20,606 matches
-
ce își propune să descrie și să explice un domeniu bine delimitat de fapte, ci de un „model teoretic” original, ce are ca sistem de referință un proces istoric de anvergură, și anume modernizarea României și integrarea ei în spațiul civilizației europene. 1. De la fragmente la sinteză. De la început, apreciem că lucrarea se înscrie în categoria operelor fundamentale prin care cultura română actuală își reinterpretează critic evoluția sa în epoca modernă. Să recunoaștem, în actualul mediu intelectual românesc, că putem înregistra
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Or, lucrarea dlui Schifirneț este tocmai o astfel de sinteză, ce readuce în dezbaterea actuală una dintre cele mai importante teorii prin care elitele noastre culturale au interpretat critic procesul de modernizare a societății românești și de integrare în mediul civilizației europene. Judecățile atât de drastice ale lui Marino, explicabile prin adresa lor polemică, sunt totuși excesive. Putem constata că unele dintre carențele semnalate sunt pe cale să fie depășite. În ultimii ani au început să apară și lucrări de sinteză, cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Rădulescu-Motru. Viața și faptele sale, vol. I-III, este o amplă frescă a filozofiei românești moderne. Autorul are contribuții la studiul unor domenii sociologice și antropologice: sociologia modernizării și dezvoltării - cercetarea modelelor românești de explicare a procesului de formare a civilizației moderne în cadrul național, reevaluarea teoriei formelor fără fond ca paradigmă de analiză a proceselor de modernizare; sociologia culturii - abordarea culturii prin sistemul categoriilor polare, analiza conceptelor de subcultură și contracultură (1981); sociologia vârstelor și generațiilor - prima abordare monografică a problematicii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
prin echilibrul interpretărilor și al aprecierilor. Aceste calități se regăsesc și în ultima sa lucrare: Formele fără fond, un brand românesc. Aș mai spune că autorul a abordat teoria formelor fără fond și în alte lucrări și amintesc numai volumul Civilizație modernă și națiune. M. Kogălniceanu. T. Maiorescu. M. Eminescu (1996). 2. O teorie cu un statut special în cultura română. Autorul reconstituie, pe baza unei ample documentații istorice, traiectoria unei idei teoretice majore în cultura română, o idee ce a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
salturi, a societății și în ideea că principiile constituționale și democratice trebuie adecvate la contextul social și istoric, astfel încât noile forme instituționale să capete funcționalitate în mediul românesc. Autorul reliefează contribuția majoră a lui Maiorescu la procesul de formare a civilizației române moderne, subliniind că el a postulat și impus o serie de principii teoretice de o valabilitate indiscutabilă: necesitatea spiritului critic, supremația criteriilor axiologice, importanța creației originale în dezvoltarea culturii naționale, deschiderea benefică spre noile idei și evoluții spirituale apusene
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ample că Eminescu nu a pus niciodată în discuție oportunitatea și necesitatea procesului de modernizare a României. Dimpotrivă, în textele sale jurnalistice există o adevărată teorie asupra modernizării României. El a trăit și s-a format ca intelectual în mediile civilizației apusene, fiind unul dintre cei mai avizați cunoscători ai curentelor de idei din lumea occidentală. Pentru el, „munca este legea lumii moderne”, iar remediul pe care îl vedea pentru îndepărtarea „formelor goale” era activitatea productivă, creatoare de plusvaloare, căci, rezumă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
dintre cei mai avizați cunoscători ai curentelor de idei din lumea occidentală. Pentru el, „munca este legea lumii moderne”, iar remediul pe care îl vedea pentru îndepărtarea „formelor goale” era activitatea productivă, creatoare de plusvaloare, căci, rezumă Schifirneț, „sporul în civilizație nu se câștigă decât prin muncă” (p.103). Capitolul dedicat lui C. Dobrogeanu-Gherea este important întrucât ne arată cum a operat un marxist cu termenii teoriei în cauză, analizând rolul instituțiilor burgheze în formarea României moderne, precum și neoiobăgia, văzută tot
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
altul. Important este însă ce semnificație acordă gânditorii români relațiilor contradictorii dintre aceste două componente ale societății. C. Schifirneț le grupează în cinci tipuri de contradicții: „1) contradicția dintre condițiile interne și instituțiile moderne; 2) contradicția dintre cultura română și civilizația modernă; 3) contradicția dintre scopurile civilizației moderne și mijloace existente într-o țară rămasă în urmă, 4) discrepanța dintre real și ideal, neadevărul formelor și autenticitatea fondului intern” (p. 198), pe care le analizează distinct. Pentru a înțelege de ce formele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
acordă gânditorii români relațiilor contradictorii dintre aceste două componente ale societății. C. Schifirneț le grupează în cinci tipuri de contradicții: „1) contradicția dintre condițiile interne și instituțiile moderne; 2) contradicția dintre cultura română și civilizația modernă; 3) contradicția dintre scopurile civilizației moderne și mijloace existente într-o țară rămasă în urmă, 4) discrepanța dintre real și ideal, neadevărul formelor și autenticitatea fondului intern” (p. 198), pe care le analizează distinct. Pentru a înțelege de ce formele fără fond sunt „un reflex al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
operelor. Sunt semnalate volume ale lui Gh. Brăescu (Cum sunt ei, Doi vulpoi, Un scos din pepeni și Moș Belea), Faust de Goethe în tălmăcirea lui I. U. Soricu, ediția a doua a Vieții lui Iisus de Ernest Renan, Istoria civilizației române moderne și Istoria literaturii române contemporane, cărțile „rodnicului îndrumător și cercetător” E. Lovinescu, la toate acestea adăugându-se alte titluri din literatura universală, publicate de Editura Ancora. După o scurtă cronică a evenimentelor anului 1927 și după o retrospectivă
ALMANAHUL LITERATURII UNIVERSALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285287_a_286616]
-
cu prozele scurte, inedite. Traduc acum Rodica Lascu-Pop, Doina Opriță, Doru Brana și colaborează, printre alții, Nicolae Iliescu, Lucian Hanu, Alin Teodorescu, Geo Bogza și Radu Prodan. În anul 1988 este abordată problema modei, văzută ca o oglindă a istoriei civilizației. Comentariile, purtând semnăturile lui Mircea Malița, Andi Bălu, Vasile Andru, Radu Cosașu, Gh. Păun ș.a., au rostul de a sugera semnificațiile subtile ale unui fenomen asociat nu de puține ori frivolității. Aventura cunoașterii e intitulat numărul din 1989, aici fiind
ALMANAH „ROMANIA LITERARA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285267_a_286596]
-
timp, "imago mundi" și analogon discursiv al științei "infuze". Întrucât reproduce un model sacru, oricare scriitură deține posibilitatea de a desfășura în discurs instantaneitatea unei intuiții originare. Prin acest sentiment de sacralitate a scrierii, Cantemir se menține în sfera unei civilizații a caligrafiei, mai precis a hierografiei, pe care invenția tiparului și reproducerea mecanică a textului o vor anula"5. Preocupările de mai târziu ale autorului demonstrează clar că el nu traversează o criză religioasă. Rămâne un ortodox practicant, chiar dacă nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
propria natură. Prețuiește demnitatea mai mult decât viața. Lucru absolut firesc într-o epocă și într-o cultură în care valorile cavalerești creează un cod moral bazat pe onestitate, demnitate și curaj. Dar la Porțile Orientului, într-o margine a civilizației mereu supusă încercărilor crâncene, în care compromisul și arta negocierii sunt adesea soluții obligatorii pentru supraviețuire, mai poate funcționa o asemenea nobilă paradigmă? Ce face Inorogul lui Cantemir atunci când este încolțit? Fuge, se retrage în spații inaccesibile celorlalți, iar atunci când
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Enciclopedică Română, București, 1972, p. 47. 3 Idem, p. 63. 4 Idem, p. 64. 5 Idem, p. 65. 6 Alexandru Duțu, Explorări în istoria literaturii române, Editura pentru Literatură, București, 1969, p. 41. Vezi și Alexandru Duțu, Cultura română în civilizația europeană modernă, Editura Minerva, București, 1978, pp. 8-9. 7 Pentru un studiu excelent și o statistică bogat comentată a tipăriturilor din intervalul 1678-1830, vezi Daniel Barbu, Bizanț contra Bizanț, Editura Nemira, București, 2001, capitolul Practicile sociale ale lecturii, pp. 156-176
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Editura Minerva, București, 1978, pp. 8-9. 7 Pentru un studiu excelent și o statistică bogat comentată a tipăriturilor din intervalul 1678-1830, vezi Daniel Barbu, Bizanț contra Bizanț, Editura Nemira, București, 2001, capitolul Practicile sociale ale lecturii, pp. 156-176, unde observă: "Civilizația tradițională a țărilor române fusese, până atunci, dominată categoric de oralitate. Activitatea cărturărească de la curte ori din sediile episcopale, din mediile boierești sau mănăstirești nu fusese multă vreme altceva decât o pregătire a prezenței, a apariției în public. Scrierea însăși
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Enciclopedică Română, București, 1972, p. 47. 71 Idem, p. 63. 72 Idem, p. 64. 73 Idem, p. 65. 74 Alexandru Duțu, Explorări în istoria literaturii române, Editura pentru Literatură, București, 1969, p. 41. Vezi și Alexandru Duțu, Cultura română în civilizația europeană modernă, Editura Minerva, București, 1978, p. 8-9. 75 Pentru un studiu excelent și o statistică bogat comentată a tipăriturilor din intervalul 1678-1830, vezi Daniel Barbu, Bizanț contra Bizanț, Editura Nemira, București, 2001, capitolul Practicile sociale ale lecturii, p. 156-176
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Editura Minerva, București, 1978, p. 8-9. 75 Pentru un studiu excelent și o statistică bogat comentată a tipăriturilor din intervalul 1678-1830, vezi Daniel Barbu, Bizanț contra Bizanț, Editura Nemira, București, 2001, capitolul Practicile sociale ale lecturii, p. 156-176, unde observă: "Civilizația tradițională a țărilor române fusese, până atunci, dominată categoric de oralitate. Activitatea cărturărească de la curte ori din sediile episcopale, din mediile boierești sau mănăstirești nu fusese multă vreme altceva decât o pregătire a prezenței, a apariției în public. Scrierea însăși
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
-ul, se face ecoul transformărilor produse de dezvoltarea științelor și tehnicilor și le întruchipează virtualitățile. El întărește sentimentul modern al incertitudinii și ne ajută astfel să ne înfruntăm propria ignoranță la modul ludic, jucând același rol ca și miturile* din civilizațiile preștiințifice. După cum scria filosoful contemporan Slavoj Žižek (2005), "nu putem înfrunta nucleul solid al realului decât ficționalizându-l [...], o parte a realității este "transformată" de fantasmă pentru a ni se arăta sub chipul ei ficțional". Abrevieri și referințe Abrevieri utilizate s.
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
-ul "vârstei de aur" visase odinioară, întrucât temelia realității noastre reprezintă de fapt materializarea acestor vise, SF-ul explorează consecințele produse de aceste schimbări în spațiul nostru interior, care, încetul cu încetul, intră în osmoză cu universurile mentale construite de civilizația occidentală. Pentru a-și construi imaginarul, SF-ul a reciclat, pentru început, miturile culturilor anterioare, cum s-a putut vedea în cazul personajului reprezentat de doctorul Frankenstein, un veritabil "Prometeu modern". Autorii de SF au sondat și miturile creației și
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
viitorilor autori reprezentativi pentru SF. Abraham Merritt 30 sau Edgar Rice Burroughs 31 se numără printre aceștia. Desigur, ei folosesc tematicile europene verniene și wellsiene, la care adaugă idei noi. Regăsim acolo aventuri în genul lui H. Rider Haggard (1886), civilizațiile pierdute, planeta Marte devenită scenă a unei epopei feudale, vizităm pământuri sterpe și chiar măruntaiele lui Venus locuite de alte populații etc. (Baudou, 1995). Aceste texte seamănă cu povestirile autorilor europeni de la sfârșitul secolului, mergând pe urmele explorărilor / colonizărilor, dar
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
specifică (Klein, 1973; Lehman, 2006). Spre deosebire de optimismul autorilor americani, datorat faptului că Statele Unite n-au suportat decât în mică măsură consecințele războiului dintre 1914 și 1918, europenii, cu precădere autorii francezi, își simt imaginația anesteziată de violența șocului: Ideea unei civilizații universale, totală, etică și științifică totodată, presupunând un progres în același timp spiritual și temporal, era deci la apogeu când a fost agresată de război". Georges Duhamel, Scènes de la vie future, Fayard, 1930. Numeroase povestiri, în loc să dezvolte virtualitățile imaginare ale
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
indivizii din Statele Unite au devenit simple "ideograme" într-un furnicar. Duhamel presimte că acest model va ajunge în Europa câțiva ani mai târziu: viitorul Europei oglindindu-se în prezentul Statelor Unite. " Această Americă reprezintă, deci, pentru noi, viitorul [...] toate stigmatele acestei civilizații devoratoare le putem descoperi printre statele membre ale Europei înainte să împlinim douăzeci de ani." G. Duhamel, Scènes de la vie future, 1930, p. 11. Aproximativ în aceeași perioadă, Aldous Huxley își închipuie, în Minunata lume nouă, cum, născut prin eugenie
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Mânuitorii de zombi (1951)45 de Robert A. Heinlein. SF-ul este de asemenea interesat și de daunele colaterale rezultate dintr-un potențial război atomic: descrie figura supraviețuitorilor contaminați sau nu, imaginează posibilitățile post-cataclismice de construire sau reconstruire a unei civilizații umane sau post-umane (Miller, 1956; Simak, 1952; Houellebecq, 2005). 2. Extinderea geografică a teritoriului SF Din 1949, cititorii anglofoni din Franța au acces la F&SF și la Galaxy, două reviste în format de buzunar, cu un conținut adresat preponderent
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
nuvele, întreaga sensibilitate ce răzbătea în romane anterioare, precum The Dreaming Jewels ⁄ Nestemate visătoare (1950)50 sau More than Human ⁄ Mai mult decât oameni (1953)51. Perspectiva lor asupra "americanizării" lumii această viziune care presupune ca subînțeles faptul că normele civilizației ar fi specifice Statelor Unite devine tot mai critică. Galaxy contribuie la această conștientizare. Noua atitudine contabalansează prin satiră tratamentul paranoic al temelor invadării Statelor Unite de către spioni deghizați în extratereștri. Robert Sheckley parodiază tema invaziilor terestre (sau ET) în Accept No
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Dimensiunea miracolelor (1968). Pe diferite planete, eroul întâlnește forme de viață foarte diverse, în situații hazlii sau grotești. Îl întâlnește și pe ingeniosul creator al Terrei, care prezice viitorul planetei noastre susținând că va muri sufocată sub deșeurile produse de "civilizația industrială"52. Universul lui Philip K. Dick este mai angoasant. Se afirmă încă de la publicarea volumului Solar Lottery ⁄ Loterie solară (1955)53, care se detașează de SF-ul vârstei de aur și mai ales de universul lui Van Vogt. Philip
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]