17,002 matches
-
instalată aici în anul 1788.În 2002 orga a fost mutată la biserica din Vulcan, județul Brașov. La începutul secolului al XVI-lea s-au executat modificări de structură în ce privește fortificația bisericii. Acum s-a ridicat incinta patrulateră ce avea turnuri cu acoperișuri în pupitru la coțuri. Curtina avea circa șase - șapte metri în înălțime și un drum de strajă acoperit și sprijinit în console de lemn. Pe singurul bastion care a rămas până în ziua de astăzi, există o inscripționați anii
Biserica fortificată din Mercheașa () [Corola-website/Science/327359_a_328688]
-
în console de lemn. Pe singurul bastion care a rămas până în ziua de astăzi, există o inscripționați anii 1517 și 1541. Într-o altă parte stă scris: ""Ce bine este când capetele cenușii sunt înțelepte, prudente și domnii sunt prevăzători"". Turnul nord vestic era cunoscut ca "Bastionul Slăninei". Curtina vestică a fost demolată în anul 1800 și cu materialele rezultate s-a construit primăria. Turnul nod - estic, care funcționa ca donjon, s-a deteriorat și în a doua jumătate a secolului
Biserica fortificată din Mercheașa () [Corola-website/Science/327359_a_328688]
-
parte stă scris: ""Ce bine este când capetele cenușii sunt înțelepte, prudente și domnii sunt prevăzători"". Turnul nord vestic era cunoscut ca "Bastionul Slăninei". Curtina vestică a fost demolată în anul 1800 și cu materialele rezultate s-a construit primăria. Turnul nod - estic, care funcționa ca donjon, s-a deteriorat și în a doua jumătate a secolului al XIX-lea se prăbușește. Turnul clopotniță a fost construit în perioada 1848 - 1858. În anul 1899 este dărâmată curtina vestică, ce a mai
Biserica fortificată din Mercheașa () [Corola-website/Science/327359_a_328688]
-
Bastionul Slăninei". Curtina vestică a fost demolată în anul 1800 și cu materialele rezultate s-a construit primăria. Turnul nod - estic, care funcționa ca donjon, s-a deteriorat și în a doua jumătate a secolului al XIX-lea se prăbușește. Turnul clopotniță a fost construit în perioada 1848 - 1858. În anul 1899 este dărâmată curtina vestică, ce a mai rămas din ea de la precedenta demolare, și se construiește o școală din materialele rezultate.
Biserica fortificată din Mercheașa () [Corola-website/Science/327359_a_328688]
-
eliminate. Accesul la catul al treilea se făcea prin intermediul unui turnuleț alipit laturii sudice. S-a construit, de asemenea, o boltă în cruce la nivelul al doilea, pentru o protectie eficientă contra incendiilor. Tot acum, s-au adăugat două etaje turnului, la ultimul cat fiind amplasate clopotele, deasupra lor fiind amplasat drumul de strajă ce era sprijinit pe console din lemn. Tavanul plat al navei centrale a fost înlocuit cu o boltă semicilindrică prevăzută cu penetrații, bolta fiind construită la o
Biserica fortificată din Șura Mare () [Corola-website/Science/327354_a_328683]
-
ale cărei lucrări de refacere s-au terminat cu 40 de ani mai devreme. Accesul în bastion se facea prin clopotnița vestică și prin podul bisericii. Deasupra intrării prin portalul sudic, s-a construit pentru o mai bună apărare, un turn de flancare asemănător cu cele ale bisericii fortificate din Cisnădie și bisericii fortificate din Șeica Mică. În a treia etapă de construcție, în anul 1854, o dată cu terminarea invaziilor turcești, clopotnița a fost refăcută prin demolarea drumului de strajă și adăugarea
Biserica fortificată din Șura Mare () [Corola-website/Science/327354_a_328683]
-
Cisnădie și bisericii fortificate din Șeica Mică. În a treia etapă de construcție, în anul 1854, o dată cu terminarea invaziilor turcești, clopotnița a fost refăcută prin demolarea drumului de strajă și adăugarea unui nou nivel. Acoperișul a fost și el reconstruit. Turnul a fost dotat cu un orologiu cu patru cadrane, pe toate cele patru laturi, ceas care funcționează și în ziua de astăzi. De asemenea toate picturile gotice au fost înlăturate, urme ale acestora au mai rămas pe partea nordică a
Biserica fortificată din Șura Mare () [Corola-website/Science/327354_a_328683]
-
duce la ideea că ea a fost folosită și cu destinația de mănăstire. Cheia bisericii este la Maria Späck, Șura Mare, Str. Principală, nr. 245. Din incinta care va fi înconjurat odinioară biserica nu s-au mai păstrat decât un turn de apărare și două fragmente de zid.
Biserica fortificată din Șura Mare () [Corola-website/Science/327354_a_328683]
-
sub denumirea "Biserica de Piatră", ridicată la sfârșitul secolului al XVIII-lea pe cheltuiala episcopului greco-catolic Ioan Bob de la Blaj. De această biserică se leagă activitatea protopopului și istoricului Petru Maior. Planul lăcașului cult are o formă simplă, cu un turn pătrat pe latura vestică, un naos dreptunghiular spațios și absida semicirculară a altarului. Naosul este acoperit cu o boltă întărită de arcuri dublouri, în timp ce pentru absidă se adoptă sistemul semicalotei. Pereții sunt articulați de pilaștri cu capiteluri ionice, adosați unor
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
semicirculară a altarului. Naosul este acoperit cu o boltă întărită de arcuri dublouri, în timp ce pentru absidă se adoptă sistemul semicalotei. Pereții sunt articulați de pilaștri cu capiteluri ionice, adosați unor mase de zidărie mai pronunțate, cu rol în susținerea arcurilor. Turnul este cel mai accentuat element a bisericii, realizat cu ajutorul motivelor barocului puritan specific Transilvaniei. Acoperișul are o formă bulbară, ca în cazul Bisericii Romano-Catolice Sfântul Ioan Botezătorul din Centru. Biserica Buna Vestire („Catedrala Mică”) din Piața Trandafirilor a fost edificată
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
de către conducătorii orașului. Rezolvarea situației era implementată în 1728 când au cumpărat casa lui Ferenc Nagy Szabó, unde până în 1764 cu ajutorul politicii procatolice habsburgice iezuiții au construit după planurile lui Bálint Scherzer o Biserica Sfântul Ioan Botezătorul (în ) cu două turnuri în stil baroc. Reîntoarcerea franciscanilor a fost în secolul al XVIII-lea. Cu ajutorul familiei Petky călugării au construit între anii 1745-1747 o biserică și mănăstire pe Piața Centrală. Ei au avut un rol important în educarea și ajutarea săracilor în
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
și mănăstire pe Piața Centrală. Ei au avut un rol important în educarea și ajutarea săracilor în oraș. În 1971 biserica a fost demolată, odată cu începerea lucrărilor la clădirea Teatrului Național. Din mănăstirea franciscanilor din Centru a fost păstrată numai turnul baroc sub care se află intrarea în cavoul călugărilor. În prezent romano-catolicii dețin șapte biserici, Centrul Deus Providebit, clădiriile Colegiului Național Unirea și Liceului de Artă, alte centre sociale. Prima biserică a ortodocșilor din Târgu Mureș a fost construită la
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
în centrul istoric al orașului, terenul unde afla în trecut Biserica Cântătoare lui Péter Bodor era relativ mic. Astfel construcția are o formă în cruce greacă, o cupolă centrală care acoperă traveea principală și patru cupole mai mici amplasate deasupra turnurilor de pe colțuri. În exterior fațada principală este dominată de frontonul semicircular în care ferestrele sunt așezate astfel încât să descrie forma crucii. Tambururile pe care se sprijină cupola centrală și cele patru cupole ale turnurilor sunt străbătute de ferestre semicirculare cu
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
patru cupole mai mici amplasate deasupra turnurilor de pe colțuri. În exterior fațada principală este dominată de frontonul semicircular în care ferestrele sunt așezate astfel încât să descrie forma crucii. Tambururile pe care se sprijină cupola centrală și cele patru cupole ale turnurilor sunt străbătute de ferestre semicirculare cu arcul susținut de coloane mici și robuste, având sorgintea în stilul brâncovenesc. Comunitatea ortodoxă, având cel mai mulți credincioși, deține un șir de biserici în aproape toate cartierele din oraș, între care se numără
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
este un cuvânt provenit din limba catalană care desemnează un turn uman aparținând tradiției catalane care este catalogat de UNESCO pe 16 noiembrie 2010 drept bun al patrimoniului mondial imaterial. Obiceiul de a înălța turnuri umane s-a născut în regiunea Campo de Tarragona în secolul XVIII și s-a extins
Castell () [Corola-website/Science/327376_a_328705]
-
este un cuvânt provenit din limba catalană care desemnează un turn uman aparținând tradiției catalane care este catalogat de UNESCO pe 16 noiembrie 2010 drept bun al patrimoniului mondial imaterial. Obiceiul de a înălța turnuri umane s-a născut în regiunea Campo de Tarragona în secolul XVIII și s-a extins în secolul XX în întreaga Catalonie dar și în alte regiuni vorbitoare de catalană precum Insulele Baleare și Rosellon. Persoanele care participă la acest
Castell () [Corola-website/Science/327376_a_328705]
-
de bărbați și femei de diferite vârste și constituții fizice care se antrenează tot anul pentru întreceri și reprezentații în sărbătorile populare. Uneori pot participa activ și spectatorii, rudele sau prietenii membrilor cetei pentru ridicarea acestuia. Se presupune că originea turnurilor umane se găsește în dansurile valenciene care se realizau la sărbătorile religioase. Aceste dansuri se terminau prin construirea unor figuri din ființe umane care în timp au căpătat amploare și măreție independizându-se de dans devenind un ritual de sine-stătător. În
Castell () [Corola-website/Science/327376_a_328705]
-
umane care în timp au căpătat amploare și măreție independizându-se de dans devenind un ritual de sine-stătător. În secolul XV deja se practica "moisiganga", străbunul dansului Muixeranga din actualitate, în localitatea valenciană Algemesí care este un îmbinare de dansuri și turnuri umane. Catalanii preluând ideea, au ignorat dansul din aceste obiceiuri tradiționale concentrându-se doar pe realizarea unor turnuri din ce în ce mai înalte și originale. Prima atestare documentară a unui "castell de sis sostres, acompanyat de la dolçaina" (castel de 6 etaje, acompaniat de
Castell () [Corola-website/Science/327376_a_328705]
-
secolul XV deja se practica "moisiganga", străbunul dansului Muixeranga din actualitate, în localitatea valenciană Algemesí care este un îmbinare de dansuri și turnuri umane. Catalanii preluând ideea, au ignorat dansul din aceste obiceiuri tradiționale concentrându-se doar pe realizarea unor turnuri din ce în ce mai înalte și originale. Prima atestare documentară a unui "castell de sis sostres, acompanyat de la dolçaina" (castel de 6 etaje, acompaniat de un oboi) datează din 1770 în Arbos, iar în anul 1790 a început să se fie denumit castell
Castell () [Corola-website/Science/327376_a_328705]
-
pentru a fi casteller. Chiar dacă aceasta este deviza castellerilor este nevoie de alte trăsături de caracter pentru a putea realiza castele precum: multă muncă, stăruință, încredere, răbdare, spirit de echipă, etc. erii au nevoie de mult antrenament pentru a realiza turnuri umane înalte. Cetele au spații închise unde se întâlnesc pentru a se pregăti. Se cunosc doar trei accidente care s-au soldat cu moartea în rândul castellerilor, primul în secolul XIX în localitatea La Maso, apoi în Torredembarra în 1983
Castell () [Corola-website/Science/327376_a_328705]
-
2006 ceea ce a dus la obligativitatea purtării căștilor de către copii care participau la ridicarea castelelor. Procentajul castellerilor care nu au căzut niciodată a fost de 92,81% în 1996 și 96.30% în 2005. Incidența accidentelor-Tabele comparative Nomenclatura în cazul turnurilor umane este foarte diversă și poate părea greoaie mai ales în cazul celor ce nu cunosc limba catalană. În alcătuirea unui castell intră următoarele părți: Tipurile de castele primesc nume în funcție de numărul nivelurilor și de numărul persoanelor care formează un
Castell () [Corola-website/Science/327376_a_328705]
-
vano de pilars etc. Un stâlp, în catalană "pilar", este castelul cu o singură persoană pe nivel. De asemenea pilar se referă la un singur șir uman, parte a nivelurilor de mai multe persoane, pe verticală care intră în componența turnului. Alte combinații care primesc nume speciale sunt: Un castel este mai dificil cu cât are mai multe nivele, mai multe coloane umane ("pilar") și cu cât este necesară participarea mai multor participanți în structurile de susținere precum în folre y
Castell () [Corola-website/Science/327376_a_328705]
-
și unificat cu alte tabele paralele secundare căpătând denumirea de "Tabla de Puntuaciones Unificada 2010". Un castell se poate termina în patru feluri diferite, într-un grad mai mare sau mai mic de reușită. Muzica care se cântă în timpul ridicării turnurilor umane se interpretează la chirimie și la țambal. Piesa care se cântă în acest timp se numește "Toc de Castells". Acest cântăreți se numesc "grallers" de la cuvântul catalan "gralla" care înseamnă chirimia. Vestimentația castellerilor este una tradițională: cămașă colorată cu
Castell () [Corola-website/Science/327376_a_328705]
-
lovi pe ceilalți membrii ai cetei. În Catalonia există tradiția ca în unele localități în anumite zile cu ocazia anumitor sărbători să se realizeze castele de către una sau mai multe cete. În unele orașe aceste zile în care se înalță turnurile umane se numesc "diada". Cele mai renumite diade sunt: Propunerea acestei tradiții pentru a fi un bun al patrimoniului mondial a fost a lui Jordi Roigé, editor al revistei "Castells" în anul 2006. În aprilie 2007 s-a făcut publică
Castell () [Corola-website/Science/327376_a_328705]
-
este în anul 1319 într-un document care amintește și de biserica din localitate cu hramul Sfânta Maria ("ecclesia sanctae Mariae de Wert"). Biserica evanghelică cu hramul Sfintei Maria a fost construită în stil romanic în secolul al XIII-lea. Turnul de apărare, care adăpostește și clopotnița, a fost ridicat în anul 1438, el fiind adosat fațadei de vest. Biserica a suferit multiple modificări în jurul anului 1853. În biserică și în turnul fortificat se găsesc o mulțime de inscripții împreună cu datări
Biserica fortificată din Vărd () [Corola-website/Science/327397_a_328726]