18,160 matches
-
ori pur și simplu terapeutic sau turistic - este acela al sistemului de consum. Teritoriul acesta este altul decît cel al literaturii pure: nu superior sau inferior, așa cum nici ziua nu e superioară sau inferioară nopții. „Totul se reia În această logică [a mărfii], nu numai În sensul În care toate funcțiile, toate nevoile sînt obiectivate și manipulate În termeni de profit, dar În sensul mai profund În care totul este spectacularizat, adică evocat, provocat, orchestrat În imagini, În semne, În modele
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
românesc fiind exemplar În acest sens la nivelul istoriei literare și culturale a României contemporane: postmodernismul românesc este deci, sugerează titlul lui Cărtărescu, o afacere strict locală, În nici un caz una de discurs cultural - adică de cunoaștere. Ce contează că logica postmodernismului românesc este una a depășirii, adică specific modernă? Important era, nu-i așa, ca o nouă literatură - nouă pentru noi - să primească un nume, să aibe parte de un botez, dat după modelul cîntecului: mi-a șoptit o viorea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Franța este constatată mai Întîi postmodernitatea - ca un transcendental -, după care se Încearcă arondarea discursului literar la concept. Eseul lui Badir este una dintre puținele tematizări ale postmodernului care Încearcă stabilirea unui raport Între Franța și Statele Unite, concluzia importantă rămînÎnd logica modernă În care intelectualii francezi concep postmodernitatea. O alta Îi aparține lui Lionel Ruffel și apare În 2005 la editura Verdier, Într-o colecție coordonată de autor - Chaoid - alături de David Ruffel și Franșois Théron, după numele revistei pe care tot
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
după 1990, ci odată cu Beckett. Ruffel n-o spune, ocolește capcana, dar o vede, atunci cînd scrie: „Astfel, abordarea istoriei, atît de sensibilă În aceste romane, trece prin fabularea cea mai intensă. și este chiar situația sfîrșitului de joc al logicii marxiste care duce la această paradigmă estetică. Trimiterea la Samuel Beckett nu e inocentă. Faptuil că aceste figuri guvernează ficțiunea Împiedică orice fabricare reușită și glorioasă a lumilor. Citim mai puțin În aceste texte o credință naivă În puterile literaturii
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
guvernează ficțiunea Împiedică orice fabricare reușită și glorioasă a lumilor. Citim mai puțin În aceste texte o credință naivă În puterile literaturii cît o deconstrucție a acestor puteri pe măsură ce ele sînt făcute să apară evidente.” Nu este aceasta, Întreb, o logică a sfîrșitului, mai subtilă desigur decît hegelianismul pentru toți al lui Fukuyama - citat ca exponent al discursului sfîrșitului? Mai subtilă În sensul În care se Întreabă dacă există viață după moarte și cum s-ar petrece această viață Încercînd să
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
lui Georges Bataille, Régis Jauffret rămâne marcat, mai mult poate decât orice, de acea gândire rizomatică a lui Gilles Deleuze pentru care sensul nu e o operă de realizat și de Închis Între acolade, ci o Înlănțuire hazardată a cărei logică scapă mereu surprinderii În cadre. Modelul pe care-l urmează cărțile lui, cel puțin ultimele, este cel dat de Mille plateaux (O mie de farfurii), volumul masiv al lui Deleuze și Guattari din 1980, care decupează din istoria culturală mondială
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
discursurilor intelectuale ale lumii este urmată Îndeaproape de fervoarea lui Jauffret de a reprezenta lumea nu printr-un tip de personaj sau de situații, ci printr-un mozaic de instantanee legate prin articulații cărora nu trebuie să le cauți o logică, mereu prea scurte pentru a activa funcția de identificare a cititorului, mereu denunțate ca ficțiune. Lumea de hârtie este astfel deconstruită și, În ea, este arătată cu degetul falsa retorică a Începutului și a sfârșitului, categoriile spațio-temporale care dau sens
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
moarte, cea falsă) jusqu’à la dernière minute rend la chose plus médiocre, si réellement il est besoin de ce grand effet tragique pour donner au film son ampleur. Efectul de realitate este hiperbolizat, mai puternic neîndoielnic decât realitatea atâta timp cât nici o logică n-o poate conține. Realitatea, repetă Viel, este un construct convențional Între nervurile căreia pulsează viața. Milo deghizat Îninspector nu mai este Milo Tindle, iar răzbunarea este aceea a unui mort, pentru că, deghizat În inspectorul Doppler, nume el Însuși anagramat
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
vechi. Acum, se știe totuși că unii poeți francezi de top și foarte intrepizi În urmă cu douăzeci de ani sînt mult mai interesați și dotați intelectual decît mulți romancieri de azi, foarte răsfățați de o piață literară reglată de logici tot mai cinice. Luați Însă aminte la nivelul atitudinilor critice profesioniste din Hexagon pentru a Înțelege cui se vinde astăzi literatură: "Am vrea ca alte vieți să poată fi furate În felul acesta de către un mare scriitor șI să devină
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În care estetica este aplicată În operă. În fond, dacă postulăm principiul gratuității actului literar, de ce studiul lui ar trebui să folosească unui sistem de Învățămînt național? Nu este vorba atunci despre o instrumentalizare ireductibilă a literaturii ? Pentru că, Într-o logică nouă, mondializată, ceea ce rămîne valoros din literaturile naționale nu poate fi altceva decît un obiect estetic aflat Într-o competiție globală sau, dintr-o perspectivă genealogică, un obiect-origine a unei direcții de reprezentare care ajunge să caracterizeze la un moment
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
întreaga vorbire a Demiurgului, într-un ansamblu coerent, o formă deplină ideală, pe care Eminescu va fi avut-o în minte când opera asupra elementelor ei parțiale. Mai importantă decât stabilirea textului este analiza critică, din punctul de vedere al logicii interne a ideilor acestuia. În prima parte a vorbirii Demiurgului, observă C., sunt juxtapuse două teze: „cea a diferenței și incompatibilității dintre ordinea eternului și cea a efemerului și cea a eternității formelor sau a tiparelor efemerului. Iar aceasta din
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
doar la nivel de deziderat, nefiind transformat într-un program practic, cu durabilitate. Nu numai în România, dar și în întreaga lume, sociologia s-a dezvoltat separat de alte discipline sociale, cu influențe și împrumuturi reciproce. A fost, probabil, o logică globală a evoluției științei. În al treilea rând, Gusti a formulat o vocație a sociologiei noastre: angajarea ei în reforma societății românești. Elementul-cheie al programului său nu a fost funcția descriptivă și explicativă, ci aceea de angajare în schimbarea socială
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
objektiven Geistes - eine Einleitung in die Kulturphilosophie (1923), tradusă în engleză ca Theory of objective mind. An introduction to the philosophy of culture (1998) de către Steven Grosby, merită o tratare aparte, pe care nu o vom întreprinde aici, neintrând în logica eseului de față. Bibliografie Agnew, J. (2002). Making political geography. Londra: Hodder Headline Group. Aron, R. (1967). Les étapes de la pensée sociologique. Paris: Gallimard. Barnard, F.M. (1965). Herder’s social and political thought. From Enlightment to nationalism. Oxford: Oxford University
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
posibilităților materiale la nivel de gospodărie; pe de altă parte, era important ca rezultatele noastre să fie comparabile cu alte rezultate similare din cercetări realizate în România. De multe ori, soluțiile implementate în studiile de gen din țara noastră contrazic logica metodologică a validității. Paginile care urmează vor arăta că opțiunile noastre au fost indicate, de cele mai multe ori, de studiile metodologice ale specialiștilor Băncii Mondiale, pe de o parte, și de procedurile aplicate de Institutul Național de Statistică, principalul furnizor de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
structurii de costuri și beneficii din gospodăriile migranților și a mediului de migranți din Milano, o întoarcere în boscheți este oricând posibilă. În acest sens, a păstra legătura cu localitatea de origine (în cazul Borșei) poate fi privit în aceeași logică a minimizării riscurilor. În al doilea rând, pentru a înțelege dinamica deosebită a practicilor transnaționale ale migranților români și sumele mari de bani trimise către România, o atenție deosebită trebuie orientată către experiența inițială de migrație și efectele statusului ilegal
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
putea stabili în țările de migrație? În fine, analizând spațiul transnațional creat de borșenii transmigranți, acesta ar putea fi caracterizat ca un spațiu al unor dinamici informale intense, în afara politicilor statului italian și ale celui român, urmând mai degrabă o logică proprie, în funcție de caracteristicile contextelor locale din Milano și Borșa. În cazul statului român, singura politică ce a influențat migrația ilegală spre Italia și practicile transnaționale ale borșenilor a fost involuția industrială din zona Borșa și mai puțin programele guvernamentale de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Acest ultim pilon se focalizează pe „concepțiile împărtășite ce constituie natura realității sociale și cadrele prin care se produce semnificația” (p. 79). Aceste sisteme sunt operaționalizate, fiecare oferind o bază de supunere, un fundament al ordinii, mecanisme de impunere, o logică, o serie de indicatori și fundamente ale legitimării. Schema detaliată a acestei operaționalizări (p. 74, tabelul 3.1) poate constitui pentru cei interesați de acest domeniu un instrument foarte util și bine sistematizat pentru înțelegerea de ansamblu a cadrelor de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
specificitate umană, el fiind utilizat pentru a desemna orice unitate fizică, biologică sau abstractă. În personologie e folosit pentru a indica o unitate umană în cadrul unei experiențe trăite de subiect. Conceptul de individuație care a avut o mare importanță în logica medievală (Toma d’Aquinoă a fost folosit de Jung pentru a desemna adâncirea în specificitate și originalitate a omului adult ce se construiește tot mai mult pe sine ca ființa unică și independentă. Termenul se folosește în continuare în psihologie
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
subiectului conștient prin comportamente specifice și responsabile face substanța actului moral prin care se exprimă un aspect esențial al libertății omului. În plus, omul conștient asimilează și exprimă nu doar limbajul suprapersonal - fiind capabil de narațiune și autobiografie -, ci și logica implicită a acestuia - fiind capabil de gândire rațională, de raționamente, judecată, cugetare. Omul conștient judecă despre realitate și adevăr, afirmă adevărul realității, în contextul logosului și valorilor și, în același timp, evaluează și instituie valori. Judecata rațională a omului conștient
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a personogenezei sunt convergente în această direcție. Rolul educativ al familiei a fost mereu subliniat și se articulează teoriilor developmentale. Copilul crescut fără afecțiune, nu-și dezvoltă propria capacitate afectivă. Modele comportamentale agresive pot fi învățate și reproduse. Dezordinea în logica pedepselor și recompenselor poate conduce la devalorizarea semnificației sancțiunii sociale. Oricum, familia e mediatorul fundamental între individ și societate, inclusiv în cazul psihopatului. Dacă fundalul biologic predispus se asociază cu modelul educațional familial negativ, structura psihopată a persoanei e favorizată
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a obiectivelor reținute? 2.24. Se practică simulările? 3. Sisteme logice de urmat 3.1. Firma este supusă riscurilor variației brutale a conjuncturii 3.2. Se poate prevedea orizontul bugetelor 3.3. Dacă nu, sistemul informațional permite anticipări? 3.4. Logica bugetară prevede reestimări sistematice? 3.5. Se distinge reestimarea de revizia bugetară? 3.6. Activitatea de producție permite utilizarea standardelor? 3.7. Există un tablou de bord specific? 3.8. Cum a fost el introdus? 3.9. Este o sinteză
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
mai multe verigi ale lanțului valorii create și coordonarea mai multor verigi ale aceluiași lanț. Competitivitatea optimă poate fi căutată analizând sursele avantajelor concurențiale accesibile firmei pentru fiecare funcție elementară a lanțului. Fiecare funcție elementară trebuie analizată În propria sa logică strategică, deoarece fiecare se situează Într-un univers concurențial specific, cu bariere la intrare și cu mecanisme de evoluție a costurilor (economii de scară, curba Învățării, inovația și substituirea capital/muncă) (Thompson și Strickland, 1987, p. 139). Căutarea unei optimizări
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
coordoneze unitățile autonome pentru crearea unei „familii de afaceri” (Dolan 1985, p. 5). Astfel, adevărata problemă constă nu În opțiunea pentru o diversificare concentrică sau de tip conglomerat, ci În managementul noii achiziții: dacă afacerile firmei sunt conduse potrivit unei „logici dominante similare”, ele pot fi integrate repede și profitabil. 3.9.4.4. Strategii de restrângeretc "3.9.4.4. Strategii de restrângere" Restrângerea este puțin agreată, deoarece implică presupusul eșec al strategiilor aplicate anterior. Asupra managerului general se exercită
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
reprezentate sub forma unui „bonzai”, un arbore ale cărui rădăcini sunt tehnologiile generice, trunchiul este potențialul tehnologic propriu dezvoltat de către firmă, la care se adaugă sectoarele, subsectoarele și cuplurile produse/piețe (fig. 37). Alte firme se dezvoltă, În principal, urmând logica comercială. În acest caz, axa privilegiată de dezvoltare este clientul. Cele două axe de dezvoltare, prin tehnologie sau pe baza pieței, sunt extremele unui evantai de situații În care firmele Își definesc profesiunea În raport cu combinarea competențelor, mai ales ținând seama
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ale clientului/consumatorului este cea mai obișnuită. Producătorii și furnizorii nu știu exact ce cumpără clientul; ei propun ceea ce cred că reprezintă valoare pentru client. Așteptările și valorile acestuia sunt adesea diferite, iar producătorii/furnizorii se plâng de „lipsa de logică”, de „iraționalitatea” consumatorului, care „nu vrea să achite calitatea”. Cel mai elocvent exemplu de inovație specifică bazată pe incongruența dintre percepțiile consumatorului cu cele ale producătorului se regăsește În domeniul financiar. Marile instituții americane (Merrill Lynches, Dean Witters, E.F. Hutton
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]