19,447 matches
-
privință, care a generat dezbaterea dintre realism și idealism, în arta. Artă nu este decât viziune, o viziune mai directă a realității [s.n.]. Dar aceasta puritate a percepției implică o ruptură cu convenția utilă, un dezinteres înnăscut și localizat al simțurilor și al conștiinței, în sfârșit, o anumita imaterialitate a vieții, ceea ce, din totdeauna, numim idealism. Am putea astfel spune, fără a ne juca cu sensurile cuvintelor, ca realismul există în opera, iar idealismul în suflet și că numai prin intermediul idealității
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
bună măsură, atributele corespondentului sau mistic, așa cum acesta este înfățișat, de Jean de la Croix', în lucrarea doctrinara intitulată "La nuit obscure de l'âme" [Noaptea întunecată a sufletului]75, a cărei metaforă centrală, sugerând privațiunile și dificultățile ("noaptea obscură a simțurilor"), cărora sufletul trebuie să le facă față în efortul lui de a se detașă de lume pentru a ajunge, astfel, la uniunea cu Absolutul / Divinul, este subtil evocat de Ion Barbu, în poemul "Poartă", din Joc secund: "Suflete-n pătratul
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
de aceste lecții esențiale 82. Mai poate numit o astfel de abordare a datului experiențial științifică? Da, dacă, vom înțelege prin asta, împreună cu Paul Valéry, "ansamblul de rețete și procedee, care reușesc întotdeauna"83. Ion Barbu, un poet cu un simț deosebit al proprietății termenilor și exprimării exacte, nu poate să se însele, totuși. Evident, însă, că sensul pe care poetul român îl conferă termenului nu se potrivește cu noțiunea de știință, care ne este familiară. Nu este vorba nici de
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
ordinea expresiei cei ce se războiesc cu retorica și atâtea forme parazitare ale cuvîntului. Poezia înțeleasă că o mare senzualitate. Echivalentul vorbit al unui Rubens, cu toată eroica proslăvire a singurei corectitudini acordată nouă în această vale: dărnicia luminoasă a simțurilor. Un Verhaeren, dacă vreți, fără obositoarea lui retorica: un Verhaeren mai conținut și mai sudic. O asemenea poezie e noua veșnic și multiplă că fetele felurite ale creației. Personalitatea fiecăruia o colorează deosebit după eterogeneitatea senzației și modului propriu de
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
se câștigă decât cu "paleta în mână". Aceasta rezultă din însușirea unor deprinderi tehnice, brodate pe elementele constitutive ale îndemânării generale, care este o calitate înnăscută. Îndemânarea generală a jucătorului de tenis de masă trebuie să aibă în componența ei, simțul diferențierii și reproducerii direcției și vitezei de deplasare a corpurilor în spațiu, al coordonării mișcării membrelor, al aprecierii distanțelor, al orientării corpului în spațiu și al echilibrului, calități absolut necesare în acest sport. Viteza, ca și îndemânarea, depind de caracterele
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
pe podea. Se execută separat forehand sau backhand și cu lovire alternativă forehand-backhand. Greșeli - priza incorectă este cea variabilă în care se produc modificări în priza mânerului de la o lovitură la alta; - strângerea exagerată a paletei obosește brațul și diminuează simțul mingii și finețea mișcării; - priza prea închisă sau prea deschisă limitează eficiența și progresul tehnic. Indicații metodice - priza paletei trebuie să rămână constantă la loviturile din dreapta ca și la cele din stânga, la atac ca și la apărare, la topspin etc
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
folosește topspin-ul mult mai surprinzător și mai rapid decât adversarul său dreptaci. Îndeosebi între ingineri, arhitecți sau artiști există mulți stângaci, fiind artiști creativi și talentați, ei joacă adesea și tenis de masă. Un stângaci clasic are un acut simț al mingii și pune la dispoziție imediat un puternic bloc prin backhand aproape în mod obligatoriu, căci numai așa se poate controla eficient un atac în diagonală a unui sportiv dreptaci. Dar impresionantă este tăria forehand-ului topspin la toate
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
net diferit de cel al loviturilor „drepte” 6.1.3. Principiul continuității Fără o perfectă continuitatea pe parcursul anilor, marile performanțe în tenisul de masă nu pot fi obținute. Orice întrerupere, chiar și de ordinul a câtorva zile, duce la pierderea „simțului mingii”, loviturile diminuându-și din finețe, automatizarea scăzând și ducând în mod firesc la nesiguranță în joc, toate aceste în paralel cu involuția capacităților funcționale și cu scăderea valorii unor calități motrice. Concepția unor antrenori care susțin că întreruperile pot
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
antrenament pe an = 5 % + 6 % intensitatea = scăzută scop = regenerarea printr-o odihnă activă și plină de variații Intensitatea este scăzută și volumul este puternic redus. Se joacă tenis de masă rar și foarte dozat, pentru a nu pierde de tot “simțul mingii” - aici intervine și antrenamentul fără paletă și minge. În această fază pot fi probate și alte sporturi: înot, ciclism atletism sporturi cu mingea. Primele săptămâni servesc în primul rând la uitarea încărcăturii fizice și psihice din ultimul sezon, iar
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
zâmbet prefăcut sau sub vorbe poleite. „Există un lucru infinit mai odios decât ipocrizia, și anume, cinismul Limbajul politicianului este parfumat cu sofisme. „Atâția cred că a răspunde ”(P. Claude). Cinismul omului politic după ce a ajuns la putere! altceva Are simțul înseamnă a răspunde” (N. Iorga). „Ia seama la cel ce vorbește în interesul altuia, făcându-l pe al său”. Precum în campaniile electorale... răspunderii politicianului față de cei care lau votat? Simțul răspunderii definește concordanța dintre status-ul social și comportamentul
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
omului politic după ce a ajuns la putere! altceva Are simțul înseamnă a răspunde” (N. Iorga). „Ia seama la cel ce vorbește în interesul altuia, făcându-l pe al său”. Precum în campaniile electorale... răspunderii politicianului față de cei care lau votat? Simțul răspunderii definește concordanța dintre status-ul social și comportamentul de rol. A fi lipsit de răspundere înseamnă a te situa în afara normelor conduitei normale, înseamnă a ignora prezența altora, drepturile lor, considerând că totul i se cuvine și îi este
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
acest lucru nu este în beneficiul celor care o duc mai puțin bine"44. Teoria democratică a dat mai puțină importanță ideii de fraternitate, care înseamnă "o anumită egalitate a stimei sociale manifeste în diferite convenții publice [...] precum și un anumit simț al prieteniei civice și al solidarității sociale". Teoria lui Rawls a apărut într-un moment de declin pentru politicile de tip welfare și avea adversari gata formați nu numai în dezbaterile politice și ideologice, dar și în științele sociale. Într-
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
extinde la nivelul întregii cunoașteri a umanității. Aserțiunea lui Quine că "Orice enunț poate fi făcut valabil în general, dacă facem ajustări suficient de drastice în altă parte a sistemului"60 este adevărată din punct de vedere logic, dar "bunul simț științific" mă poate determina în anumite situații să consider că nu este rezonabil să păstrez anumite enunțuri 61. Teza Duhem-Quine poate fi abordată, asemenea "echilibrului reflectiv", din punct de vedere epistemologic. Din această perspectivă, Gillies relevă utilitatea tezei Duhem-Quine pentru
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
dezvoltat atât cât piața le-a permis și nu au avut perspectiva capitalistă de a-și mări constant profitul. Poziționarea lor frontală față de relația de putere din regimul comunist le-a limitat spiritul de aventură economică și le-a tocit simțul oportunității. Cei care trebuiau să fie începând cu anii '90 dezvoltatorii spațiului economic, prin deschiderea a numeroase capacități de producție, după modelul capitalismului occidental, nu au rămas decât la nivelul mercantil de simpli distribuitori de mărfuri, după nevoile pieței. Astfel
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
mântuitoare a violenței mimetice Pentru René Girard 16, teoretician al legăturii dintre violență și sacru, moartea lui Dumnezeu e fapt, nu interpretare metaforică. Creditarea realității ei, deși nu tocmai corectă politic se impune cu puterea evidenței chiar la nivelul bunului simț, socotește Girard. Iisus este victima nevinovată perfectă. Rostul morții Lui e evidențierea ordinii violente a culturii. Religiile precreștine sau necreștine sunt modalități diferite de gestionare a potențialului de violență mimetică al omenirii, prin descărcare periodică și controlată a lui, cu ajutorul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a o considera pe cea de-a doua iluzorie: indivizii umani operează pe niveluri diferite de semnificație cărora le atașează grade diferite de libertate cognitivă. Asumă mai multă libertate în cazul experienței Transcendentului decât în cazul încrederii pragmatice în propriile simțuri, cu ajutorul căreia supraviețuiesc. Revenind la experiența religioasă, întrucât nu este impusă, ea nu este nici uniformă, nici universală. Nu înseamnă că nu există, arată Hick. E numai un alt fel de experiență decât cea senzorială. Odată admisă posibilitatea experiențelor religioase
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
noiembrie 1903 - Vlădeni, Județul Brașov. Mama sa, Reveca, rămâne în memoria copilului prin educația religioasă autentică și comportament moral exemplar, și nu doar printr-o pedagogie abstractă. Când cineva din sat greșea în vreun fel, iar tatăl, Irimie, observa cu simț critic acest lucru, mama găsea întotdeauna varii motive pentru a-i acorda circumstanțe atenuante și a-i găsi justificări. Dumitru Stăniloae a rămas la rândul său în memoria fiicei sale Lidia î fiica Mioara și fiul Dumitru, gemeni, vor muri
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
de construcție a imaginii grafice personalizate a spațiului public, a universului nostru urban. „Marele merit al artei moderne și al filosofiei moderne este că ne permite să redescoperim lumea În care trăim, lumea percepției.― (Ponty 1945:55) Trebuie recunoscut rolul simțurilor În organizarea experienței, trebuie să ne detașăm În așa fel Încât să descoperim și să articulăm experiențele cotidiene, reflexia nu se retrage spre o unitate a conștiinței ca bază a lumii, ci se depărtează ca să observe formele transcendenței, aduce În
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
Există apoi importanta distincție dintre imaginile statice și imaginile cinetice (sau dinamice). Imaginile colorate pot întrupa simboluri tradiționale sau personale. Imaginile sinestezice (fără deosebire dacă sunt rezultatul unei anormale constituții psihologice a poetului sau al convenției literare) transpun datele unui simț în limbajul altui simț, de pildă, transpun sunetele în culori. În sfârșit, există distincția, utilă pentru cititorul de poezie, între imaginile "legate" și imaginile "libere": cele dintâi, imaginile auditive și musculare, apar în mod necesar chiar când citim numai pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
dintre imaginile statice și imaginile cinetice (sau dinamice). Imaginile colorate pot întrupa simboluri tradiționale sau personale. Imaginile sinestezice (fără deosebire dacă sunt rezultatul unei anormale constituții psihologice a poetului sau al convenției literare) transpun datele unui simț în limbajul altui simț, de pildă, transpun sunetele în culori. În sfârșit, există distincția, utilă pentru cititorul de poezie, între imaginile "legate" și imaginile "libere": cele dintâi, imaginile auditive și musculare, apar în mod necesar chiar când citim numai pentru noi și sunt aproximativ
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
deliberată a conceptelor în termeni ilustrativi, pedagogici, senzoriali. Dar, după cum spune Coleridge, în vreme ce alegoria nu reprezintă decât "transpunerea unor noțiuni abstracte într-un limbaj, pictural, care nu este nici el altceva decât rezultatul unei abstractizări a obiectelor ce cad sub simțuri...", simbolul se caracterizează prin exprimarea speciei în individ, sau a genului în specie... și mai presus de orice, prin exprimarea eternului prin și în efemer. *11 Există oare vreo trăsătură importantă prin care "simbolul" se deosebește de "imagine" și de
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
stil care au fost aut de amănunțit clasificate - potrivit unor clasificări minuțioase, ar exista vreo două sute cincizeci - la două sau trei categorii. Una dintre clasificări împarte figurile de stil în "ornamente" și "tropi" sau în "figuri sonore" si "figuri ale simțurilor". O altă împărțire distinge între figurile "vorbirii" sau "figurile verbale" și "figurile gândirii". Ambele dihotomii au însă defectul de a se referi la o structură externă, foarte superficială, căreia îi lipsește funcția expresivă. Astfel, în orice sistem tradițional, rima și
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
deși admite că "dulce. la origine aplicat la gust, poate fi acum aplicat la un miros, o melodie, un peisaj". Convins că metafora corectă folosește "obiectele senzațiilor" pentru a indica "obiectele intelectului pur", Campbell deplânge compararea un oi' obiecte ale simțurilor cu alte obiecte ale simțurilor. Pe de altă parte, recent, un stilist catolic (de gust baroc-romantic) definește catahreză ca o metaforă extrasă din asemănarea dintre două obiecte materiale și recomandă studierea meritelor acestui trop pe care-l ilustrează prin figuri
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
origine aplicat la gust, poate fi acum aplicat la un miros, o melodie, un peisaj". Convins că metafora corectă folosește "obiectele senzațiilor" pentru a indica "obiectele intelectului pur", Campbell deplânge compararea un oi' obiecte ale simțurilor cu alte obiecte ale simțurilor. Pe de altă parte, recent, un stilist catolic (de gust baroc-romantic) definește catahreză ca o metaforă extrasă din asemănarea dintre două obiecte materiale și recomandă studierea meritelor acestui trop pe care-l ilustrează prin figuri de stil - luate din Victor
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
contemporani sunt cu toții de acord ea experiența estetică este perceperea unei calități intrinsec plăcute și captivante, oferind o valoare finală și o mostră sau o anticipație a altor valori finale. Ea este legată de sentiment (plăcere-durere, reacție hedonistă) si de simțuri ; dar ea obiectivează și articulează sentimentul - sentimentul găsește, în opera de artă, un "corelativ obiectiv" și este îndepărtat de senzație si de dorința de acțiune prin cadrul de ficțiune al obiectului lui. Obiectul estetic mă interesează pentru propriile lui calități
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]