16,580 matches
-
o utilizare cunoscută în afara laboratoarelor.Cel mai stabil izotop este No cu o durată de înjumătățire de 58 de minute și se transformă în Fm prin înjumătățirea alfa sau în Md prin captură de electroni. Au fost caracterizați 13 izotopi radioactivi, cei mai stabili fiind No, cu o rată de înjumătățire de 58 de minute, No cu 3,1 minute, No cu 1,7 minute. Toți ceilalți izotopi rămași au durata de înjumătățire mai mică de 56 de secunde, majoritatea chiar
Nobeliu () [Corola-website/Science/305264_a_306593]
-
l este un element chimic sintetic din sistemul periodic al elementelor cu simbolul Cm și numărul atomic 96. Este un metal radioactiv transuranic din seria actinidelor ce a fost obținut prin bombardarea unor atomi de plutoniu cu particule alfa (ioni de heliu). Numele a fost dat în onoarea savanților Marie și Pierre Curie. l a fost sintetizat pentru prima oară la University
Curiu () [Corola-website/Science/305269_a_306598]
-
prezent, un gram de rodiu costă de cca. 6 ori mai mult decât unul de aur. Rodiul poate fi de asemenea extras din combustibil nuclear consumat, o tonă conținând cca. 400 g de rodiu. Rodiul astfel obținut conține însă izotopi radioactivi cu timpi de înjumătățire de până la 2,9 ani și de aceea trebuie depozitat într-o locație protejată timp de cel puțin 20 de ani pentru a se stabiliza. După 5 ani de izolare, rodiul de fisiune are încă o
Rodiu () [Corola-website/Science/305262_a_306591]
-
chimia organică. Alți compuși includ carbonat de ceriu (III) (Ce(CO)), fluorură de ceriu (III) (CeF), oxid de ceriu (III) (CeO), precum și sulfat de ceriu (sulfat ceric, Ce(SO)). Ceriul natural este compus din trei izotopi stabili și un izotop radioactiv; Ce, Ce, Ce, și Ce cu Ce fiind cel mai abundent (88.48% abundență naturală). Douăzeci-și-șapte de radioizotopi au fost descoperiți, cel mai {abundent și/sau stabil} fiind Ce cu un timp de înjumătățire mai mare decât 5×10 ani
Ceriu () [Corola-website/Science/305266_a_306595]
-
decât 5×10 ani, Ce cu un timp de înjumătățire de 284.893 de zile, Ce cu un timp de înujmătățire de 137.640 de zile și Ce cu un timp de înjumătățire de 32.501 de zile. Toți izotopii radioactivi rămași au timpii de înjumătățire mai mici decat 4 zile, din care majoritatea au timpii de înjumătățire mai mici decât 10 minute. Și acest element are, de asemenea, două meta stări. Izotopii ceriului au o masă atomică ce variază intre
Ceriu () [Corola-website/Science/305266_a_306595]
-
la căldură și leziuni ale pielii. Animalele injectate cu doze considerabile de ceriu au murit datorită accidentelor cardiovasculare. Oxidul de ceriu(IV) este un agent puternic oxidant, la temperaturi înalte și va reacționa cu materiale organice combustibile. Ceriul nu este radioactiv, dar ceriul comercial impurificat poate conține mici cantități de toriu, care este radioactiv. Ceriul nu servește nici o funcție biologică cunoscută.
Ceriu () [Corola-website/Science/305266_a_306595]
-
au murit datorită accidentelor cardiovasculare. Oxidul de ceriu(IV) este un agent puternic oxidant, la temperaturi înalte și va reacționa cu materiale organice combustibile. Ceriul nu este radioactiv, dar ceriul comercial impurificat poate conține mici cantități de toriu, care este radioactiv. Ceriul nu servește nici o funcție biologică cunoscută.
Ceriu () [Corola-website/Science/305266_a_306595]
-
sunt puțini —aceștia nu au fost încă bine caracterizați. Yterbiumul apare în natura sub formă de 7 izotopi stabili: Yb, Yb, Yb, Yb, Yb, Yb și Yb, Yb fiind cel mai abundent (31,8 %). Au fost caracterizați 22 de izotopi radioactivi ai yterbiumului; dintre aceștia, cel mai stabil este Yb cu timpul de înjumătățire (timpul după care se dezintegrează jumătate dintr-un număr dat de nuclee în stare metastabilă) 32,026 zile, Yb cu 4,185 zile și Yb cu 56
Yterbiu () [Corola-website/Science/305267_a_306596]
-
cel mai stabil este Yb cu timpul de înjumătățire (timpul după care se dezintegrează jumătate dintr-un număr dat de nuclee în stare metastabilă) 32,026 zile, Yb cu 4,185 zile și Yb cu 56,7 h. Restul izotopilor radioactivi au timpi de înjumătățire mai mici de 2 h, iar majoritatea lor au timpi de înjumătățire sub 20 min. De asemenea, acest element are 6 stări metastabile, cea mai stabilă fiind Yb-169m (timpul de înjumătățire 46 s). Deși yterbiu este
Yterbiu () [Corola-website/Science/305267_a_306596]
-
l este un element chimic sintetic din sistemul periodic al elementelor cu simbolul Cf și numărul atomic 98. Este un metal radioactiv din seria actinidelor care a fost obținut în 1950 prin bombardarea unor atomi de curiu cu particule alfa (ioni de heliu). Numele provine de la statul american California în care se află laboratorul în care a fost descoperit. l a fost
Californiu () [Corola-website/Science/305270_a_306599]
-
a avea utilizări practice pe scară largă, însă există câteva arii de aplicare datorate radioactivității sale (fiind folosit aproape exclusiv californiul 252): Californiul 251 are o masă critică foarte redusă și o durată de iradiere a mediului scurtă în comparație cu elementele radioactive folosite curent pentru arme nucleare. Acest fapt a dus la ipoteza posibilității utilizării sale pentru "bombe nucleare de buzunar". Este însă foarte greu - și foarte costisitor - să se realizeze o bombă cu californiu 251 care să cântărească mai puțin de
Californiu () [Corola-website/Science/305270_a_306599]
-
l este un element chimic cu simbolul Fr și numărul atomic 87. În trecut era cunoscut ca eka-cesiu și actiniu K. E unul din cele două elemente cel mai puțin electronegative, celălalt fiind cesiul. l este un metal foarte radioactiv ce se descompune în astatiniu, radiu și radon. Fiind un metal alcalin, are valentă unu. Franciul în sine nu a fost niciodata văzut. Judecând după aspectul celorlalte elemente din grupa să, se presupune că franciul are un aspect reflectorizant, dacă
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
l este un element chimic sintetic din sistemul periodic al elementelor cu simbolul Am și numărul atomic 95. Este un metal radioactiv din seria actinidelor. El a fost cel de-al patrulea element transuranic descoperit, fiind obținut prin bombardarea plutoniului cu neutroni și numit după continentul America, prin analogie cu europiul (acestea două fiind și singurele denumite după continente. l a fost
Americiu () [Corola-website/Science/305271_a_306600]
-
și artificial. S-a încercat utilizarea unor bacterii pentru a strânge urmele de americiu din apele râurilor. Bacteriile Enterobactericeae din genul Citrobacter au fost singurele ce au putut precipita ionii de americiu din soluțiile apoase. Americiul este un element extrem de radioactiv. Atât el, cât și compușii săi sunt ținuți în laboratoare, în încăperi speciale. Deși majoritatea izotopilor americiului emit radiații alfa, ce sunt blocate de materialele obișnuite de protecție, anumiți izotopi de americiu emit radiații gamma și neutroni ce au un
Americiu () [Corola-website/Science/305271_a_306600]
-
l este un element chimic, transuranic și radioactiv cu simbolul Bk și numărul atomic 97, făcând totodată parte și din seria actinidelor. A fost numit după orașul Berkeley, din California, locul unde se află "University of California Radiation Laboratory" și unde acesta a fost descoperit în luna decembrie
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
de 90 de zile. Această cantitate infimă a fost folosită pentru sintetizarea unui nou element, denumit generic "ununseptiu ", după ce a fost bombardată cu ioni de calciu-48 timp de 150 de zile. Berkeliul este un metal moale, de culoare alb-argintiu și radioactiv. Izotopul berkeliu-249 este mai puțin radioactiv, putând fi astfel relativ sigur de manipulat. În ciuda acestor fapte, izotopul are un timp de înjumătățire de 330 zile, iar produsul său final este izotopul californiu-249, ce se caracterizează printr-o emisie foarte puternică
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
infimă a fost folosită pentru sintetizarea unui nou element, denumit generic "ununseptiu ", după ce a fost bombardată cu ioni de calciu-48 timp de 150 de zile. Berkeliul este un metal moale, de culoare alb-argintiu și radioactiv. Izotopul berkeliu-249 este mai puțin radioactiv, putând fi astfel relativ sigur de manipulat. În ciuda acestor fapte, izotopul are un timp de înjumătățire de 330 zile, iar produsul său final este izotopul californiu-249, ce se caracterizează printr-o emisie foarte puternică de particule alfa. Această transformare treptată
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
californiu, nu a avut nicio legătură cu analogul (disprosiul). Aproximativ douăzeci de izotopi și șase izomeri nucleari (forme excitate ale izotopilor) ai berkeliului au fost caracterizați, numerele atomice ai acestora aflându-se între 235 și 254. Toți dintre aceștia sunt radioactivi. Cea mai lungă perioadă de înjumătățire este observată la Bk (1,380 ani), Bk (9 ani) și la Bk (330 zile); timpul de înjumătățire a celorlaltor izotopi poate varia între câteva microsecunde și câteva zile. Izotopul ce este cel mai
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
acesta a convertit în to Cm, ce are un timp de înjumătățire de of 7,0 ± 1,3 minute. O căutare pentru un izotop ca Bk, a fost fără succes la aceea vreme. Berkeliul este un metal actinid, sintetic și radioactiv, de culoare albă-argintie. În Tabelul periodic al elementelor, acesta este localizat la dreapta de elementul curiu, la stânga de californiu și sub terbiu, elementul cu care berkeliul împărtășește multe similarități în proprietățile chimice și fizice. Densitatea sa, de 14.78 g
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
3: una monoclinică, în care numărul de coordinare este 6, și una ortorombică, cu numărul de coordinare 8. Cea din urmă este mai puțin stabilă, transformându-se în faza terminală în timpul încălzirii la 350 °C. Un fenomen important al solizilor radioactivi a fost studiat în aceste două forme cristaline: structura unor probe de BkBr a fost probată cu ajutorul difracției cu raze X pentru o perioadă mai mare de trei ani, deci o mare parte din compus a convertit deja în californium-249
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
este elementul chimic cu numărul atomic 107 și simbol chimic Bh. Este un element chimic radioactiv și este artificial. A fost descoperit de o echipă de cercetători din Germania, condusă de Peter Armbruster și Gottfried Münzenberg în 1981. El a fost denumit în cinstea fizicianului danez Niels Bohr. Prima sinteză convingătoare a bohriului a fost realizată
Bohriu () [Corola-website/Science/305363_a_306692]
-
l este un element chimic natural radioactiv cu numărul atomic 90 și simbol chimic Th, ce se găsește în natură (izotopul său cel mai stabil Th, care are un timp de înjumătățire de peste 14 milioane de ani). A fost descoperit de minerologul norvegian Morten Thrane Esmark (1801
Thoriu () [Corola-website/Science/305369_a_306698]
-
o referință la Thor, zeul războiului în mitologia scandinavă. l este considerat a fi combustibilul nuclear al viitorului. Canada, China, Germania, India, Olanda, Regatul Unit și S.U.A au făcut numeroase experimente utilizând thoriul combustibil nuclear substituent. Mai puțin radioactiv decât uraniul, thoriul poate fi exploatat în cariere de suprafață, iar acest lucru are un impact minim asupra mediului și costuri relativ reduse de valorificare. Cantitatea estimată de thoriu din scoarța terestră este de trei până la patru ori mai mare
Thoriu () [Corola-website/Science/305369_a_306698]
-
apoi negru. Proprietățile fizice se alterează în funcție de gradul de oxidare al metalului. Thoriul pur este moale, foarte ductil, putând fi laminat la rece. Pulberile metalice de thoriu sunt piroforice. În urma „arderii” thoriului în reactorul nuclear, nu rezultă plutoniu 239, element radioactiv obținut din uraniu și întrebuințat la fabricarea bombei atomice. În urma dezintegrării nucleare a thoriului rezultă un gaz nobil și radioactiv, radonul (Rn). Pulberea metalică de thoriu este piroforică și se aprinde spontan în aer. În mod natural, timpul de înjumătățire
Thoriu () [Corola-website/Science/305369_a_306698]
-
laminat la rece. Pulberile metalice de thoriu sunt piroforice. În urma „arderii” thoriului în reactorul nuclear, nu rezultă plutoniu 239, element radioactiv obținut din uraniu și întrebuințat la fabricarea bombei atomice. În urma dezintegrării nucleare a thoriului rezultă un gaz nobil și radioactiv, radonul (Rn). Pulberea metalică de thoriu este piroforică și se aprinde spontan în aer. În mod natural, timpul de înjumătățire al thoriului este foarte lung, iar radiațiile alfa emise de o cantitate foarte mică din acest metal nu pot penetra
Thoriu () [Corola-website/Science/305369_a_306698]