pildă, la unul din Congresele Kant am prezentat lucrarea Kant și RădulescuMotru. Sigur că foarte mulți nu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
numai cu materialiști. Bineînțeles că puneau în evidență linia marxistă la nivelul marelui anonim, dar concluzia e că nu știm să ne popularizăm. Și mai există ceva care mi-a provocat adesea amărăciune: sunt colegi din diverse domenii care, atunci când merg în străinătate, nu vorbesc ce trebuie și nu numai despre filozofie. Dar acesta e un capitol care ține de anumite deprinderi rele ale românilor... Să mai moară și capra vecinului... Mi se pare că ar trebui să ne mai restructurăm
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
mai pot face proiecte pe termen lung, pentru că nu poți ști care este limita, până unde poți să ajungi. Bineînțeles, sper, am gânduri și foarte multe lucrări ce trebuie să le duc mai departe, cicluri care așteaptă să fie încheiate. Mergând în atelier, reiau în permanență unele lucrări, le duc spre oarecare perfecțiune, spre care tot tinzi, dar la care ajungi greu sau nici nu știu dacă ajungi vreodată. De câte ori reiei o lucrare și te uiți atent la ea, e imposibil
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]