16,530 matches
-
a lungul ambelor maxilare. Înotătoarele pectorale foarte groase spre marginile lor și alungite înapoi până la originea înotătoarelor pelviene unilobate. Propterigiul înotătoarelor pectorale este complet sudat pe părțile laterale ale capului Cele două omoplaturi sunt unite între ele deasupra coloanei vertebrale. Coada groasă, foarte masivă, scvaliformă, lățită la bază, mai scurtă decât corpul, cu un pliu cutanat îngust de-a lungul marginii inferioare. Coada poartă spre vârful său 2 înotătoare dorsale, prima mai mare decât a doua, situate parțial sau total deasupra
Torpedinide () [Corola-website/Science/330477_a_331806]
-
este complet sudat pe părțile laterale ale capului Cele două omoplaturi sunt unite între ele deasupra coloanei vertebrale. Coada groasă, foarte masivă, scvaliformă, lățită la bază, mai scurtă decât corpul, cu un pliu cutanat îngust de-a lungul marginii inferioare. Coada poartă spre vârful său 2 înotătoare dorsale, prima mai mare decât a doua, situate parțial sau total deasupra bazei înotătoarelor pelviene. Pe laturile cozii câte o expansiune tegumentară lată. Înotătoarea caudală mare, aproape triunghiulară. Înotătoarea anală lipsește. Pielea foarte moale
Torpedinide () [Corola-website/Science/330477_a_331806]
-
la bază, mai scurtă decât corpul, cu un pliu cutanat îngust de-a lungul marginii inferioare. Coada poartă spre vârful său 2 înotătoare dorsale, prima mai mare decât a doua, situate parțial sau total deasupra bazei înotătoarelor pelviene. Pe laturile cozii câte o expansiune tegumentară lată. Înotătoarea caudală mare, aproape triunghiulară. Înotătoarea anală lipsește. Pielea foarte moale, netedă, complet golașă, lipsită de solzi și de spini. Pe spate se află două organe electrice reniforme, bine dezvoltate și puternice, care mărginesc capul
Torpedinide () [Corola-website/Science/330477_a_331806]
-
lipsește și înotătoarea caudală. Familia gimnotide ("Gymnotidae") din care face parte țiparul electric, în greacă are sensul de "spate gol" ("gymn" = gol + "notus" = spate), adică fără înotătoare dorsală. Înotătoarele pectorale sunt mici. Înotătoarea anală foarte alungită se întinde de la vârful cozii până la regiunea jugulară (aproape de origine înotătoarei pectorale) și se mișcă ondulatoriu, fiind folosită ca mijloc de locomoție. Cavitatea abdominală este foarte mult redusă și organele vitale (aparatul digestiv, respirator și circulator) se află în partea anterioară a corpului și constituie
Țipar electric () [Corola-website/Science/330483_a_331812]
-
partea anterioară a corpului și constituie doar aproximativ 20% din lungimea peștelui. Anusul este deplasat sub cap, adesea în apropierea gurii. Partea posterioară a corpului conține trei perechi de organe electrice (organul principal, organul lui Hunter și organul lui Sachs). Coada (partea corpului aflată posterior de cavitatea abdominală) constituie aproximativ patru cincimi din lungimea totală a peștelui. Dimorfismul sexual absent Țiparul electric are o culoare uniformă închisă, măslinie care variază de la cenușiu la brun sau negru. Partea ventrală anterioară (sub cap
Țipar electric () [Corola-website/Science/330483_a_331812]
-
somnul. Are corpul alungit, comprimat dorso-ventral anterior, iar posterior, lateral. Capul este lat, cu gura mare și largă prevăzută cu dinți mărunți și cu 4 mustăți pe falca superioară și 4 mustăți pe falca inferioară. Spre deosebire de somn, pe spate, spre coadă, posedă o mică înotătoare adipoasă, specifică numai neamului păstrăvului. Înotătoarea dorsală și cea pectorală sunt înzestrate în special la tineret cu un spin puternic ascuțit. Culoarea corpului este în general castanie-negricioasă cu nuanțe violacee, cu pete pe spate; abdomenul alb-murdar
Somn pitic () [Corola-website/Science/330501_a_331830]
-
Uranoscopus scaber) este un pește marin, din familia uranoscopidelor, care trăiește pe funduri nisipoase sau pietroase, din Oceanul Atlantic, Marea Mediterană, Marea Marmara și Marea Neagră. Lungimea până la 40 cm. Are corpul foarte lat și comprimat dorso-ventral în partea anterioară și îngustat spre coadă, astfel încât are aspectul unui con. Capul este mare, larg, cu gura mare verticală și prevăzută pe fălci cu dinți mici și cu o excrescență filiformă. Capul, în partea lui posterioară, este prevăzut cu plăci osoase și cu spini, dintre care
Bou de mare () [Corola-website/Science/331064_a_332393]
-
Ononis spinosa"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), pătlagina ("Plantago major"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfina ("melilotus officinalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenei ("Corydalis solidă"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), viorele ("Scilla bifolia") sau măcrișul iepurelui
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
supraviețuiască sub apă. Mai mult, e capabil să se reproducă în stadiul de larva, prezentând deci fenomenul de neotenie. -ul crește până la 30 de cm. în lungime, își folosește cele patru picioare pentru a se deplasa pe fundul apei și coadă pentru a înota. „Peștele umblător mexican” se hrănește cu insecte, pești mici și crustacee, preferând apele cu temperaturi mai scăzute. Ambystoma mexicanum este inclusă în lista speciilor pe cale de dispariție cu mențiunea "în pericol critic". Conform Academiei Mexicane de Stiinte
Axolotl () [Corola-website/Science/331084_a_332413]
-
aproximativ cilindric) și acoperit, în afară de abdomen, cu solzi foarte fini și mici. Capul este gros cu ochii mici, botul obtuz și scurt și gura mică, semiinferioară. Înotătoarea dorsală, cu baza scurtă, începe în urma înotătoarei ventrale și este plasată mai aproape de coadă decât de cap. Înotătoarea anală începe cu puțin în urma înotătoarei dorsale și ca înălțime este aproape egală cu aceasta. Înotătoarea ventrală, culcată, ajunge până la orificiul anal; ca și înotătoarea pectorală, are marginea rotunjită. Înotătoarea caudală excavată, cu lobii subegali. Coloritul
Boiștean () [Corola-website/Science/331079_a_332408]
-
Olt, Mureș, Moldova, Bârlad, Cerna, Bega, etc. Uneori, se întâlnește și în limanurile deschise ale Mării Negre. Are o talia obișnuită de 20-25 cm, rareori atinge 32 cm. Corpul este alungit, mai mult sau mai puțin cilindric, ușor comprimat lateral spre coadă și acoperit cu solzi foarte mici, fără a prezenta o linie laterală evidentă. Corpul este învelit într-un mucus foarte lunecos. Capul este mic, cu botul scurt. Gura mică, inferioară, este prevăzută cu 10 mustăți, dintre care 4 pe vârful
Țipar (pește) () [Corola-website/Science/331101_a_332430]
-
Rhamnusium bicolor"; precum și mai mulți fluturi din speciile "Gnophos obscuratus", "Maculinea arion" (albăstrita pătată), "Mellicta parthenoides", "Parnassius mnemosyne", "Satyrium pruni", "Carcharodus floccifera", "Glaucopsyche alexis", "Scolitantides orion", "Melitaea cinxia", "Melitaea phoebe", "Melitaea trivia", "Melitaea didyma", "Neptis sappho", "Boloria euphrosyne", "Iphiclides podalirius" (coadă rândunicii), "Papilio machaon", "Aglia tău". La baza desemnării sitului se află fluturele-tigru, un lepidopter din specia "Callimorpha quadripunctaria", protejat prin "Directivă Consiliului European" 92/43/CE (anexă I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
din 21 mai 1992, a "Consiliului European", anexa I-a): clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus") și stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica"; care vegetează alături de: floare de colț ("Leontopodium alpinum"), angelică ("Angelica archangelica"), coada șoricelului ("Achillea schurii"), omag (din speciile: "Aconitum moldavicum" și "Aconitum toxicum"), orhidee (din speciile: "Coeloglossum viride, Dactylorhiza incarnata, Dactylorhiza sambucina, Herminium monorchis, Platanthera chlorantha, Pseudorchis albida, Spiranthes spiralis, Traunsteinera globosa"), brebenei ("Corydalis capnoides"), cădelniță ("Campanula carpatica"), clopoței ("Campanula patula ssp
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
anală; ea are 3-4 radii simple, neramificate urmate de 11-12 radii ramificate (formula III-IV 11-12); prima radie simplă este osoasă, spiniformă și zimțuită posterior. Înotătoarea anală scurtă, cu 5-6 radii ramificate; prima radie simplă este osoasă, spiniformă și zimțuită posterior. Coada bilobată, cu lobi mai mult sau mai puțin rotunjiți. Linia laterală completă situată pe mijlocul corpului. Genul "Cyprinus" apare în documentația paleontologică începând cu miocenul. În România și Republica Moldova, trăiește o singură specie cu mai multe rase de cultură - crapul
Cyprinus () [Corola-website/Science/331234_a_332563]
-
arnică ("Arnica montana"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), crin de pădure ("Lilium martagon"), siminic ("Antennaria dioica"), ruginare ("Andromeda polifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), plămânărică ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera rosea"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaură ("Centaurium umbellatum"), orhidee ("Epipactis helleborine"), păștiță ("Anemone nemerosa"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), sor-cu-frate ("Melampyrum saxosum"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), lăptucul-oii ("Telekia speciosa"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), pipirigul-cerbilor ("Scheuchzeria
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
fălcii superioare. Buzele prezente sau absente, ca și șanțul postlabial. Au o pereche rostrală și maxilară de mustăți, una sau ambele pot fi absente. Solzii sunt mici, medii sau mari; linia laterală se întinde de-a lungul liniei mediane a cozii (cu excepția "Leptobarbus"). Dinții faringieni sunt dispuși, în general, în 3 rânduri, în mod excepțional în 1 sau 2 rânduri. La ciprinide, diferite structuri din jurul gurii sunt importante în identificarea genurile. Ele includ lobul rostral, buzele superioare și inferioare, fălcile superioare
Ciprinine () [Corola-website/Science/331255_a_332584]
-
sau din cauza abundentelor ninsori montane, care începeau în septembrie, și că boii și caii vor avea iarbă destulă pentru a se hrăni. În primăvara anului 1846, aproape 500 de care au plecat din Independence spre vest. În 12 mai, la coada caravanei se afla un grup de nouă căruțe, care transportau 32 de membri ai familiilor Reed și Donner și angajații lor. George Donner era originar din Carolina de Nord, dar de-a lungul timpului s-a mutat în Kentucky, Indiana
Expediția Donner () [Corola-website/Science/331237_a_332566]
-
de faună și floră sălbatică); astfel: curechiul de munte ("Ligularia sibirica") și clopțelul cu frunze de crin ("Adenophora lilifolia"). Alături de cele două rarități floristice sunt întâlnite și alte specii de flori și ierburi, printre care: bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), coada șoricelului ("Achillea impatiens", specie endemică pentru acest sit), rotoțele albe ("Achillea ptarmica"), joldeală ("Serratula wolffii"), ghințură ("Gentiana pneumonanthe"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), orhidee ("Dactylorhiza majalis"), stânjenel sălbatic ("Iris sibirica"), taulă ("Spiraea salicifolia"), darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum") sau pipiriguț ("Eleocharis ovata"). În arealul
Borzont (sit SCI) () [Corola-website/Science/331284_a_332613]
-
papa" „tătic”. Un loc aparte îl ocupă sintagmele metaforice vizuale pentru a denumi unele lucruri: "œil de bœuf" „fereastruică rotundă sau ovală” (literal „ochi de bou”), "gueule de loup" „gura leului” (literal „bot de lup”), "patte d’oie" „riduri la coada ochiului” (literal „labă de gâscă”), "langue de chat" „prăjitură sau bucată de ciocolată subțire și lunguiață” (literal „limbă de pisică”). Prin conversiune (numită și derivare improprie) se formează cuvinte noi prin modificarea clasei lor lexico-gramaticale. Astfel se pot forma: Derivarea
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
Mării Negre) și, probabil, în Turcia europeană. În România această șopârla este destul de rară, găsindu-se numai în Dobrogea (Bugeac, Mangalia, Cernavodă, Techirghiol, Năvodari, Casimcea, Jurilovca, Elena Pavel, Atmagea, Măcin, Somova, Tulcea etc.). Este de mărimea gușterului. Lungimea totală (cap + trunchi + coadă) 90-317 mm, lungimea cap + trunchi până la 137 mm, lungimea cozii 172-236 mm. Are botul conic, relativ înalt, rotunjit la vârf, partea posterioară a capului slab dilatată în regiunea temporală. Coada foarte lungă și subțire. Nara este mărginită de cinci scuturi
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
este destul de rară, găsindu-se numai în Dobrogea (Bugeac, Mangalia, Cernavodă, Techirghiol, Năvodari, Casimcea, Jurilovca, Elena Pavel, Atmagea, Măcin, Somova, Tulcea etc.). Este de mărimea gușterului. Lungimea totală (cap + trunchi + coadă) 90-317 mm, lungimea cap + trunchi până la 137 mm, lungimea cozii 172-236 mm. Are botul conic, relativ înalt, rotunjit la vârf, partea posterioară a capului slab dilatată în regiunea temporală. Coada foarte lungă și subțire. Nara este mărginită de cinci scuturi (rostral, nazal, primul supralabial și două postnazale). De cele mai multe ori
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
Tulcea etc.). Este de mărimea gușterului. Lungimea totală (cap + trunchi + coadă) 90-317 mm, lungimea cap + trunchi până la 137 mm, lungimea cozii 172-236 mm. Are botul conic, relativ înalt, rotunjit la vârf, partea posterioară a capului slab dilatată în regiunea temporală. Coada foarte lungă și subțire. Nara este mărginită de cinci scuturi (rostral, nazal, primul supralabial și două postnazale). De cele mai multe ori există cinci perechi de scuturi inframaxilare. Solzii dorsali sunt hexagonali, vizibil carenați, mai înguști pe spate și se lățesc spre
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
alimentare de doar 1.300 caloriI sau chiar mai puțin. Francezii erau obligați să își suplimenteze rațiile prin cultivarea oricăror suprafețe de teren, dar și prin cumpărarea de pe piața neagră. Foametea făcea ravagii în special în rândul populației tinere urbane. Cozile se formau zilnic în fața magazinelor. În lipsa unor alimente precum carnea sau cartofii, gospodinele au folosit legume nemaiîntâlnite în rețele lor precum napii suedezi sau napii porcești. Criza de alimente era mai acută în orașele mari. În regiunile rurale, tăierile ilegale
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
1987, astronomul slovac Ľubor Kresák a descoperit că "" este cometa observată, în 1808, de astronomul francez Jean-Louis Pons. În anul 2003 a fost descoperit un mineral necunoscut pe Pământ, siliciura de mangan, identificat pentru prima dată în praful ieșit din coada cometei, a cărei orbită a traversat stratosfera terestră, în aprilie 2003. În 1972 s-a descoperit că această cometă este responsabilă a ploii de meteori a Pi Puppidelor, care apar în jurul lui 23 aprilie; această ploaie de meteori este observabilă
26P/Grigg-Skjellerup () [Corola-website/Science/334102_a_335431]
-
ale blănii: negru și cafeniu, cu pete specifice: două romburi deasupra ochilor, cafeniu la baza buzei superioare și a gâtului, două pete cafenii pe piept, cafeniu în partea inferioară a picioarelor și o pată cafenie în formă de liră sub coadă. Cea de-a doua tipologie de culoare este arlechin, cu petice de gri, negru și cafeniu. Este o rasă veche franceză. Strămoșul acestui câine este Ciobănescul Persian adus de romani în Galia în secolul al XIII-lea. Rasa s-a
Beauceron () [Corola-website/Science/334179_a_335508]