16,823 matches
-
Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Bistrița se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,05%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (5,14%) și romi (2,18%). Pentru 7,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,51%), dar există și minorități de penticostali (4,74%), reformați (3,8%), greco-catolici (2,62%), romano-catolici (1,69
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
în 2011, populația municipiului Reșița se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (81,65%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (2,12%), germani (1,71%) și romi (1,42%). Pentru 11,57% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,43%), dar există și minorități de romano-catolici (5,41%), penticostali (2,02%) și baptiști (1,65%). Pentru 11
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]
-
19.000 de locuitori. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Alba Iulia se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (87,62%). Principalele minorități sunt cele de romi (1,76%) și maghiari (1,59%). Pentru 8,64% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,31%), dar există și minorități de penticostali (2,15%), greco-catolici (1,93%), romano-catolici (1
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Din aceștia, 54.978 sunt de sex feminin și 51.869 de sex masculin. Compoziția etnică a populației este următoarea: 97.589 de români (91,3%), 14 maghiari, 1.245 de romi, 21 de ucrainieni, 16 de germani, 10 turci, 400 de lipoveni, 12 greci, 11 italieni, 37 de evrei, 21 de armeni, 31 de persoane de altă etnie și 7434 de persoane cu etnie nedeclarată. Din populația totală recenzată și-au
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
minoritate, concentrată în sud-estul Lituaniei (). Rușii sunt a doua cea mai mare minoritate, concentrată mai ales în două orașe. Ei constituie minorități considerabile în Vilnius (14%) și Klaipėda (28%), și o majoritate în orașul Visaginas (52%). Aproximativ 3.000 de romi trăiesc în Lituania, mai ales în Vilnius, Kaunas și Panevėžys; organizațiile lor fiind susținute de Departamentul pentru Emigrație și Minorități Naționale. Timp de secole, a existat și o mică comunitate tătărească care a înflorit în Lituania. Limba oficială este limba
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]
-
mai ales in permisie. În timpul jafurilor, soldații se îndreptau prima dată spre pivniță pentru a căuta băutură alcoolică depozitată. Nu era o acțiune individuală, ci o politică de stat, alcoolul fiind distribuit de către instituțiile militare în rații zilnice. Britanicii primeau rom, francezii primeau vin , iar germanii primeau bere. Alcoolul era distribuit înainte de efectuarea marilor operațiuni. O altă motivație era dependența de adrenalină de luptă și de ucidere. La britanici, actul uciderii era asociat cu vânătoarea. Au apărut coduri referitoare la uciderea
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
întindere de circa 10 km. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Târgu Jiu se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,69%), cu o minoritate de romi (3,21%). Pentru 5,95% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,13%). Pentru 5,98% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Pe teritoriul municipiului Târgu Jiu (reședință de
Târgu Jiu () [Corola-website/Science/296945_a_298274]
-
realizează prin calea ferata Giurgiu-Videle. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Giurgiu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,87%), cu o minoritate de romi (4,5%). Pentru 11,42% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,59%). Pentru 11,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Cele mai vechi mărturii ale unei așezări
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
populației elenofone, vorbitorii au venit în Grecia din Asia Mică după și constituie un grup important. Minoritatea musulmană din Tracia, circa 0,95% din populația totală, constă din vorbitori de turcă, bulgară (pomaci) și romani. Romani este vorbită și de romii creștini din alte părți ale țării. Alte limbi minoritare sunt vorbite și de populații minoritare din diferite părți ale țării. Utilizarea lor a scăzut drastic de-a lungul secolului al XX-lea prin asimilarea de către majoritatea elenofonă. Astăzi, ele mai
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
Comunicațiilor decide să organizeze o licitație publică pentru acordarea primelor două licențe de operare a unor rețele de telecomunicații mobile în sistem GSM. Câteva luni mai târziu, pe 15 noiembrie, sunt anunțate cele două companii câștigătoare: MobiFon (Connex) și Mobil Rom (Dialog). În acționariatul MobiFon se regăseau operatorul de telefonie canadian Telesystems International Wireless (abreviat TIW, acționar majoritar), AirTouch Canada, Poșta Română, Logic Telecom, Ana Electronic, grupul industrial ISAF și Fondul Român de Investiții. Anul următor acordării licențelor avea să aducă
Vodafone România () [Corola-website/Science/298242_a_299571]
-
care leagă Bucureștiul de Târgoviște. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tărtășești se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,72%), cu o minoritate de romi (2,13%). Pentru 2,95% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,04%), dar există și minorități de penticostali (1,53%) și adventiști de ziua a șaptea (1,45%). Pentru
Comuna Tărtășești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/298378_a_299707]
-
ci au un grai asemănător cu graiurile oltenești. Aria de răspândire a acestor români se află mai ales în jurul Vidinului și de-a lungul Dunării până aproape de Ruse. Pe lânga aceștia, există în nord-estul țării și o populație de rudari, romi vorbitori de limbă română (din cauza faptului că înaintașii lor au trăit în robie în Țara Românească timp de mai multe secole, până la mijlocul secolului XIX). Aceștia sunt denumiți impropriu tot "vlahi" (vezi mai jos). Aromânii stabiliți în orașele din Bulgaria
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
drept "români". O situație similară este prezentă în cazul românilor propriu-ziși din nordul Bulgariei. Cele mai multe persoane care s-au declarat drept "vlahi" sau "români" la recensământul bulgar din 2001 locuiesc tocmai în nord-estul Bulgariei, fiind vorba cel mai probabil de romi românofoni (așa-zișii "țigani vlahi" care vorbesc un grai mixt româno-țigănesc - vezi mai sus): în regiunea Varna s-au declarat 3.620 persoane drept "vlahi" și 440 persoane drept "români". Drept vlahi s-au mai declarat 1.137 persoane în
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
variate obiecte de activitate. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Babadag se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (69,91%). Principalele minorități sunt cele de romi (13,64%) și turci (4,42%). Pentru 11,39% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (70,32%), cu o minoritate de musulmani (17,7%). Pentru 11,38% din populație, nu
Babadag () [Corola-website/Science/297072_a_298401]
-
produselor destinate aprovizionării Constantinopolului . Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Măcin se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (84,55%). Principalele minorități sunt cele de romi (3,89%) și turci (2,35%). Pentru 8,57% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,43%), cu o minoritate de musulmani (2,51%). Pentru 8,54% din populație, nu
Măcin () [Corola-website/Science/297065_a_298394]
-
Copăceni (unde se termină în DN5). Conform recensământului efectuat în 2011, populația orasului Bolintin-Vale se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (72,8%), cu o minoritate de romi (17,76%). Pentru 9,41% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,64%). Pentru 10,04% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Bolintin-Vale
Bolintin-Vale () [Corola-website/Science/297068_a_298397]
-
în general. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Jimbolia se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (72,69%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (10,82%), romi (5,51%) și germani (2,87%). Pentru 7,29% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (62,57%), dar există și minorități de romano-catolici (22,98%) și penticostali (4,03%). Pentru
Jimbolia () [Corola-website/Science/297076_a_298405]
-
Cristuru Secuiesc - Rugănești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Cristuru Secuiesc se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (92,47%). Principalele minorități sunt cele de romi (2,62%) și români (2,08%). Pentru 2,72% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (46,24%), unitarieni (33,53%), romano-catolici (13,04%) și ortodocși (2
Cristuru Secuiesc () [Corola-website/Science/297070_a_298399]
-
unitarian) Din datele recensământului efectuat în 2011, populația orașului Năsăud se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (8.405 adică 87,67%), cu o minoritate de romi (464 adică 4,84%) și cu una de maghiari (61 adică 0,63%). Pentru 6,67% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,26%), dar există și minorități de penticostali
Năsăud () [Corola-website/Science/297069_a_298398]
-
gara Scăeni și halta Boldești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Boldești-Scăeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,99%), cu o minoritate de romi (5,08%). Pentru 3,84% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,76%), dar există și minorități de creștini după evanghelie (1,27%) și evanghelici (1,25%). Pentru 3,89
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
recensământului efectuat în 2011, populația orașului Valea lui Mihai se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (80,5%). Principalele minorități sunt cele de români (11,69%) și romi (5,26%). Pentru 2,37% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (49,16%), romano-catolici (30,88%), ortodocși (10,45%), greco-catolici (2,35%), baptiști (2,34%) și
Valea lui Mihai () [Corola-website/Science/297074_a_298403]
-
care a fost declarată oraș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Titu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,91%), cu o minoritate de romi (3,44%). Pentru 3,53% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,63%). Pentru 3,54% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Localitatea dispune de 15 instituții de învățământ
Titu () [Corola-website/Science/297073_a_298402]
-
Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Hârșova se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (76,78%). Principalele minorități sunt cele de turci (8,43%) și romi (5,31%). Pentru 9,12% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,42%), cu o minoritate de musulmani (11,74%). Pentru 9,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională
Hârșova () [Corola-website/Science/297071_a_298400]
-
Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Baraolt se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (93,74%). Principalele minorități sunt cele de români (2,84%) și romi (1,04%). Pentru 2,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (46,64%), romano-catolici (28,51%), unitarieni (16,1%) și ortodocși (2,48%). Pentru 2,46
Baraolt () [Corola-website/Science/297077_a_298406]
-
România)|recensământului efectuat în 2011]], populația orașului Urlați se ridică la de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2002 (România)|recensământul anterior din 2002]], când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (93,84%), cu o minoritate de [[Romii din România|romi]] (1,29%). Pentru 4,78% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (94,15%). Pentru 4,82% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Evoluția
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]