17,439 matches
-
conjunctură, un ciclu, un calendar?) se impune în mod evident ca temă comună pentru antropologie și pentru istorie, cum sunt și conceptele de cultură și mentalitate, ideologie, imaginar. Reflecția întreprinsă de istorici asupra selecției obiectelor memoriei (ritul, monumentul, comemorarea, arhiva, calendarul) își are izvorul, în mod evident, în cultura antropologică. De la lucrările de pionerat ale lui Morgan, studiul sistemelor de rudenie îi invită la dialog pe antropologi și pe specialiștii în antichitate. Modul cum sunt tratate ritual sculpturile africane sau efigiile
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Tomegea, Al. Vasiliu, astfel explicându-se și largul ecou al publicației. Îngrijirea textelor a revenit lui Mihail Sadoveanu, trecut în caseta redacțională drept „publicist”, și lui Artur Gorovei, „publicist și avocat”. Revista a impus de la început un număr de rubrici: „Calendarul”, „Despre datorii și drepturi” (în care Artur Gorovei explica legile țării pe înțelesul țăranilor), „Sfaturi despre gospodărie”, „Răvașele unui doctor” (sfaturi practice semnate de Andrei Iliescu), „Prețuri din târguri”, „Glume” și „Știri”. Din cel de-al patrulea număr, fiecărei rubrici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289149_a_290478]
-
Schipor) și a lui Gheorghe Niculiță, aromân de origine, publicist. Face școala primară la Botoșani (1869-1873), iar cursurile secundare le va urma la pensioane particulare din Iași și Botoșani (1873-1878). A debutat cu versuri în „Familia” și a colaborat la „Calendarul copiilor”, „Sămănătorul”, „Convorbiri literare”, „Dreptatea”, „Ghilușul”, „Junimea literară” ș.a. A fost președintă a Societății culturale „România tânără” și, o perioadă scurtă, redactor la „Gazeta Bucovinei”. Primele texte populare culese le publică în „Românul” (1890), iar cele dintâi cercetări dedicate folclorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288457_a_289786]
-
să fi primit răspunsuri. Ei vor pierde lucruri, adesea chei sau portmonee. Vor încerca să compenseze pierderea memoriei. De exemplu, pot să-și noteze întâlnirile sau ceea ce trebuie să facă. În cele din urmă vor uita să se uite la calendar sau la listă. Pe măsură ce problema memoriei devine observabilă, pot deveni nervoși când li se adresează o întrebare sau răspund în așa fel încât să ascundă pierderea memoriei. Mai târziu, pe măsură ce demența evoluează, se pot pierde în locuri cunoscute și să
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
asigurat că se află în siguranță, este solicitat să repete data și ora, este informat unde se află și cine sunt oamenii din jurul său, descrierea detaliată a procedurilor la care urmează a fi supus, se pot dovedi utile. Amplasarea de calendare, ceasuri și fotografii cu membri ai familiei în proximitatea pacientului, are de asemenea efecte pozitive. Putem spune în concluzie că: starea de delirium este caracterizată prin dezorientare, pierderea memoriei recente, îngustarea câmpului conștiinței; debutul delirium-ului poate fi brusc sau
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
accentuarea deteriorării. Întrucât un mediu nou și deprinderea unor noi obiceiuri se dovedește foarte dificilă pentru pacienții amnezici, se recomandă plasarea pacientului într-un mediu cât mai familiar. La fel ca în demență, se poate dovedi utilă amplasarea unor ceasuri, calendare, fotografii sau a altor stimuli mnezici în proximitatea pacientului. În final putem concluziona că: tulburările amnestice se caracterizează doar prin pierdere de memorie; amnezia retrogradă reprezintă pierderea informațiilor despre evenimente trecute, iar amnezia anterogradă e inabilitatea de a fixa și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
muzică vocală pe versuri de poeți români: Romanță, Peste vârfuri, Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie etc. 40. Simion T. Kirileanu (1879-1926), învățător în județul Suceava, folclorist, publică culegeri de folclor în Șezătoarea, Ion Creangă, Vestitorul satelor, Albina. Tipărește Calendarul sătenilor și volume de legende legate de figura lui Ștefan cel Mare. Alte lucrări: Comoara sufletului. Cântece poporale cuprinzând colinzi, urături, alese și orânduite de Simion T. Kirileanu, Povești basarabene. 41. Eufrosina Lipețchi (1891-1982), învățătoare în Câmpulung Moldovenesc, pictor amator
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și „Una-alta”. Este după aceea girant responsabil la „Alegătorul liber” și corector la „Unirea democratică”, unde e prezent, însă fără semnătură, la rubricile „Diverse” și „Felurimi”. În 1877, scoate revista umoristică „Claponul” (făcând să apară, în 1878, și un „Calendar al Claponului”) și publică în „Albina Carpaților”. Colaborări nesemnate mai are la „Telegraful” (în cadrul rubricii de „Curiozități”) și la „Bobârnacul”. Împreună cu Fr. Damé, dirijează efemera foaie „Națiunea română” (1877), suspendată curând din pricina inserării unei știri ce anunțase prematur căderea Plevnei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
1963; Restituiri, îngr. și pref. Marin Bucur, Cluj, 1986; Teatru și proză, îngr. Florin Faifer și Valeriu P. Stancu, pref. Florin Faifer, Iași, 2000; Opere, I-IV, îngr. Stancu Ilin, Constantin Hârlav și Nicolae Bârna, pref. Eugen Simion, București, 2000-2002; Calendarul după Caragiale, alcătuit de Călin Andrei Mihăilescu, Liviu Papadima, Rodica Zafiu, București, 2002; Momente, I-II, îngr. și pref. Ion Vartic, București, 2002; Parodii în versuri și proză, îngr. și postfață Florentin Popescu, pref. Alexandru Condeescu, București, 2002; Publicistică, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
parabolă în versuri, și „poema scenică” Sărmanul Dionis (1909), adaptare după Mihai Eminescu (în colaborare cu Jean Bart și Const. Calmuschi). Fragmente dintr-o dramă istorică închinată lui Ștefan cel Mare la comemorarea din 1904 a domnitorului, au apărut în „Calendarul Ligii Culturale” (1907). Altă dramă, Voichița, este publicată, tot fragmentar, de „Almanahul Ligii Culturale” pe 1909. „Cu învoirea autorului”, a tradus împreună cu D. Nanu o piesă a lui François Coppée, Pour la Couronne (Pentru sceptru, 1898). Tot împreună cu D. Nanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288590_a_289919]
-
autorul este copleșit de model. SCRIERI: Pâinea păcatului, București, 1905; Sărmanul Dionis (în colaborare cu Jean Bart și Const. Calmuschi), București, 1909. Traduceri: François Coppée, Pentru sceptru, București, 1898 (în colaborare cu D. Nanu). Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, Gh. Orleanu, „Calendar literar și artistic pe 1909 al revistei «Biblioteca românească enciclopedică Socec»”, 168-169; Iorga, Oameni, I, 442-444; Emil Gârleanu, Priveliști din țară, București, 1915, 67-70; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 154-155; Din poezia noastră parnasiană, îngr. N. Davidescu, București, 1943
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288590_a_289919]
-
științifică”, „Columna lui Traian”, „Vatra”, „Revista literară”, „România ilustrată” ș. a. -, P. produce industrios un gen de proză ieftină, destinată cititorului naiv, fără gust și pretenții. De altfel, timp de peste patru decenii, începând din 1866, el a scos o mulțime de calendare populare, forma cea mai adecvată de difuzare a acestei literaturi de colportaj: „Calendarul pentru toți”, „Calendarul istoric și popular”, „Calendarul basmelor”, „Calendarul amuzant și picant”, „Calendarul pentru toții fiii României” etc. Semna și Nedea, Popnedea. Istoria, punct de plecare pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
un gen de proză ieftină, destinată cititorului naiv, fără gust și pretenții. De altfel, timp de peste patru decenii, începând din 1866, el a scos o mulțime de calendare populare, forma cea mai adecvată de difuzare a acestei literaturi de colportaj: „Calendarul pentru toți”, „Calendarul istoric și popular”, „Calendarul basmelor”, „Calendarul amuzant și picant”, „Calendarul pentru toții fiii României” etc. Semna și Nedea, Popnedea. Istoria, punct de plecare pentru „nuvele” ori „romane” precum Radu al III-lea cel Frumos (1864), Meșterul Manole
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
proză ieftină, destinată cititorului naiv, fără gust și pretenții. De altfel, timp de peste patru decenii, începând din 1866, el a scos o mulțime de calendare populare, forma cea mai adecvată de difuzare a acestei literaturi de colportaj: „Calendarul pentru toți”, „Calendarul istoric și popular”, „Calendarul basmelor”, „Calendarul amuzant și picant”, „Calendarul pentru toții fiii României” etc. Semna și Nedea, Popnedea. Istoria, punct de plecare pentru „nuvele” ori „romane” precum Radu al III-lea cel Frumos (1864), Meșterul Manole sau Fundarea monastirei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
naiv, fără gust și pretenții. De altfel, timp de peste patru decenii, începând din 1866, el a scos o mulțime de calendare populare, forma cea mai adecvată de difuzare a acestei literaturi de colportaj: „Calendarul pentru toți”, „Calendarul istoric și popular”, „Calendarul basmelor”, „Calendarul amuzant și picant”, „Calendarul pentru toții fiii României” etc. Semna și Nedea, Popnedea. Istoria, punct de plecare pentru „nuvele” ori „romane” precum Radu al III-lea cel Frumos (1864), Meșterul Manole sau Fundarea monastirei Curții de Argeș (1882
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
gust și pretenții. De altfel, timp de peste patru decenii, începând din 1866, el a scos o mulțime de calendare populare, forma cea mai adecvată de difuzare a acestei literaturi de colportaj: „Calendarul pentru toți”, „Calendarul istoric și popular”, „Calendarul basmelor”, „Calendarul amuzant și picant”, „Calendarul pentru toții fiii României” etc. Semna și Nedea, Popnedea. Istoria, punct de plecare pentru „nuvele” ori „romane” precum Radu al III-lea cel Frumos (1864), Meșterul Manole sau Fundarea monastirei Curții de Argeș (1882), Fata de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
altfel, timp de peste patru decenii, începând din 1866, el a scos o mulțime de calendare populare, forma cea mai adecvată de difuzare a acestei literaturi de colportaj: „Calendarul pentru toți”, „Calendarul istoric și popular”, „Calendarul basmelor”, „Calendarul amuzant și picant”, „Calendarul pentru toții fiii României” etc. Semna și Nedea, Popnedea. Istoria, punct de plecare pentru „nuvele” ori „romane” precum Radu al III-lea cel Frumos (1864), Meșterul Manole sau Fundarea monastirei Curții de Argeș (1882), Fata de la Cozia (1887), Maria Putoianca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
Eseul Eminescu și concepția pedagogică de Octavian Voronca este inclus în rubrica „Orizonturi spirituale”. Alte rubrici: „Credința străbună”, „Oameni și locuri”, „Din creația cititorilor noștri”, „Cum am trăit, cum mai trăim”, „Micromonografii” (despre întemeierea unor sate bucovinene), „Cărți, publicații și calendare apărute sub îndrumarea și cu sprijinul Arboroasei cernăuțene”, „Odinioară și azi - din cronica presei”. Alți colaboratori: Dimitrie Poptămaș, N. Monteoru, Clement Antonovici, Constantin Ungureanu, Mihai Iacobescu, Petre Ciobanu, Ilie Salahor, Ion Posteucă, Ion Grămadă, Dumitru Oprișan, Ion Cosmei, Gheorghe Florea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
există reguli de compoziție sau vreun pact de scriitură și de sinceritate, care să distingă Caietele de celelalte texte ale sale, și îi repugnă pînă și ideea de a ține un jurnal : "Nu e decît filosofie coborîtă la nivel de calendar intim." (p.52) E drept că, prin comparație cu operele publicate, aceste circa o mie de pagini reprezintă mai întîi un atelier literar, cumva asemănător cu al lui Gide, un caiet de exerciții în care aceeași formulă este uneori reluată
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
năvoade/plase neselective * capcane neselective * arbalete * otrăvuri și momeli otrăvite sau care conțin anestezice * gazare sau afumare * arme semiautomate sau automate cu mai mult de două cartușe în încărcător. * Pești: * otrăvire * explozibili. B. Moduri de transport: * aerian * vehicule cu motor. CALENDARUL ECOLOGIC 2 Februarie Ziua mondială a zonelor umede 22 Martie Ziua mondială a apei 23 Martie Ziua mondială a meteorologiei 1 Aprilie Ziua mondială a păsărilor 22 Aprilie Ziua Pământului 22 Mai Ziua mondială a conservării diversității biologice 24 Mai
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Economia infernului este însă rudimentară, fără o ierarhie rațională a pedepselor. O biată femeie care a tras cu urechea este spânzurată de respectivul organ. Foarte răspândite au fost textele ocultistice (conjurații, descântece, amulete, horoscoape, zodiace), rojdanicele (horoscoape de nativitate, fixe), calendarele, gromovnicele, trepetnicele. Fiziologul nu e decât un bestiariu medieval. Avem și o "istorie a poamelor", soi de Martyre de St. Bachus ("Cînd împărățea preaslăvita Gutue și oblăduia vestitul Chitru..."). Un Gherman Vlahul ar fi tradus înainte de 1592 Fiore di virtù
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Eminescu, sub motiv că ar fi umanitară iar nu șovină. Comparația e forțată. Ioan N. Roman, poet din grupul socialiștilor, eminescianizează, cu mica notă personală a unei melancolii autumnale asociate cu viziunea uberității solului. N. D. Popescu (1843-1921), compilator de calendare, a lăsat un mare număr de istorii de haiduci (Iancu Jianu, Tunsu Haiducul, Codreanu Haiducu etc.), citite cu interes nu numai de copii dar și de unii scriitori. TEATRUL MĂRUNT PÎNĂ LA 1900 Teatrul din această epocă e foarte nesusținut
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
am deșteptat?... Nu știu ce-a fost, și nici n-aș vrea Să știu mai mult decât mi-e dat să știu - Când, mai curând, sau poate mai târziu Același "fapt divers" se va-ntîmpla... N-aștept decât o zi din calendar Când Dumnezeu are să-mi facă semn Că pot intra-n Ierusalim, solemn Ca și Christos, călare pe măgar!... Romanele lui Minulescu sunt sărace în substanță, de o bătătoare la ochi ținută umoristică, nu lipsite de o anume savoare. Ele sunt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
criza erotică trecută, ea încetează de a mai însemna ceva prin feminitate. Soarta Anei e mai rea, dar deosebită cu mult de a oricărei femei de la țară, nu. Și structura celorlalți eroi este epopeică, adică întemeiată pe momente din eternul calendar uman. Herdelea, învățătorul, e tatăl umil și prudent în interesul creșterii progeniturii, d-na Herdelea e mama, impulsivă, nesocotită, cu repulsie de ideile generale. Laura e fata de măritat întîi, Ghighi fata de măritat pe urmă, Titus, în conflict temporar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
doar câteva trăsături deși într-o formă modificată. Influența filosofilor secolului al XVIII-lea poate fi văzută în încercarea de a scăpa de vestigiile trecutului și de a impune țării o ordine nouă și raționalistă, care includea invenția unui nou calendar și a unei metode noi de a calcula timpul bazată pe unități decimale 21, și a unei noi religii deistice. Aceste schimbări nu au supraviețuit sosirii lui Napoleon I dar schimbările din instituțiile politice s-au dovedit a fi mult
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]