16,690 matches
-
din nord se modernizaseră mai încet ca cele din sud și exista un conflict mai pronunțat între creștinism și socialism în nord, iar deținerea de pământ (fie și în parcele mici) aducea proprietarului un statut social major și crea o motivație de a lupta împotriva Roșiilor. În februarie 1918, generalul Mannerheim se întreba unde să concentreze ofensiva generală a Albilor, oscilând între două fortărețe vitale strategic pentru inamic: Tampere, marele oraș industrial al Finlandei din sud-vest; și Viipuri, principalul oraș al
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
locuri în care au mai rezistat Roșii. Bătălia s-a încheiat la 6 aprilie 1918 cu capitularea forțelor Roșii din cartierele Pyynikki și Pispala ale orașului Tampere. În luptă, Roșii, aflați acum în defensivă, au dat dovadă de o importantă motivație de a lupta. Generalul Mannerheim fusese obligat să desfășoare părți din cele mai bine pregătite detașamente, noile regimente de Jägeri, pe care spera la început să le păstreze pentru a le folosi mai târziu în zona Viipuri. Luptele de la Tampere
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
și soldaților inamici. Natura paramilitară a combatanților și lipsa abilităților de luptă, în ambele armate, a dus la și a creat ocazia pentru utilizarea terorii ca armă militară. Teroarea a atins unele dintre obiectivele militare propuse, dar a dat și motivație suplimentară fiecărei părți de a acționa împotriva unui dușman perceput ca fiind inuman și crud. Propaganda Roșiilor și Albilor utiliza actele de teroare ale adversarului, ceea ce mărea violența politică locală și întreținea spirala răzbunării. Numărul victimelor și perioadele de exercitare
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
puteri: Oceania, Eurasia și Estasia sunt mult prea echilibrate ca forță pentru a se putea pune problema cuceririi vreuneia dintre ele de către celelalte (chiar dacă s-ar alia două contra uneia singure). În plus, economia fiecăreia este una închisă, astfel încât nici motivația financiară nu mai există. „Principalul scop al războiului modern este acela de a consuma produsul mașinii fără a ridica nivelul de trai. [...] Într-o lume în care fiecare ar fi muncit puține ore pe zi, ar fi posedat o mașină
O mie nouă sute optzeci și patru (roman) () [Corola-website/Science/302763_a_304092]
-
elocvent exemplu. Mai mult chiar, lucidi- tatea conștiinței sale creează și ea tot monștri. E drept că ei nu provin din zona de influență a lui Goya din seria Caprici- ilor dar unele filiații de atitudine nu pot fi evitate. Motivația Strigătului ieșean are ca punct liminar o stare de anxietate generalizată, traume sufletești și sociale multiple, izvorîte din decepțiile unei tulburări neistovită încă. Artistul ca orice creator ce se respectă, este prin natura lui un spirit liber, nonconformist și insurgent
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
libertate deplină de a acționa pe piață independent de orice constrângeri administrative ce le mențin în starea continuă de subsidiare ale marilor corporații, ocrotite de birocrația ministerială. În cea de-a treia parte, „Management din inimă”, Inamori povestește, cu detalii, motivațiile manageriale proprii, trăite de el și colaboratorii săi, în procesele de înființare a corporației Kyocera și a DDI, din telecomunicații, pentru a exemplifica și a formula, în continuare, cele „unsprezece concepte cheie pentru un management eficace”, așa cum este văzut și
Kazuo Inamori () [Corola-website/Science/302872_a_304201]
-
care managerul trebuie să țină seama dacă dorește ca activitatea lui și a companiei pe care o conduce să se orienteze ferm spre succes și să evite neprevăzutul pieței. În partea a patra, „Teoria mea asupra umanității”, Inamori vorbește despre motivațiile spirituale ale managerului, explicând pe larg dimensiunea spirituală a acțiunii și comportamentului oamenilor, în general, a managerilor în special, cu accent deosebit pe grija acestora față de angajații proprii și față de comunitate, iar pe plan mai larg, față de țara căreia îi
Kazuo Inamori () [Corola-website/Science/302872_a_304201]
-
Producătorii direcți ai bunurilor economice erau tot mai mult îndepărtați de rezultatele muncii lor. Din cauza fenomenului de înstrăinare economică, oamenii au început să manifeste un comportament individual și colectiv bazat pe nepăsare și lipsă de răspundere, cu consecințe directe asupra motivației muncii. Au existat și o serie de încercări eșuate de perfecționare a mecanismului economic, cu scopul de a crește nivelul rentabilității și competitivității. Stadiul de dezvoltare economico-socială a României poate fi caracterizat prin urmărirea indicatorilor macroeconomici care exprimă potențialul și
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
sezon a fost marcat de alternarea mai multor scenariști, după ce Gerrold, Fontana și alții au avut dispute cu Roddenberry. Roddenberry aproape că a rescris primele 15 episoade, din dorința „dogmatică” de a prezenta interacțiunile umane „fără a pune accent pe motivații primare ca lăcomia, poftele carnale și dorința de putere”. Pentru scenariști, îndrumarul serialului s-a dovedit a fi destul de restrictiv. Acesta preciza, de exemplu, că „personajele principale împărtășesc sentimentul că sunt frați și surori. La fel ca în serialul original
Star Trek: Generația următoare () [Corola-website/Science/303232_a_304561]
-
celei mai puternice, celei mai agresive, celei mai dominante puteri de pe continent, alăturându-se statelor mai slabe.” Sunt sase reguli care trebuie urmate de state completând astfel rolul jucat de "balancer" Statele trebuie să dețină informații ample și pretinente cu privire la motivația, obiectivele și capabilitățile celorlalte state. "„Politica balanței puterii prevaleaeză ori de câte ori două și numai două cerințe sunt îndeplinite: ordinea să fie anarhică și populată cu entități care doresc să supraviețuiască.”" (Waltz) Condiții adiționale: Unipolaritatea: -în 1945, SUA aveau un PIB egal
Realismul în relațiile internaționale () [Corola-website/Science/303284_a_304613]
-
încercarea lui de a o părăsi, rămâne peste noapte, căpătând sentimente reale pentru el. Vocația Paulei o exasperează pe colega ei de apartament, Kit (Zooey Deschanel), care consideră că ruperea relațiilor Paulei cu un bărbat care trăiește cu părinții este motivația faptului că nu ea nu are o viață personală. Paula, pe de altă parte, este șocată atunci află adevăratul motiv pentru situația lui Tripp: viața lui s-a prăbușit atunci când femeia cu care era logodit a murit brusc, lăsându-l
Cum să dai afară din casă un burlac de 30 de ani () [Corola-website/Science/302880_a_304209]
-
etaj al acomodării e cel al literaturii SF. Darko Survin o prezintă drept “an imaginative framework, alternative to the author’s empirical environment, a world created by enstrangement and cognition”, în timp ce Brian McHale o denumește “the ontological genre par excellence”. Motivația unei asemenea rupturi cu un mediu ficțional profund realist, din preajma anilor ’50 provine din nevoia de confruntare cu un fenomen masiv de rutinizare, de pierdere a individualității în cadrul societății de consum. “Afirmarea unui gen autonom în plină epoca a marelui
Cyberpunk () [Corola-website/Science/302951_a_304280]
-
Ucrainei. Acești coreeni își au rădăcinile în comunitățile care au trăit în Orientul Îndepărtat Rus în secolul al XIX-lea, cunoascuți și ca Koryo Saram. În 1937, Stalin a deportat aproximativ 200.000 de etnici coreeni în Kazahstan, și Uzbekistan, motivația principală fiind aceea că acești cetățeni s-ar fi putut deda la acte de spionaj în favoarea Japoniei. Probabil ca urmare a acestor legături etnice, Coreea de Sud este al doilea partener comercial al Uzbekistanului (după Rusia) și unul dintre cei mai mari
Coreeni () [Corola-website/Science/302952_a_304281]
-
bizare sau de natură persecutorie) și gândire și vorbire dezorganizate. Ultima poate baleia de la pierderea șirului gândirii la fraze vag conectate ca înțeles și la incoerență, cunoscută drept schizofazie, în cazuri severe. Retragerea socială, indiferența față de îmbrăcăminte și igienă, pierderea motivației și a judecății sunt frecvente în schizofrenie. Există adesea dificultăți emoționale sistematice, care sunt observabile, de exemplu lipsa unui răspuns emoțional adecvat. Debilitatea cogniției sociale este asociată cu schizofrenia, la fel ca simptomele de paranoia; izolarea socială apare frecvent. Apar
Schizofrenie () [Corola-website/Science/299415_a_300744]
-
procese de gândire și răspund mai puțin la medicamente. Ele includ de obicei emoții și afect plat sau lipsit de sensibilitate, sărăcia vorbirii (alogie), neputința de a experimenta plăcerea (anhedonie), lipsa dorinței de a forma relații sociale (asocialitate) și lipsa motivației (avoliție). Cercetările sugerează că simptomele negative contribuie mai mult decât simptomele pozitive la proasta calitate a vieții, la handicapuri funcționale și la a deveni o povară pentru alții. Persoanele cu simptome preponderent negative pot avea adesea un trecut de proastă
Schizofrenie () [Corola-website/Science/299415_a_300744]
-
de la cardinal să creadă că monarhia a fost rânduită de către Dumnezeu să se identifice cu Franța, să muncească din greu și să-și ia sarcina în serios. El a învățat, totodată, să se prefacă, însușindu-și cinismul și disprețul față de motivația umană, caracteristice lui Mazarin. Educația formală a lui Ludovic nu a fost neglijată, cu toate că era mărginită, așa cum era, de altfel, cea mai mare parte a educației aristocratice: ceva istorie antică, dar puțină istorie modernă, puțină geografie și matematică, o cunoaștere
Ludovic al XIV-lea al Franței () [Corola-website/Science/298942_a_300271]
-
pe vremea lui Mazarin, și în primii zece ani ai domniei lui Ludovic. Timp de veacuri, aristocrația administrase atât provinciile, cât și orașele. Pe parcursul domniei sale, Ludovic, sub influența lui Colbert, a intervenit în guvernarea locală. Acest lucru a avut o motivație: aceea de a strânge mai mulți bani din impozite. Nimic nu ilustrează mai bine eficiența în creștere a absolutismului lui Ludovic al XIV-lea decât uluitoarele sume de bani strânse din impozitări, mai ales către sfârșitul domniei. Succesorii lui Colbert
Ludovic al XIV-lea al Franței () [Corola-website/Science/298942_a_300271]
-
Iarnă alte două lucrări de Rembrandt, "Portretul unui savant" și "Portretul unui bătrân în roșu". În timp ce unele aspecte ale acestei manii colecționare ar putea fi o manifestare a dorinței Ecaterinei de recunoaștere a calităților sale intelectuale, exista, de asemenea, o motivație fundamentală: necesitatea. Cu doar douăzeci de ani mai devreme, piesele de mobilier din palatele imperiale erau atât de rare încât somierele, oglinzile, mesele și scaunele trebuiau să fie trimise de la Moscova și Sankt Petersburg de fiecare dată când curtea imperială
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
s-a afirmat că Bradbury ar fi fost deranjat de folosirea titlului "Fahrenheit 9/11" de către Michael Moore pentru documentarul despre administrația Bush. Bradbury și-a exprimat nemulțumirea legată de titlul ales de Moore, declarând că aceasta nu are o motivație politică, în ciuda faptului că Bradbury era un simpatizant al conservatorilor politically. Bradbury a afirmat că nu își dorește cotă parte din banii realizați de film, pe care nici nu crede că i-ar merita. El a făcut presiuni asupra lui
Ray Bradbury () [Corola-website/Science/304485_a_305814]
-
decretelor de expulzare, pentru primirea de scuze oficiale, pentru punerea sub acuzație a celor considerați vinovați de migrația forțată a germanilor, sau pentru primirea de compensații pentru proprietățile pierdute. Deosebite pentru aceste controverse sunt neînțelegerile asupra responsabilităților pentru expulzări, asupra motivațiilor și asupra moralității deportărilor. Deși în acest caz nu a fost sesizat nici o instanță, se poate considera că orice deportare a populației poate fi considerată crimă împotriva umanității în conformitate cu prevederile dreptului internațional și cu practica Tribunalului Penal Internațional. În accepțiunea
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
cazuri de masacre efectuate de grupuri paramilitare, care, deși erau ilegale, aveau strânse legături cu unele partide politice. Astfel de acțiuni au fost efectuate, dacă nu cu aprobarea Armatei Roșii, atunci cu complicitatea acesteia. S-a sugerat că una dintre motivațiile unor asemenea acte de violență spontană sau supervizată de stat a fost aceea de a asigura argumentele necesare participanților la conferința de la Potsdam pentru aprobarea inițiativelor de expulzare a germanilor. Raționamentul posibil ar fi fost acela că transferul de populație
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
Ruși și lituanienii din localitățile suprapopulate din zonă au înlocuit locuitorii Memelului și zonelor înconjurătoare, care avusese populația mixtă german-lituaniană. Date fiind complexitatea istoriei zonei și a intereselor divergente ale Aliaților învingători, este dificil de apreciat care au fost toate motivațiile din spatele hotărârilor de deportare. Diferiți istorici, dar și persoanele afectate de deportări, consideră că, pentru deciziile de la Potsdam și deportările care au urmat, au existat motive diferite. Acestea ar putea fi: Polonia a pierdut 43% din teritoriul antebelic, dat fiind
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
de Nord, ordinul vine din partea comandamentelor militare sovietice instalate aici imediat după data de 25 noiembrie 1944, anume Oroshaza și Nyiregyhaza, mai apoi Debrețin. Chiar dacă cele 3 localități au aparținut și la acea vreme Ungariei, la fel ca și astăzi, motivația unei atari preferințe din partea sovieticilor rezidă în faptul că ei nu au ținut cont de consecințele Arbitrajului de la Viena, considerând acest teritoriu ca spațiu maghiar de ocupație bolșevică. În zadar regele Mihai I a ordonat la sfârșitul lunii noiembrie 1945
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
liberal din 1933, lămurind lucrurile : Imediat după asasinarea lui I.G. Duca s-au lansat tot felul de ipoteze privind asasinarea acestuia, ipoteze privind implicarea regelui, a poliției, a lui Corneliu Zelea Codreanu, separat sau în cooperare, ca și ipoteze privind motivația asasinilor. În ceea ce-l privește pe Carol al II-lea se afirmă că regele știa de atentat : În contextul politic de atunci, chiar dacă monarhul îl detesta pe Duca, nu avea nici un interes să prelungească o criză guvernamentală. Nu există în
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
cu vreunul din asasini - ar fi fost reperat imediat de Siguranță și, în mod cert ar fi avut soarta ing. Sterie Ciumetti. Altă chestiune este că ordinele importante erau date de Codreanu verbal, fiind transmise de curieri de încredere. În ceea ce privește motivația celor trei, din nou "Adevărul" vine cu amănunte senzaționale : "Sursele istorice" la care face referire autorul articolului sunt o serie de lucrări memorialistice aparținând dr. Șerban Milcoveanu, fost comandant legionar, bănuit de foarte mulți dintre camarazi drept agent diversionist al
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]