16,776 matches
-
a stimula consumul și investițiile (de la 6% în 2000 la 0.75% în 2002). Efectul a fost pozitiv, consumul pe datorie a fost stimulat, cheltuielile cu achizițiile imobiliare crescînd din 2001 pînă în 2005 cu peste 33%, în vreme ce PIB-ul american cu doar 11.2%15. Boom-ul economic a creat o supra-încredere, punîndu-se fundamentul formării bulei imobiliare. În plus, guvernul american a încurajat creditarea populației sărace și a minorităților prin așa-numitele credite subprime. Debitorii care în mod firesc nu
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
fiscală în valoare de 800 miliarde de dolari), creșterea deficitelor și naționalizări în sfera achizițiilor plus preluarea controlului unor companii afectate, în vederea restabilirii încrederii în economie și a redresării situației. În plus, s-a demonstrat încă o dată că FED-ul american a adoptat aceeași viziune privind adoptarea politicii dobînzilor ultra-scăzute ca și în cazul evenimentelor de la mijlocul anilor '90 (sector imobiliar/bănci) și odată cu criza dot.com de la începutul noului mileniu. Cu toate acestea, se consideră că apariția unei noi crize
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
din cea totală. Așadar, această datorie externă nu este nimic mai mult decît dorința străinilor de a economisi temporar în dolari SUA (cumpărînd contra unei dobînzi bonduri sau bonuri de tezaur emise de administrația guvernamentală americană), aceiași dolari obținuți de la americani pentru produsele exportate în SUA. Datoria față de străini reprezintă "economii de dolari", la fel cum este și cea față de cetățenii americani. Se consideră că nu este atît de important dacă datoria este deținută de străini sau de indigeni, de vreme ce acei
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
sfideze legități consacrate în domeniu și să promită intrarea într-un soi de ,,paradis economic". Bazată pe noile tehnologii și investiții financiare, economia reală se subordona tot mai mult celei virtuale. Bursa afișa zilnic valori amețitoare, întreținute speculativ. Jumătate dintre americani practicau acest sport național: investiția bursieră. Capitalurile se concentrau teribil, dînd naștere unor conglomerate uriașe, extinse la nivel mondial, care nu mai respectau nici o regulă, nici o normă legală, socială, morală etc. Statul își epuizase resursele de actor economic, reglementările sale
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
undele electrice. La toate acestea se adaugă, desigur, experimentele lui Hertz, din anul 1887. Transmiterea vocii în eter a fost următorul pas până la realizarea radioului. După descoperirea lui Graham Bell, care a reușit pentru prima dată să transmită în 1876, americanul Lee le Forest a reușit să facă legătura între Paris Turnul Eiffel și Villejuif 59, iar, apoi, în 1910, să facă auzită vocea lui Caruso de la Operă Metropolitană din New York60. Primul război mondial a ajutat foarte mult la dezvoltarea
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
un set de strategii și tehnici comunicaționale înaintea și în timpul unei campanii electorale 308, în 2005, Darren G. Lilleker consideră că marketingul politic a devenit un "fenomen global". Tot în 2005, apare termenul de "Google Bombing"309 în New Oxford American Dictionary. Se acreditează tot mai mult ideea posibilității manipulării rezultatelor electorale prin intermediul motoarelor de căutare 310. Asistăm la ceea ce, unanim, cercetătorii domeniului definesc ca fiind democratizare. Patrice Flichy, în lucrarea Internet et le débat democratique 311, analizează modalitatea prin care
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
practică de marketingul politic introduce un al treilea actor între guvernanți și guvernați, consilierii politici. Asociația Internațională a Consultanților Politici (IAPC) s-a constituit, la Paris, în noiembrie 1968, când cei doi pionieri ai marketingului politic, francezul Michel Bongrand și americanul Joseph Napolitan, au reușit să adune profesioniști ai campaniilor electorale din 15 țări cu scopul de a face un schimb de experiență cu privire la tehnicile de campanie folosite, organizând, totodată, o organizație profesională. În 1969, s-a înființat Asociația Americană a
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
din 2008 a arătat că utilizarea echilibrată a mediilor de comunicare tradiționale și a celor noi poate contribui la succesul unui candidat într-o campanie electorală. În 2005, ca urmare a atacurilor din campania electorală din 2004, în New Oxford American Dictinary a fost introdus termenul de Google Bombing, iar, în 2006, The New York Times a avertizat că a apărut o nouă tactică electorală care constă în manipularea rezultatelor obținute pe Internet prin folosirea motoarelor de căutare 75. O campanie electorală este considerată
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
Associates Publishers, Florida, 2004. TEODORESCU, Gheorghe (coord.), Alegeri 2008, vol. I. Campanii, leader și sondaje, Editura Polirom, Iași, 2009. TERRANOVA, Tiziana, Network Culture: Politics for the Information Age, Pluto Press Cambridge, 2004. THURBER, James A.; NELSON, Candice, Campaigns and elections american style, 2nd edition, Westviews Press, UȘA, 2004. TRUXILLO, Jean-Paul, CORSO, Philippe, Dictionnaire de la communication, Librairie Armând Colin, Paris, 1991. TUDOR, Sorin, Politica 2.0.08: Politica marketingului politic, Editura Tritonic, București, 2008. TUMAN, Joseph S., Political Communication în American Campaigns
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
elections american style, 2nd edition, Westviews Press, UȘA, 2004. TRUXILLO, Jean-Paul, CORSO, Philippe, Dictionnaire de la communication, Librairie Armând Colin, Paris, 1991. TUDOR, Sorin, Politica 2.0.08: Politica marketingului politic, Editura Tritonic, București, 2008. TUMAN, Joseph S., Political Communication în American Campaigns, Sage Publications, 2007. ULMANU, Brăduț-Alexandru, Cartea fetelor. Revoluția facebook în spațiul social, Editura Humanitas, București, 2011. VEDEL, Thierry, Comment deviant on président(e) de la République? Leș Stratégies des candidats, Éd. Robert Laffont, Paris, 2007. VILLALBA, BRUNO, Moving Towards an
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
S. Ward (ed.) Political Parties and the Internet: Net Gain?, Routledge, Londra, 2003. VOYENE, Bernard, La presse dans la société contemporaine, Librairie Armând Colin, Paris, 1962. WINOGRAD, Morly, HĂIS, Michael D., Millennial Makeover, MySpace, You Tube and the Future of American Politics, Rutgers University Press, 2008. WOLTON, Dominique, Informer n'est pas communiquer, CNRS Éditions, Paris, 2009. Periodice: Publicații în reviste: ACHACHE, Gilles, Le marketing politique, în HERMES, vol. 4, 1989, Paris, pp. 103-112. BAUM, Matthew A., GROELING, Tim, New media
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
2008. WOLTON, Dominique, Informer n'est pas communiquer, CNRS Éditions, Paris, 2009. Periodice: Publicații în reviste: ACHACHE, Gilles, Le marketing politique, în HERMES, vol. 4, 1989, Paris, pp. 103-112. BAUM, Matthew A., GROELING, Tim, New media and the Polarisation of American Political Discourse, în Political Communication, nr. 25, 2008, pp. 345-365. BOOGERS, Marcel, VOERMAN, Gerrit, Surfing citizens and floating voters: Results of an online survey of visitors to political web sites during the Dutch 2002 General Elections, în Information Polity, nr.
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
the Internet over Mass Media? Examining the the Effects of Online Media on Political Attitudes în South Korea, în Asian Journal of Communication, vol. 16, nr. 1, martie 2006, pp. 1-18. LAWSON-BORDERS, Gracie, KIRK, Rita, Blogs în Campaign Communication, în American Behavioral Scientist, vol. 49, nr. 4, pp. 548-559. LIVINGSTONE, Sonia, New Media and Society, în New Media, New Audiences, nr. 1 (1), 1999, pp. 59-68. LUSSOLI, Wainer, The Internet and the European Parliament elections: Theoretical perspectives, empirical investigations and proposals
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
http://ejc.sagepub.com/content/24/4/437. GILMOR, Dan, Journalistic Pivot Points, în weblogul sau eJournal on Silicon Valley.com. JURIS, Jeffrey S., The New Digital Media and Activist Networking within Anti Corporate Globalisation Movements, în Annals of the American Academy of Political and Social Science, vol. 597, în Cultural Production în a Digital Age, ianuarie, 2005, pp. 189-208. KAPLAN, Andreas M., HAENLEIN, Michael, Users of the world, unite! The challenges and opportunities of Social media. www.sciencedirect.com. KARLSEN
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
Jacques Gerstlé, Comunicarea politică, Editura Institutul European, Iași, 2002, p. 21. 9 Brian McNair, Introducere în comunicarea politică, Editura Polirom, Iași, 2007, p. 19. 10 Ibidem. 11 Viorica Roșca, op. cît., pp. 10-11. 12 Joseph S. Tuman, Political Communication în American Campaigns, Sage Publications, 2007. 13 Dominique Wolton, La Communication politique: construction d'un modèle, în HERMES, nr. 4, Le nouvel espace publique, CNRS Éditions, Paris, 1989, p. 37. 14 Jacques Gerstlé, La communication politique, Presses Universitaires de France, Paris, 1992
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
p. 269: "un média incontestable pour la communication politique ". 62 Manuel Castells, The Information Age: Economy, Society and Culture, vol. 2, The Power of Identity, Blackwell Publishing, Oxford, 2004, passim. 63 Gracie Lawson-Borders, Rita Kirk, Blogs în Campaign Communication, în "American Behavioral Scientist", vol. 49, nr. 4, p. 551. 64 Paul Aparaschivei, Euroimaginea candidatului român online, în Dorina Guțu (coord.), Bloguri, Facebook și politică, Editura Tritonic, București, 2009, pp. 80-81. 65 Ibidem, p. 280; Jeffries S. Juris, The New Digital Media
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
Aparaschivei, Euroimaginea candidatului român online, în Dorina Guțu (coord.), Bloguri, Facebook și politică, Editura Tritonic, București, 2009, pp. 80-81. 65 Ibidem, p. 280; Jeffries S. Juris, The New Digital Media and Activist Networking within Anti-Corporate Globalization Movements, "Annals of the American Academy of Political and Social Science", vol. 597, "Cultural Production în a Digital Age", ianuarie, 2005, p. 189-208, http://www.jstor.org/stable/25046069, accesat 11.11.2010. 66 Ibidem, p. 294. 67 Robert E. Denton, Jr. (coord.), The 2008
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
Alex Gröblacher, Comunicarea politică. O abordare practică, București, 2004, p. 101. 77 Sorin Tudor, op. cît., p. 38. 78 Dorina Guțu, op. cît., p. 106. 79 Morly Winograd, Michael D. Hăis, Millennial Makeover, MySpace, You Tube and the Future of American Politics, Rutgers University Press, 2008, pp. 156-174. 1 Florin Ciocotișan, Politica în social media, http://impactnews.ro/Politic/Politică-%C3%AEn-social-media-49210, accesat la 25.02.2011. 2 Ibidem, accesat la 25.02.2011. 3 http://www.crinantonescu.ro/Blog/CrinAntonescu
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
considerând media din ce în ce mai puțin profesională, relatând cu o acuratețe din ce în ce mai redusă, mai puțin atentă cu publicul și din ce în ce mai puțin morală 10. În același context se înscriu și cele șase tendințe rezumate în raportul pe 2006 al sociologului Pollster Andrew, întrucât americanii consideră că organizațiile media acționează în propriul interes economic și jurnaliștii acționează în principal pentru avansarea în carieră. Cele șase tendințe din jurnalismul de știri american prezentate în Annual Report On The State of the News Media 11 sunt următoarele
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
prin umplerea adâncului său cu milioane de imagini și înțelesuri primite prin televizionare, își pierde limanul interior, intimitatea sau cămara de taină a sufletului unde se află izvorul său de viață, tăria sau secretul existenței sale. [...] Francezii, germanii, românii sau americanii sau oricare alte neamuri, cu toții tind să aibă aceleași idei, zâmbete, comportamente, aceleași dorințe și frustrări, cele sădite de aceeași conștiință globală. Omul globalizat nu are multe de spus despre neamul, cultura din care vine sau chiar despre propriul sine
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
melodice de percuție indicat de comisie. ... Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a II-a Recital instrumental: a) un "solo", la tobe, la alegerea candidatului; ... b) patru ritmuri de dans, după cum urmează: ... - latino american - ritm în măsură ternară - reggae - twist sau rock and roll Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a III-a a) Auz melodic, constând în intervale simple și compuse până la decima și solfegiu la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265834_a_267163]
-
societatea deschisă este o formă adecvată de organizare socială tocmai datorită capacității sale de a corecta concepțiile greșite. Cum de cea mai veche și mai reușită societate deschisă a devenit victima prejudecăților? în ultima mea carte, intitulată The Bubble of American Supremacy îSupremația americană: un balon de săpun), am încercat să arăt vina administrației Bush. Am numit lupta împotriva terorii și invazia Irakului anomalii temporare care vor putea fi remediate la următoarele alegeri. Dar președintele Bush a fost reales și mă
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
lift, m-am prezentat. Era evident că nu mă mai ținea minte. Când a făcut legătura cu manuscrisul pe care i-l trimisesem, mi-a spus: „Sunt atât de dezamagit, am să-ți explic de ce - eu credeam că ești un american pe care am reușit să-l conving cu perspectiva mea asupra dictaturilor totalitariste. Dar tu ești ungur și le-ai trăit la propriu”. Totuși, a fost foarte amabil și m-a încurajat mult. Ca răspuns la încurajările lui, am continuat
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
americană: un balon de săpun au fost confirmate de evenimentele ulterioare. Cu toate acestea, vărsându-și mânia pe administrația Bush, cartea nu a reușit să răspundă la întrebarea pe care sunt nevoit să o pun acum: unde am greșit noi, americanii? Sper să ofer o explicație cercetând mai amănunțit cum anume se aplică schema conceptuală abstractă la circumstanțele particulare actuale. Dați-mi voie să fiu mai concret. Am asistat la desfășurarea evenimentelor de după 11 septembrie cu gradul de subiectivitate derivat din
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
nu observe că erau manipulați, nefiind surprinși când conducătorii aleși îi mințeau. Dar nu exista scăpare. Metodele de comunicare tot mai sofisticate erau bine înrădăcinate în sistem. Așa a devenit America o societate hedonistă - din cauza politicienilor dornici să fie aleși. Americanii au multe motive pentru a fi hedoniști. Capitalismul democratic practicat în Statele Unite a avut un succes răsunător. Consumerismul a încurajat cererea și Marea Depresie a rămas o amintire vagă. Prosperitatea a încurajat consumerismul, punând în funcțiune un cerc vicios. Statele Unite
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]