161,927 matches
-
moșie anume Țigănei de la ținutul Tecuciului, cum că s-au înpresurat de răzeșii de Sinești și de alți răzeși”. d - Hotarnica din 1777 a moșiilor Torceștii și Țigăneii, în care se arată că „moșia ce-i zic Țigănei, latul ei merge din Bîrloviță până în Siret și alături dispre miază-zi merge cu Sineștii, iar din sus merge alăture cu Umbrăreștii”, sate ce au aparținut totdeauna de Tecuci. e - Izvod de zestre din 1797 dat de vornicul, pe atunci, Neculai Balș, fiicei sale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au înpresurat de răzeșii de Sinești și de alți răzeși”. d - Hotarnica din 1777 a moșiilor Torceștii și Țigăneii, în care se arată că „moșia ce-i zic Țigănei, latul ei merge din Bîrloviță până în Siret și alături dispre miază-zi merge cu Sineștii, iar din sus merge alăture cu Umbrăreștii”, sate ce au aparținut totdeauna de Tecuci. e - Izvod de zestre din 1797 dat de vornicul, pe atunci, Neculai Balș, fiicei sale, Catinca, în care se cuprind și „moșiile Torceștii și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și de alți răzeși”. d - Hotarnica din 1777 a moșiilor Torceștii și Țigăneii, în care se arată că „moșia ce-i zic Țigănei, latul ei merge din Bîrloviță până în Siret și alături dispre miază-zi merge cu Sineștii, iar din sus merge alăture cu Umbrăreștii”, sate ce au aparținut totdeauna de Tecuci. e - Izvod de zestre din 1797 dat de vornicul, pe atunci, Neculai Balș, fiicei sale, Catinca, în care se cuprind și „moșiile Torceștii și Țigăneii la Tecuci, pe apa Bîrladului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care precizează și ziua, luni, deci mai verosimilă, cu atât mai mult cu cât domnul își va fi sărbătorit ziua onomastică la propria-i Curte din Iași înainte de a pleca la război. Și, în drum spre Focșani - reproducem din Neculce - „mergea încet și făcea oturace (popasuri) câte 5-6 zile și mai mult la un loc”. Considerăm că un asemenea popas a făcut și la Umbrărești, cu care ocazie emite cartea din 5 mai, prin ea dând curs unei jalbe ce-i
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
al acestui an, luând ca soț pe aga Alecu Callimah, „om cu învățătură și i se zicea pentru aceasta Celebi”, notează undeva N. Iorga. Primește ca zestre, printre altele, o parte din moșia Umbrăreștilor, partea dinspre apus de Siret, ce mergea până în apa Dimaciului, în hotar la nord cu Bilieștii, iar la sud cu partea Umbrăreștilor-Răzeși, parte de moșie nespecificată în izvodul de zestre din 1802, oferită probabil mai târziu. Împreună au avut doi copii, un băiat și o fată. Băiatul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
noiembrie, -în ziua de Sfântul Spiridon de la 12 decembrie și -la sărbătoarea Sfinților Atanasie și Chiril, 18 ianuarie. În același timp, poruncește ispravnicilor ținutului Tecuci să facă cuvenitele publicații în tot cuprinsul ținutului, spre înștiințare de obște, ca oricine să meargă la însemnatele zile de iarmaroace. Într-adevăr, locul era pe atunci potrivit pentru o astfel de întreprindere comercială, dar, după cum rezultă dintr-o altă cerere din anul 1838, prin care, din nou, se solicită aprobarea pentru înființarea iarmaroacelor, motivându-se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
proprietarul jumătate și țăranul jumătate din recolta obținută. De multe ori se recurgea la acte silnice din partea boierului. Dau un exemplu concret din timpul copilăriei mele. Prin 1937, tatăl meu, Toader Sion, și un vecin al nostru, Ghiță Bulai, au mers la Siret să pescuiască. Sub motivul că au pescuit în apa Siretului de pe moșia sa, boierul Dumitrache Demetriade, le-a confiscat uneltele de pescuit, năpatcile. Prețul unor asemenea ustensile la vremea respectivă echivala, pentru un țăran, aproape cu o vacă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
încă un mijloc de existență, de „mutare a prânzului”, cum se exprimau localnicii. Așa se face că această confiscare, socotită nedreaptă, a fost percepută în acest fel de părinți, mai ales de mamele noastre. Mama mea și vecina ei au mers la Movileni, la curtea boierului, să se plângă și să-l roage să le înapoieze respectivele ustensile de pescuit. Boierul nu s-a lăsat înduplecat de rugămințile celor două femei și, numai după ce i-au făcut două zile de secere
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acesta este rostul lucrării noastre. Comunismul s-a folosit de starea de nemulțumire a celor mulți, a speculat-o la maximum în interese străine de cele ale poporului nostru, străine de spiritul dreptății și al adevărului, și de aici am mers din rău în mai rău; nu știu dacă va fi vreodată bine și pentru omul de rând. Judecând și comparând sub aspect material starea celor mulți din cele două perioade vecine, nu mi se pare că oamenii de rând au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bătrâni pe care s-a împărțit obștea sătească. Se pare că alegerea părților de ocină a reprezentat un proces de durată și a fost dificil, dând naștere la anumite nemulțumiri și animozități între obșteni, din moment ce se consemnează acțiuni judiciare, ce merg până la instanța supremă, domnitorul țării. O astfel de situație se constată dintr-o scrisoare de mărturie, cu data de 15 decembrie 1667, provenită de la Florea căpitanul, în care arată cum „au venit Gligorii de Torcești și cu fiu-său, Vasilie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Arghiri di la Tecuci stolnic [...] și alții păr’ la 18 boieri”. Ei erau menționați în document ca fiind fugiți peste Nistru la tătari. În același timp, „boierii au găsit cu cale ca să trimită pe un Constantin, logofăt vistiernicului Venin ... să meargă singur la Țarigrad și, când mergi împăratul la geamii, să-i dea” arzul direct în mână sultanului, ceea ce și face. Numai că plângerea rămâne fără rezultatul scontat. „Și, fiindcă se bolnăvise și vistieriul Iordache Costache-Venin, pe care îl aveau toți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
alții păr’ la 18 boieri”. Ei erau menționați în document ca fiind fugiți peste Nistru la tătari. În același timp, „boierii au găsit cu cale ca să trimită pe un Constantin, logofăt vistiernicului Venin ... să meargă singur la Țarigrad și, când mergi împăratul la geamii, să-i dea” arzul direct în mână sultanului, ceea ce și face. Numai că plângerea rămâne fără rezultatul scontat. „Și, fiindcă se bolnăvise și vistieriul Iordache Costache-Venin, pe care îl aveau toți cap și fiindcă i s-au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Țigănei, la ținutul Tecuciului”. Până la urmă, amândouă moșiile vor trece în stăpânirea domnitorului creditor. În anul 1777, cu câteva luni înainte de tragicul său sfârșit, emite carte domnească prin care poruncește și împuternicește pe dregătorii Costin Negre și Manolache Conachi „să meargă la moșia Torceștii și Țigăneii ce sunt în ținutul Tecuciului, pe apa Bârladului, cari moșii - se explică în document - le-au luat măria sa pentru datorie de la dum/neaei/ vistierniceasa Nastasâica, giupâneasa răposatului vistiernic Iordachi Costachi”, să le hotărnicească. E de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
13 octombrie 1872. Inginerul își explică lucrarea și tendința de a muta hotarul de est al Torceștilor în detrimentul „moșiei statului Geru, pendinte de M-rea Răchitoasa” pentru a satisface „pretențiunile d-lui Balșu care arată că moșia Torcești urmează să meargă cu capătu (de răsărit n.n.) până în apa Călmățuiului iar nu să stea în Valea Herătăului”. În susținerea pretențiilor sale sunt invocate informații documentare vechi, cum ar fi: -hotărnicia din 3 octombrie 1763 „a lui Costache Conachi”, bunicul poetului de la Țigănești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Adam și Vasile Uricariu”; -hrisovul domnitorului „Ioan Mihai Racoviță vv. de judecata urmată între răzășii de Umbrărești și Constantin Costache [...] ce duce moșia Torceștii în Valea Călmățuiului” și altele în care, pretinde inginerul hotarnic, hotarele Torceștilor și al satelor vecine merg „până în Valea Călmățuiului”. De asemenea, se susține în Cartea de hotărnicie întocmită, că „toate zapisele de cumpărătură vechi cu care s-au cumpărat acea moșie pomenesc din apa Bârladului până în Valea Călmățuiului”. Se invocă și „suplica răposatului spătarul Mihalache Cantacuzino
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de 2.075 persoane, timp în care populația a crescut. Urmărind rubricația catagrafiilor pentru satele umbrăreștene și locuitorii lor, constatăm departajarea celor două mari categorii sociale și fiscale existente și anume: 1) privilegiații cu obligații minore, cu multe înlesniri, ce mergeau până la scutiri de orice fel de datorii față de stat, de unde și lupta intensă și permanentă ce se ducea în perioada respectivă, pentru încadrarea în această categorie socială și fiscală, drept ce se obținea, de cele mai multe ori, prin relații și cumpărarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
constatăm interesul pentru a avea cele de trebuință creșterii animalelor din documentul dat de Vasile Lupu, în 1635, cartea domnească prin care împuternicea pe Cristian vătavul să cerceteze pricina dintre nepoții lui Bilăiu din Torcești și vecinii lor, deoarece aceștia „merg de le cosesc fânul și le împresoară moșia cu tăria lor”, moșie situată, scrie în act, între Bârloviță și Bârlad, de fapt Cătunașii și partea sudică a satului Salcia de astăzi. Un document mai concludent în privința stării economice înfloritoare provine
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
raport de numărul și mărimea acțiunilor avute de către oamenii de afaceri din perioada modernă, în întreprinderile sau societățile comerciale și bancare. Desigur că nu existau evidențele contabile și birocrația aferentă lor, ci se conta mai mult pe încrederea reciprocă, se mergea pe calea cinstei și dreptății ce credem că domina obștea, astfel de virtuți cetățenești păstrându-se în lumea satelor până foarte târziu, când vor deveni simple naivități, de care vor beneficia profitorii locali sau de aiurea. Apoi, cisla nu credem
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu numele Manole, care aducea mărfuri de la Galați și le distribuia în sat. De altfel, asemenea mod de a face comerț era mai răspândit după Războiul de Independență, când mulți dintre veteranii de război, având permise de călătorie C.F.R. gratuite, mergeau la orașele mari, în special la Galați, de unde aduceau și vindeau în satele de care aparțineau diferite produse. Să reținem următoarele nume: Sandu Bulai la Umbrărești, Tudor Mihalcea la Siliștea, Costache Hagiu și Ion Murgoci la Salcia, Serea Bulai la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la îndemână cele de la Tecuci. Se întâmpla ca anumite produse să fie procurate și din alte orașe. Spre exemplu, Gavril Conachi notează că a cumpărat pentru biserica zidită la Umbrărești (Siliștea), în 1794, plătind chiria 1,60 lei „când au mers la Galați pentru her” (adică fier); „1,00 lei cheltuiala la Focșani pentru adusul șindrilei; 0,60 lei de adus cuie de șindrilă de la Focșani; 0,90 lei la o căruță de au adus chiroane și pește de la Galați”. La
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu stuh, chilerul, iatacul, căsoaia din preajmă, vie, pomi împrejur. Iar în interior coții de pânză și alte țesături, lada „de Brașov” și altele rămase acum în domeniul vestigiilor istorice. CAPITOLUL VII COMUNICAȚIILE „Drumu-i rău și zgrunțuros Și nu pot merge pe jos” Folclor. 1. Drumurile În varii împrejurări își face loc tentația de a crede că toate lucrurile au fost așa cum se găsesc astăzi de când e lumea lume. E și cazul drumurilor, respectiv al căilor de comunicație. Spune cuiva acum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moldovenesc» față de un altul, care se numea «drumul tătărăsc», și cel de pe malul Siretului, ce se numea «drumul muntenesc»”. Primul, scrie autorul, „străbătea rând pe rând orașele Dorohoi-Botoșani-Hârlău-Iași-Vaslui-Bârlad-Tecuci și sfârșea pe uscat la Galați”. Pentru regiunea noastră indică drumul ce mergea „pe dreapta Bârladului, atingea Tecucii, ce exista ca punct de vamă [...] și, prin Torcești, Ivești, dădea pe stânga Siretului, de unde prin Piscu atingea Galații”. Menționarea satelor Torcești și Ivești ca localitaăți prin care trecea drumul zis moldovenesc, ni se pare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în tot Evul Mediu cel care străbătea terasa superioară de est a Bârladului, la peste 10 km distanță spre est de actuala șosea națională. Denumirea de „Drumul Mare”, vizând respectivul traseu, era încă păstrată și folosită de părinții noștri, când mergeam la un loc pe care îl obținuseră, prin împroprietărirea din 1921, pe terasa de est a satului Drăgănești-Barcea, dar care la data aceea nu era decât un fel de „hațaș” lat de 40-50 m, deci urme ale unui fost drum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lat de 40-50 m, deci urme ale unui fost drum, căci traficul se mutase demult pe actuala șosea națională, rămânând pentru cel vechi doar amintirea și numele. În hotarnica pomenită mai sus întâlnim drumul acesta prin termenii „drumul Galaților ce merge la Tecuci”, iar mai la est, către Herătău și Cudalbi, „drumul lui Maldăr, prin țarină”, deci unul local. O hotarnică a Bârlădenilor (Podoleni) din l724, dar care surprinde și realități mai vechi, cum ar fi faptul că locul aparținea cândva
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
zapis de vânzare-cumpărare a unei case cu vie și pomi, din 27 iunie 1820, în satul Umbrărești-răzeși, se vine cu precizarea: „și pentru starea casei (cu sensul de poziția ei față de calea de acces I. S.) să fie slobod a merge la Bârlad și la pădure cu caru și cu picioru”, ceea ce înseamnă că vânzătorul i-a concedat cumpărătorului prin act dreptul de acces la apa Bârladului și la pădure, cu caru și cu piciorul, pe un loc rămas nevândut, dovadă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]