18,079 matches
-
o școală. În afara mănăstirii, în comună mai existau două biserici de mir. În 1925, comuna Pâclele a fost rebotezată "Joseni", după noul sat de reședință, și făcea parte din plasa Sărății a aceluiași județ, în vreme ce comuna Gura Aninoasei a fost desființată și inclusă în comuna Târcov. După 1950, comunele au fost incluse în raionul Cărpiniștea al regiunii Buzău, apoi (după 1952) în raionul Buzău și (după 1960) raionul Beceni din regiunea Ploiești. În 1968, la o nouă reformă administrativă, a luat
Comuna Berca, Buzău () [Corola-website/Science/300795_a_302124]
-
biserică. În 1925, Anuarul Socec arată cum comuna avea 1385 de locuitori. În 1950, comuna Căldărăști a fost inclusă în raionul Pogoanele din regiunea Buzău și apoi (după 1952) în raionul Buzău din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a fost desființată, iar satul a fost inclus în comuna Pogoanele, care a devenit oraș în 1989.
Căldărăști, Buzău () [Corola-website/Science/300800_a_302129]
-
Buzău; în 1952, raionul Cislău a fost inclus în regiunea Ploiești, cu această ocazie numele comunei fiind schimbat în Râu. În 1968, comuna a recăpătat numele de Bozioru, fiind rearondată județului Buzău; cu această ocazie, chiar satul Râu a fost desființat, fiind inclus în satul Bozioru. Pe teritoriul comunei Bozioru există două obiective clasificate drept monumente istorice de interes național, ambele din categoria monumentelor de arhitectură. Unul îl constituie schiturile rupestre din Munții Bozioru, din zona satului Nucu, cu 12 puncte
Comuna Bozioru, Buzău () [Corola-website/Science/300799_a_302128]
-
3 biserici. În 1925, comuna Cândești avea 1800 de locuitori și făcea parte din plasa Nișcov a aceluiași județ. În 1950, a fost inclusă în raionul Buzău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. Comuna a fost desființată în 1968, când satul Sătuc a fost transferat comunei Berca,iar satele Cândeștii de Jos și Cândeștii de Sus, unite atunci sub numele de "Cândești" au fost trecute la comuna Vernești din nou-reînființatul județ Buzău.
Cândești, Buzău () [Corola-website/Science/300803_a_302132]
-
fost în timp integrate în satul Gherăseni. În 1950, comuna a fost arondată raionului Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a revenit la județul Buzău, reînființat, cu această ocazie satul Cremenea fiind desființat și inclus în satul Gherăseni. Patru obiective din comuna Gherăseni sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente istorice de interes local. Toate sunt situri arheologice, trei la Gherăseni și unul la Sudiți. Astfel, la movila Cremenea
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
fost trecut la comuna Grebănu, aceasta numărând acum 3279 locuitori și fiind arondată plășii Orașul a aceluiași județ. Comuna Putreda era în aceeași plasă, formată doar din satul Putreda, cu o populație de 910 locuitori. În 1950, autoritățile comuniste au desființat județul Râmnicu Sărat, iar comuna Grebănu a fost arondată raionului Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Anul 1964 a adus redenumirea comunei Putreda în "Livada", și a satelor Pudreda Mare și Putreda Mică, în
Comuna Grebănu, Buzău () [Corola-website/Science/300820_a_302149]
-
în aceeași plasă, comuna Luciu având 1113 locuitori, iar Caragele cu 860. În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Pogoanele din regiunea Buzău și apoi (după 1952) raionului Buzău din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Caragele a fost desființată și inclusă în comuna Luciu, care a fost arondată județului Buzău, reînființat. Două obiective din comuna Luciu sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău, ambele ca situri arheologice de interes local situate în zona satului Caragele. Unul cuprinde
Comuna Luciu, Buzău () [Corola-website/Science/300822_a_302151]
-
componență și o populație de 1132 de locuitori. În 1950, comuna Grabicina a trecut în componența raionului Cărpiniștea (ulterior Beceni) din regiunea Buzău, și apoi (după 1952) în componența raionului Buzău din regiunea Buzău. În 1968, comuna Grabicina a fost desființată și inclusă în comuna Scorțoasa.
Grabicina de Jos, Buzău () [Corola-website/Science/300821_a_302150]
-
format o comună de sine stătătoare. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Buzău, din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, a redevenit parte din județul Buzău, reînființat; tot atunci, comuna Unguriu a fost desființată și din nou inclusă în comuna Măgura. În 2004, satul Unguriu s-a separat împreună cu noul sat Ojasca și a format comuna Unguriu. În comuna Măgura se află o tabără școlară, tabăra Poiana Pinului, care se află langă mănăstirea Ciolanu
Comuna Măgura, Buzău () [Corola-website/Science/300828_a_302157]
-
Lunca Vâscului, Pietriceni, Piatra Corbului, Păltinișu de Sus, Păltinișu de Jos, Roșcoi și Tega). Satul Varlaam avea 100 de locuitori și făcea pe atunci parte din comuna Goidești, comună ce cuprindea masivul Penteleu; în perioada interbelică, acea comună a fost desființată. În acea perioadă, au avut loc primele tentative de dezvoltare a turismului în zonă. În 1854 un anume Persescu (probabil urmaș al boierului fanariot stabilit cu un secol în urmă aici) a construit un han a cărui carte de oaspeți
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
o comună separată în aceeași plasă, având în total 566 de locuitori. În comuna Câmpulungeanca funcționau o școală de băieți cu 32 de elevi, fondată la 1888; și o biserică fondată în 1837 de către locuitori. În 1925, comuna Câmpulungeanca fusese desființată, iar satele ei au fost incluse în comuna Mărgăritești, care făcea parte din plasa Dumitrești a aceluiași județ. În 1931, comuna este consemnată cu numele de "Câlnău" și cu satele Cărătnău de Sus, Câmpulungeanca, Mărgăritești și Șchiopeni. În 1950, județul
Comuna Mărgăritești, Buzău () [Corola-website/Science/300827_a_302156]
-
fost incluse în comuna Mărgăritești, care făcea parte din plasa Dumitrești a aceluiași județ. În 1931, comuna este consemnată cu numele de "Câlnău" și cu satele Cărătnău de Sus, Câmpulungeanca, Mărgăritești și Șchiopeni. În 1950, județul Râmnicu Sărat a fost desființat, iar comuna (denumită din nou "Mărgăritești") a fost arondată raionului Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Satul Șchiopeni a luat în 1964 numele de "Fântânele". În 1968, regiunile și raioanele au fost desființate, iar
Comuna Mărgăritești, Buzău () [Corola-website/Science/300827_a_302156]
-
fost desființat, iar comuna (denumită din nou "Mărgăritești") a fost arondată raionului Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Satul Șchiopeni a luat în 1964 numele de "Fântânele". În 1968, regiunile și raioanele au fost desființate, iar comuna, în alcătuirea actuală, a fost inclusă în județul Buzău. În comuna Mărgăritești se află biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din satul Fântânele (împreună cu clopotnița), datând din 1777, monument istoric de arhitectură de interes național. În rest, singurul monument
Comuna Mărgăritești, Buzău () [Corola-website/Science/300827_a_302156]
-
de sine stătătoare, și la fel și satul Bădenii Miluiți. În 1950, comunele au fost arondate raionului Mizil din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a căpătat componența actuală, după ce comuna Limpeziș a fost desființată și inclusă în comuna denumită acum "Movila Banului" după noua reședință, și arondată județului Buzău, reînființat. Trei obiective din comuna Movila Banului sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt
Comuna Movila Banului, Buzău () [Corola-website/Science/300830_a_302159]
-
arondată raionului Cărpiniștea din regiunea Buzău și apoi (după 1952) raionului Buzău din regiunea Ploiești. Comuna Mănești avea să se separe din nou, cu numele de "Beșlii", dar în 1968, ea a fost reinclusă în comuna Mânzălești, mai multe sate desființându-se și fiind incluse în altele: Apostari și Reghinești în Beșlii, Bâsceni și Grunji în Mânzălești, Piatra Lungă în Jghiab. Comuna Mânzălești a fost arondată atunci județului Buzău și și-a păstrat aceeași compoziție de atunci. Trei obiective din comuna
Comuna Mânzălești, Buzău () [Corola-website/Science/300826_a_302155]
-
după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, la reorganizarea administrativă, s-a revenit la organizarea pe județe, dar județul Râmnicu Sărat nu a mai fost reînființat, comuna fiind transferată la județul Buzău. Tot atunci, satele Mocani și Motohani au fost desființate și incluse în satul Murgești. Singurul obiectiv din comuna Murgești inclus pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monument istoric de interes local este așezarea de tip tell de la est de satul Murgești (pe malul drept al Câlnăului), aparținând
Comuna Murgești, Buzău () [Corola-website/Science/300829_a_302158]
-
biserici (la Vispești și Fântânele) și o școală la Vispești. Comuna Fințești, formată din satele Fințești și Tufele-Fințești, avea 1240 de locuitori, o biserică și o școală cu 62 de elevi, din care 6 fete. În 1925, comuna Vispești fusese desființată, iar satele ei transferate comunei Năeni, care făcea atunci parte din aceeași plasă și avea în total 3540 de locuitori. Comuna Fințești a fost și ea desființată și inclusă în comuna Jugureni. Comunele Vispești și Năeni s-au separat din
Comuna Năeni, Buzău () [Corola-website/Science/300833_a_302162]
-
cu 62 de elevi, din care 6 fete. În 1925, comuna Vispești fusese desființată, iar satele ei transferate comunei Năeni, care făcea atunci parte din aceeași plasă și avea în total 3540 de locuitori. Comuna Fințești a fost și ea desființată și inclusă în comuna Jugureni. Comunele Vispești și Năeni s-au separat din nou în 1931, și la fel și comuna Fințești, formată atunci din satele Fințești și Bordușani-Tufele. În 1950, comunele Năeni și Fințești au fost transferate raionului Mizil
Comuna Năeni, Buzău () [Corola-website/Science/300833_a_302162]
-
Ploiești. Separarea dintre comunele Vispești și Năeni a fost temporară, comuna Vispești fiind împărțită între comunele Breaza (satele Văleanca și Vispești) și Năeni înainte de 1968. În 1968, comuna a redevenit parte a județului Buzău, reînființat, iar comune Fințești a fost desființată și inclusă în comuna Năeni. În comuna Năeni se află situl arheologic de interes național din punctul „Zănoaga” aflat la 4 km nord de satul Fințești. El cuprinde două așezări din care una fortificată, aparținând culturii Monteoru din Epoca Bronzului
Comuna Năeni, Buzău () [Corola-website/Science/300833_a_302162]
-
locale. În anii 1920-1924 s-a construit și calea ferată, îngustă, pe distanță Bistrița-Bârgăului - Colibița și până sub muntele Dalbidan și Colbu (cca 30 km) care asigura transportul lemnului exploatat din păduri spre fabrică de cherestea Bistrița-Bârgăului. Această a fost desființată însă în anul 1968, transportul făcându-se apoi, auto, numai pe drumurile pietruite. Astăzi, Bistrița-Bârgăului face parte din cele 5 comune (Livezile-Bârgăului, Josenii-Bârgăului, Prundu-Bârgăului, Bistrița-Bârgăului și Tiha-Bârgăului) așezate pe o vale: Valea Bârgăului, denumită sugestiv uneori - „Țară Bârgăului”. Vasile Pavel
Bistrița Bârgăului, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300865_a_302194]
-
s-a cooperativizat agricultura, au fost naționalizate toate micile întreprinderi existente în sat. Între realizările acestor ani, pe primul loc se situează înființarea Liceului teoretic, unul din primele în mediu rural (1953), dotat pe urmă cu o clădire modernă dar desființată în 1973 și reînființat în 1990, care a avut și are cadre didactice de mare valoare și care a dat generații de absolvenți ce s-au afirmat pe plan național. Din anul 1955, peștera Vadu Crișului și cascada cu întreg
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
formarea de cetățeni disciplinați și credincioși. Între 1825-1830 s-au înființat în toate satele grănicerești școli elementare naționale (National-Gemeinde-Schulen), pentru populația districtului militar aceste școli reprezentând cea mai apropiată și mai general frecventata categorie de școli. Instituția graniței militare se desființează în 1851, fiind înființat apoi Districtul românesc Năsăudean din care face parte și localitatea Telciu. În anul 1900 din cei 3.102 locuitori 2884 erau români, 172 maghiari și 31 germani. Existau și 207 evrei, care și-au declarat drept
Telciu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300899_a_302228]
-
aici s-a înființat și Grădiniță de copii iar prima educatoare a fost Ana Bulz- suplinitoare. În anul 1951 a fost înființată o școală și în Valea Seaca dar din lipsă efectivului de copii în cele din urmă s-a desființat. Ideea înființării unei biserici și în satul Telcisor a apărut în anul 1964, cănd credincioșii întocmesc un memoriu pentru înființarea Parohiei Telcisor. La 20 martie 1965, organele parohiale iau hotărârea și trimit liste cu semnături pentru zidirea unei biserici pe
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
păstrează până în 1926 cu specificația că iî anumite perioade din punct de vedere administrativ a fost unită cu satul Badragi Bădragii Vechi, Edineț de pe malul stâng al Prutului. În 1926 Livenii își continuă existența de calitate administrativă până în 1968 când desființată în mod abuziv de către programul comunist, ca urmare a împărțirii teritorial-administrative din 3 iunie 1968, aparținând comunei Manoleasa. Construirea lacului de acumulare de pe Prut, a impus o restructurare a rețelei de așezări din comuna, implicând desființarea satului Șerpenița, sau strămutarea
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
administrația noii comune. În 1921 are loc prima reformă agrară iar sătenilor li se împarte pământ din moșia grofului Bereski, acesta fiind despăgubit. O a doua împroprietărire are loc în 1945, de această dată din pământurile statului. În 1968 este desființată comuna Cuciulata și satul trece sub administrația comunei Hoghiz. În urma cercetărilor arheologice din zona Cuciulății s-au descoperit importante artefacte. Una din cele mai importante surse de venit a cuciulățenilor este Combinatul Lafarge-Romcim care produce ciment, folosind piatră de calcar
Cuciulata, Brașov () [Corola-website/Science/300939_a_302268]