17,843 matches
-
în amonte canalul își primea apa din acelaș pârâu). Canalului i se mai zicea și Iazul Morii lui Balazs, un mare proprietar ungur din Râu Bărbat, care avea acolo o moară, „cu ciutură" (zisă și râșniță), era de fapt o roată mare de lemn învârtită de apă. Moara amplasata pe acest iaz, devenit dupa mutarea satului „văiugă", se afla in zona zăvoaielor, a fânețelor, apa folosindu-se si la stingerea incendiilor. Acest canal a fost acoperit cu pământ după colectivizare, încât
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
și un templu dedicat zeiței Nemesis, care era venerată în antichitate de către gladiatori. În cadrul muzeului de arheologie s-au păstrat capiteluri de coloane din templu, precum și câteva table reliefate. Pe una este reprezentată zeița, cu atributele ei, balanța, grifonul și roata. Palatul Augustalilor (în latină Aedes Augustalium) se află în apropierea forului (avea o intrare în for), în interiorul zidurilor orașului, și era sediul ordinului augustalilor, o corporație influentă, care își recruta membrii din cadrul stratului înstărit al locuitorilor orașului. Ordinul se ocupa
Ulpia Traiana Sarmizegetusa () [Corola-website/Science/300719_a_302048]
-
gazos este produs prin permiterea azotului lichid să se încălzească și să se evapore. Are numeroase utilizări, incluzând faptul că este folosit ca atmosferă protectoare atunci când nu se dorește o reacție redox; În ciuda unor afirmații, azotul nu trece prin cauciucul roților mai repede decât aerul. Atmosfera este în principal un amestec de azot și oxigen (sub formă de N și O), iar moleculele de azot sunt mai mici. Și se știe că moleculele mai mici trec prin substanțele poroase mai repede
Azot () [Corola-website/Science/300740_a_302069]
-
Cozieni (în trecut, Bălănești) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Anini, Bălănești, Bercești, Ciocănești, Cocârceni, Colțeni, Cozieni (reședința), Fața lui Nan, Glodurile, Izvoru, Lungești, Nistorești, Pietraru, Punga, Teișu, Trestia, Tulburea, Valea Banului, Valea Roatei și Zăpodia. Numărul mare de localități componente se datorează prezenței sale în zona montană, cu sate risipite. Comuna se află în nord-vestul județului, în Subcarpații Curburii, pe valea râului Bălăneasa. Este traversată de șoseaua județeană DJ203L, care o leagă spre
Comuna Cozieni, Buzău () [Corola-website/Science/300810_a_302139]
-
și Cocârceni), precum și o școală cu 58 de elevi (din care 3 fete). Pe actualul teritoriu al comunei funcționa, în cadrul aceleiași plăși, și comuna Trestia, formată din satele Ciocănești, Colțeni, Glodurile, Izvoru, Lungești, Nistorești, Pietraru, Pietrile, Punga, Teișu, Trestia, Valea Roatei și Zăpodia, cu 2220 de locuitori. În comună funcționau o școală și 2 biserici. În 1925, comuna Bălănești avea 2633 de locuitori (cu satele Bălănești, Bercești, Bodromirești, Cocârceni, Cozieni, Mărculești, Tulburea, Valea Banului, Valea Epei și cătunul Fața lui Nan
Comuna Cozieni, Buzău () [Corola-website/Science/300810_a_302139]
-
fragmente de vase din perioada orânduirii comunei primitive. Printre fragmentele de obiecte descoperite aici, unele au fost încadrate în epoca bronzului, cultura Witenberg, și obiecte din fier aparținând perioadei Hallstatiene. Au fost descoperite aici și fragmente de vase lucrate cu roata aparținând perioadei stăpânirii romane. Până în secolul al XII-lea nu s-au găsit documente scrise, decât fragmente de ceramică feudală târzie în săpăturile arheologice efectuate pe dealul Hegheriș. Între anii 1141-1161 a avut loc colonizarea acestor locuri cu coloniști originari
Chintelnic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300870_a_302199]
-
aprovizionare cu lemne de foc, transportul gunoiului la câmp și îngrijirea animalelor. Morile erau acționate de apă acesta fiind adusă pe un pârâu din râul care curgea prin mijlocul satului, iar prin cădere pe un jgheab apa cădea pe o roată, iar aceasta mișcă tot angrenajul morii. Roata avea cupe, rotindu-se mișca piatra care se rotea pe piatra de ddesupt unde cădeau grăunțele din coș răsucindu-se obținându-se făina. Crescătorii erau renumiți pentru numărul mare de oi și vite
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
la câmp și îngrijirea animalelor. Morile erau acționate de apă acesta fiind adusă pe un pârâu din râul care curgea prin mijlocul satului, iar prin cădere pe un jgheab apa cădea pe o roată, iar aceasta mișcă tot angrenajul morii. Roata avea cupe, rotindu-se mișca piatra care se rotea pe piatra de ddesupt unde cădeau grăunțele din coș răsucindu-se obținându-se făina. Crescătorii erau renumiți pentru numărul mare de oi și vite mari. Stânele erau constituite dintr-un număr
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
-a ce cuprinde grăniceri din Hordou, Bichigiu și Romuli. Opoziția inițială a localnicilor a culminat cu revoltă din mai 1763 de la Salva când grănicerii au refuzat să depună jurământul de credință, soldata cu martirajul bătrânului centagenar Tănase Tudoran, tras pe roata, si a altor patru persoane spânzurate. Motivele fundamentale ale acestui refuz au fost: neînțelegerea și severitatea manifestate de unele cadre ofițerești și extinderea obligațiilor asumate sub jurământ prin datoria de a lupta oriunde peste granițele imperiului, chiar și pe mare
Telciu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300899_a_302228]
-
și nu cu ițari, cămăși și opinci. În actuala vatră locuitorii nu aveau biserică. Țăranii au adus bisericuța de lemn din vechea vatră, ctitorită la 1795, de la Odaie sau Valea lui Ion, cum i se mai spune, prin translație, pe roți sau pe butuci, cale de 8 km. Astăzi comuna beneficiază de o biserică nouă în curtea căreia “se odihnește” vechea bisericuță din lemn. Hramul bisericii din comună este atunci când creștinii ortodocși sărbătoresc „Înălțarea la Cer a Mântuitorului Iisus Hristos”, cade
Havârna, Botoșani () [Corola-website/Science/300910_a_302239]
-
se asemănau atât ca ritm cât și ca melodie cu cele din Bucovina. Dintre aceste dansuri, care au început treptat să dispară, amintim: Alte dansuri cunoscute și jucate de tinerii leșeni, au fost, și unele mai sunt și astăzi: "brâul, roata cu fete, de-a mâna, țigănește, învârtita". Cu ani în urmă, hora se desfășura în pavilionul din centrul satului, care părea o grădină de flori, frumusețea costumelor, cămășilor și a pânzăturilor constituind o adevărată expoziție de artă. Hora era organizată
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
Roma, devenind greco-catolici. După mai bine de un veac de frământări, în perioada de după 1761 și până în 1803 toți ortodocșii din Dejani îmbrățișează uniația, satul devenind dintr-unul pur ortodox, unul compact greco-catolic. Dar cum nebănuite sunt căile Domnului, iar roata istoriei se întoarce, strivindu-i nu o dată pe oameni sub vremi, în 1948, în urma unui proces similar celui din sec.al XVIII-lea, dar orientat în sens invers, restaurator(!!!) și al cărui actor principal a fost de astă dată proaspăta
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
dacă se întâmplă să dispară câte o stea în timpul număratului viața este scurtă. Număratul se face de trei ori, de la unu la nouă. Se zice astfel că cel care a numărat în acest fel grupul de stele și-a căutat ,roata vieții”.(Pavel Copil) In efectuarea lucrărilor importante din gospodărie, țin cont de fazele lunii de pe cer. Nu se seamănă holde în ,ivit”, respectiv perioada fără lună pe cer, deoarece holda nu va lega rod ci va înflori de mai multe
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
care „se țipa și-l strânge de gârt”. Ea intră pe fereastră și provoacă chinuri groaznice celui pe care îi alege. Ca să-i ușureze suferința, cei din casă întorc hainele bolnavului pe dos deasupra „candalăului” - sobei, după ce i-au luat „roatele” - capacele plitei și trec jar prin haine ca să meargă în foc durerile înfocate din corpul lui. Când se zbate să moară îi aprind o lumânare și i-o pun în mână să-i lumineze calea când va trece în lumea
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
de obicei în postul Crăciunului, fără „hidede”. Femeia care organizează o asemenea clacă își cheamă acasă rudele și vecinele într-o seară de luni, miercuri sau joi. Femeile își duc furcile de tors, furcă simplă cu fus, sau furcă cu roată. Gazda clăcii împarte fiecăreia caiere mici, pentru a putea fi toarse în acea seară. După terminarea lucrului, lucrătoarele sunt ospătate cu „zeamă de păsulă, curiti umplut cu pisat și moare dă curiti”. De băutură se servea monopol sau cider. In
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
pe Valea Ragului, fie pe Calițca și apoi pe Poarta Meseșană. Triburi dace sunt răspândite pe teritoriul cuprins între Carpații Occidentali și Tisa. În secolul IV î.e.n. pătrund dinspre vest celții, care aduc noi tehnici de prelucrare a metalelor și roata olarului, dar sunt asimilați de populația locală, mai numeroasă. Această invazie a dus la dezvoltarea economică a zonei ce a constituit puntea de legătură dintre nucleul viitorului stat dac cu populațiile nordice. În campania sa contra boilor și tauriscilor, din
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
centrul satului Marin se află dealul numit „Dâmbul Lăcuțului”. De pe vârful acestui deal au fost culese câteva fragmente ceramice și bucăți de chirpici. Fragmentele ceramice, lucrate cu mâna și ornamentate cu brâu alveolar și un fragment de fructieră lucrat la roată dintr-o pastă fină cenușie, nisipoasă, aparțin civilizației dacice clasice (sec. III-IV d. Hr). În “Campania 2000” a Muzeului de Istorie și Artă din Zalău s-au găsit, în vatra veche a satului, pe șes, fragmente ceramice care țin de
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
administrația turcă să dea curs pentru construcția bisericii. Pe acea vreme locuitorii nu aveau mijloace de transportat materialul pentru construcția bisericii. Atât de mare era stăruința acestui turc pentru construcția bisericii, încât a dat ordin cetățenilor să taie spițele de la roțile carului pentru a se putea încărca și descărca mai ușor butucii mari de stejar. Aceasta este numai una din acțiunile acestui turc prin care sprijinea construcția bisericii. Construcția bisericii începe prin anul 1860-1865 de către obștea satului. Biserica în formă de
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
anul 1997 până în prezent, Parohia Pardina este slujită de pr. paroh Alistar Grigore și soția sa Alistar Constanța (dascăl și educator suplinitor la Școala Pardina). În zilele noastre se mai practică în noaptea de Înviere aprinderea unui foc imens din roți de cauciuc, înlocuitor al lemnelor. În trecut, focul se aprindea chiar în curtea cimitirului, loc in care se gaseste si Biserica, însă din cauza incidentelor din trecut (aprinderea spontana a ierbii uscate sau a crucilor din lemn), locatia a fost strămutată
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
Cuza auzea cu urechile lui despre cum călugării, jefuiau și băteau oamenii. Când mai avea un pic până la schit, a oprit căruța, a dezhămat caii, și le-a dat drumul să pască, iar el se făcea că e stricată o roată. Starețul, l-a observat și a trimis doi oameni care l-au adus pe sus până la schit. Băgați-l la beci, porunci starețul. A doua zi cere călugărilor; „Ia, duceți-vă și-i dați drumul să vedem cine este ". Și
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
în meșteșugul olăritului. În sat există mai bine de 10 de familii de olari care produc renumită ceramică neagră, de diferite forme și cu decoruri variate. De asemeni, aici vizitatorii pot urmări întregul proces tehnologic: pregătirea lutului, modelarea lui pe roata olarului, decorarea prin lustruire și procesul final de ardere. O expoziție permanentă cu vânzare pune la dispoziție vizitatorilor produsele de Marginea. Ceea ce impresionează foarte mult pe turist în această zonă este arhitectură populară, al cărei specific este dat de casele
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
în meșteșugul olăritului. În sat există mai bine de 10 de familii de olari care produc renumită ceramică neagră, de diferite forme și cu decoruri variate. De asemenea, aici vizitatorii pot urmări întregul proces tehnologic: pregătirea lutului, modelarea lui pe roata olarului, decorarea prin lustruire și procesul final de ardere. O expozitie permanentă cu vînzare pune la dispoziția vizitatorilor produsele de Marginea. În zona se poate dezvolta turismul montan, se pot înființa cabane turistice, pensiuni. Facilități turistice oferite: plimbări de agrement
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
nord - vest de municipiul Câmpulung Moldovenesc. Teritoriul comunei cuprinde zona montană formată din ultimele ramificații sud - vestice ale Obcinei Feredeului, munții: Muncel, Măgurele, Măcieș, Floarea, dealul Ardeloaia și din valea pârâului Sadova cu principalii afluenți ai acestuia pâraiele: Iezer, Zbrancani, Roatelor, Mazăre și Pârâul Morii. Altitudinea teritoriului este cuprinsă între 700 m la confluența pârâului Sadova cu râul Moldova și 1364 în Vârful Pietriș. Din punct de vedere administrativ comuna Sadova se învecinează spre nord cu comuna Breaza, spre nord - est
Comuna Sadova, Suceava () [Corola-website/Science/301994_a_303323]
-
de distracții uriaș, ce este utilizat de vienezi drept principal loc de relaxare. Cea mai cunoscută parte a acestui spațiu de agrement este Wurstlprater. Această amenajare datează din secolul al XIX-lea. Cea mai apreciată atracție a parcului o constituie Roata Uriașă (Riesenrad), ce are o înălțime de 65 metri și a fost inaugurată în 1896/1897 cu ocazia sărbătoririi jubileului înscăunării împăratului Franz Josef. Ea a fost aproape complet distrusă în timpul celui de-al doilea război mondial dar reconstruită după
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
de Jos. În primăvara anului 1966 în comuna Suatu a fost descoperit în grădina casei nr. 348 un tezaur format din 1303 monede de argint, aflate într-un vas de lut care s-a păstrat parțial. Vasul este lucrat cu roată, dintr-o pastă fină, puternic arsă. Pereții lui sunt subțiri de 0,5 cm, neornamentați și în ruptură prezintă două straturi de culoare roșie deschisă, cel interior de culoare cenușie. În interior vasul este acoperit cu un strat subțire de
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]