161,978 matches
-
Oituz și Bătălia pentru București. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Brigada 38 Infanterie a făcut parte din compunerea de luptă a Diviziei 8 Infanterie, alături de Regimentul 8 Vânători, Brigada 15 Infanterie, Brigada 16 Infanterie și Brigada 8 Artilerie. Ordinea de bătaie a brigăzii era următoarea:
Brigada 38 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337275_a_338604]
-
Dobrogea și Bătălia pentru București. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Brigada 35 Infanterie a făcut parte din compunerea de luptă a Diviziei 5 Infanterie, alături de Regimentul 3 Vânători, Brigada 9 Infanterie, Brigada 10 Infanterie și Brigada 5 Artilerie. Ordinea de bătaie a brigăzii era următoarea:
Brigada 35 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337274_a_338603]
-
capacității de răspuns la un posibil atac aliat. Unități ale Diviziei I Panzer ([[Friedrich Kirchner]]) și Diviziei a 2-a Panzer ([[Rudolf Veiel]]) au fost retrase pentru întărirea apărării podurilor de peste Somme. Restul Diviziei a 2-a Panzer a primit ordine să înainteze spre Boulogne pe direcția [[Baincthun]] - Samer. Flancul acestie divizii trebuia să fie asigurat de tancurile Diviziei a 2-a, care trebuiau de asmenea să înainteze spre Desvres și [[Marquise, Pas-de-Calais|Marquise]] în cazul unui contraatac aliat dinsrpre Calais
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
vizelor și au întărit controalele la frontierele limitrofe ale țărilor exterioare spațiului. Deși, în teorie, nu mai există controale la frontierel interne din Spațiul Schengen, acestea pot fi puse în aplicare , în mod temporar, dacă se dovedesc necesare pentru menținerea ordinii publice sau a securității naționale. De acum înainte, cetățenii străini care dispun de o viză de lungă durată pentru una din țările membre pot circula în mod liber în interiorul acestei zone. După Acordul de la Schengen care datează din 1985, va
Convenția de la Schengen () [Corola-website/Science/337312_a_338641]
-
a fi efectuate arestări. Politicienii de extremă dreaptă au fost acuzați că exploatează atacul sugerând că decizia Angelei Merkel de a deschide granițele la peste un milion de solicitanți de azil a permis extremiștilor accesul liber în țară. În aceeași ordine de idei, aliații bavarezi ai cancelarului german Angela Merkel au cerut schimbarea politicii de securitate și imigrație a Germaniei după atac. În prima declarație publică după atac, Angela Merkel a spus că autoritățile pleacă de la presupunerea că se confruntă cu
Atentatul din Berlin (2016) () [Corola-website/Science/337315_a_338644]
-
de modificare a codurilor penale. Evident, că și despre acestea am discutat cu domnul prim-ministru marți dimineață, iar domnia sa mi-a spus că discuția avusese loc deja cu anumiți colegi din Guvern și că nu va fi pusă pe ordinea de zi suplimentară aceste două chestiuni privind grațierea și modificarea codurilor. De asemenea, subliniez și sper să fiu în asentimentul domnului prim-ministru s-a angajat ca aceste chestiuni să nu fie băgate peste noapte în nicio ședință de guvern
Guvernul Sorin Grindeanu () [Corola-website/Science/337371_a_338700]
-
pentru lupta urbană, a fost „special selectat” pentru a comite atentatul din clubul de noapte Reina. Guvernatorul Istanbulului, Vasip Șahin, a catalogat incidentul drept atac terorist. Guvernul turc a ordonat cenzura temporară a mass-mediei, invocând temeri legate de securitate și ordinea publică. Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a condamnat dur atacul, spunând că Turcia va lupta până la capăt împotriva tuturor formelor de atac ale grupărilor teroriste și susținătorilor acestora. De altfel, Turcia face parte din coaliția internațională care bombardează pozițiile jihadiștilor
Atentatul din Istanbul (2017) () [Corola-website/Science/337383_a_338712]
-
transportului pe calea ferată și apoi de pregătire a îmbarcării acestora, în cele de asigurare a hranei, echipamentului și măsurilor sanitare pentru întregului contingent român, precum și în cele de înființare a unei baze române la Vladivostok și de asigurare a ordinii și disciplinei în interiorul acesteia. De asemenea, a trecut serviciile sanitar, de intendență și cultural ale "Legiunii" în subordine directă. Acestor măsuri, fostul comandant al bazei militare de la Vladivostok - generalul Lavergné, care la 20 aprilie 1920 fusese numit la comandă în locul
Comisia Militară Română din Siberia () [Corola-website/Science/337401_a_338730]
-
Johann Georg al II-lea (31 mai 1613 - 22 august 1680) a fost Elector de Saxonia din 1656 până în 1680. El a aparținut liniei Albertine a Casei de Wettin. A fost al patrulea copil în ordinea nașterii însă fiul cel mare (după decesul fratelui său la doar cinci luni) al Electorului Johann Georg I de Saxonia și a celei de-a doua soții, Magdalene Sibylle a Prusiei. Și-a succedat tatăl ca Elector de Saxonia când
Johann Georg al II-lea, Elector de Saxonia () [Corola-website/Science/337412_a_338741]
-
militară din partea Franței, interesată într-o politică orientală care să-i extindă sfera de influență. Misiunea generalului Berthelot a fost primită cu răceală la Moghilev, iar relațiile franco-ruse au continuat să se învenineze, motiv de punere a acestui subiect pe ordinea de zi a Comitetului de Război francez în 16 decembrie 1916. În urma evaluării situației, Comitetul a considerat că nu exista altă alternativă decât să se bazeze pe creditul pe care îl avea disponibil la STAVKA general Janin, care a fost
Maurice Janin () [Corola-website/Science/337408_a_338737]
-
de anul 2003 premiul, și "Biletul de dragoste", din nou, publicat de Einaudi. Cu "fantomele de Challant," si " "Dle Zero" și manuscrisul medieval" scriitorul a continuat aventurile căpitanului Flores. În 2005 a fost acordat onoarea de a grande ufficiale dell'ordine al merito Republicii italiene. În 2009 a publicat pentru Einaudi românul "ochelari de Cavour", urmată în 2011 de către " Două povești de dragoste,", o interpretare liberă de povestea a doi renumite perechi de îndrăgostiți, Crimilde și Siegfried, Tristan și Isolda. Multe
Laura Mancinelli () [Corola-website/Science/337433_a_338762]
-
pentru aceasta s-a convertit la luteranism. În tratat era cuprins și "Privilegium Sigismundi Augusti" prin care Sigismund garanta stărilor livoniene diferite privilegii, inclusiv libertatea religioasă în raport cu , "", și continuarea administrației tradiționale germane. Termenii privind libertatea religioasă interziceau orice reglementare a ordinii protestante de către autoritățile religioase sau laice. Unii membri ai nobilimii lituaniene s-au opus extinderii uniunii polono-lituaniene, și i-au oferit coroana lituaniană lui Ivan al IV-lea. Țarul a susținut public această opțiune, fie deoarece o lua în serios
Războiul Livonian () [Corola-website/Science/335801_a_337130]
-
amâne abordarea problemei, în speranța că situația internațională se va ameliora. Între timp, ea spera și că nu va da populației germane motive de a se plânge. Tactica nu s-a dovedit una bună: protestele și propaganda nazistă erau la ordinea zilei, chiar și în rândurile populației lituaniene, și guvernul local nu le putea împiedica. Naziștii hărțuiau fizic organizațiile lituaniene. La 1 noiembrie 1938, Lituania a fost presată să ridice legea marțială și cenzura presei. La alegerile din decembrie pentru , partidele
Ultimatumul german din 1939 adresat Lituaniei () [Corola-website/Science/335882_a_337211]
-
În România, drepturile omului sunt în general respectate de autorități. Totuși, există îngrijorări în ceea ce privește abuzurile din partea forțelor de ordine, discriminarea minorității rrome și a minorităților sexuale, corupția guvernamentală, condițiile precare din închisori și independența judiciară compromisă. România s-a clasat pe locul 59 din 167 de țări într-un studiu al revistei financiare "The Economist" privind starea democrației în
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
acestuia. În 2016, România s-a situat pe locul 49 în clasamentul internațional anual privind libertatea presei, realizat de organizația "Reporteri fără frontiere", în creștere cu trei locuri față de anul precedent (când s-a situat pe locul 52). În aceeași ordine de idei, România se află pe ultimul loc din UE în ce privește libertatea presei, potrivit Freedom House. România este țara a cărei Strategie Națională de Securitate arată că "fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituții ale
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
30 mai, contrainformațiile britanice au interceptat un mesaj trimis de Grauert prin care acesta discuta despre pregătirile pentru atac ordonate corpul său aerian. Traficul dintre comandanții germani interceptat de britanici a conținut numeroase informații despre atac. "Oberst" Johann-Volkmar Fisser primise ordine pe care le considera incomplete și cerea lămuriri. El a pomenit în corespondența sa de „Paris”. Sperrle a scos grupul aerian la lui Fisser din dispozitivul de luptă inițial aprobat. Toate aceste informații obținute de britanici și transmise francezilor, împreună cu
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]
-
23 iunie - 30 iulie/12 august 1917 și 20 ianuarie/3 februarie - 1/13 mai 1918. În perioadele dintre aceste date, comandamentul Corpului VI Armată a fost desființat. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Corpul VI Armată avea următoarea ordine de bătaie:<br> Corpul VI Armată În vara anului 1917, Corpul VI Armată a fost reînființat ca o mare unitate mixtă, româno-rusă, sub comanda generalului român Eremia Grigorescu. Ordinea sa de bătaie era următoarea:<br> Corpul VI Armată Pe perioada
Corpul VI Armată (1916-1918) () [Corola-website/Science/335933_a_337262]
-
declararea mobilizării, la 27 august 1916, Corpul VI Armată avea următoarea ordine de bătaie:<br> Corpul VI Armată În vara anului 1917, Corpul VI Armată a fost reînființat ca o mare unitate mixtă, româno-rusă, sub comanda generalului român Eremia Grigorescu. Ordinea sa de bătaie era următoarea:<br> Corpul VI Armată Pe perioada desfășurării Primului Război Mondial, Corpul VI Armată a avut următorii comandanți:
Corpul VI Armată (1916-1918) () [Corola-website/Science/335933_a_337262]
-
imaginabile ale tehnicei moderne, cu o severitate fără cruțare." Pregătirile au fost executate în cel mai strict secret, acordându-se o atenție sporită planificării la nivel de detaliu. După cum arăta istoricul Constantin Kirițescu, "cele mai riguroase măsuri de poliție asigurau ordinea transporturilor. Fiecare detașament, fiecare vehicul fiecare cal, își avea locul fixat atât în coloanele de marș cât și în punctele de staționare. Instalații luminoase și de semnalizare, posturi telefonice, ofițeri cu însărcinări speciale, posturi de jandarmerie, serveau la menținerea ordinei
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
a făcut parte din compunerea de luptă a Corpului VII Armată, alături de Divizia 19 Infanterie. Corpul VII Armată era comandat de generalul de divizie Ioan Rașcu, eșalonul ierarhic superior fiind Armata 3, comandată de generalul de divizie Mihail Aslan.<br>Ordinea de bătaie a diviziei era următoarea:<br> În prima jumătate a anului 1917, Divizia 9 Infanterie s-a reorganizat în spatele frontului. Divizia a fost inclusă în compunerea de luptă a Corpului V Armată, alături de Divizia 10 Infanterie și Divizia 15
Divizia 9 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336004_a_337333]
-
în spatele frontului. Divizia a fost inclusă în compunerea de luptă a Corpului V Armată, alături de Divizia 10 Infanterie și Divizia 15 Infanterie. Corpul V Armată era comandat de generalul de brigadă Ioan Istrate, eșalonul ierarhic superior fiind Armata 1.<br>Ordinea de bătaie a diviziei era următoarea:><br> Pe perioada desfășurării Primului Război Mondial, Divizia 9 Infanterie a avut următorii comandanți:
Divizia 9 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336004_a_337333]
-
compunerea de luptă a Corpului I Armată, alături de Divizia 1 Infanterie și Divizia 2 Infanterie. Corpul I Armată era comandat de generalul de divizie Ioan Popovici, eșalonul ierarhic superior fiind Armata 1, comandată de generalul de divizie Ioan Culcer.<br>Ordinea de bătaie a diviziei era următoarea:<br> În prima jumătate a anului 1917, Divizia 11 Infanterie s-a reorganizat în spatele frontului. Divizia a fost inclusă în compunerea de luptă a Corpului I Armată, alături de Divizia 2 Infanterie și Divizia 4
Divizia 11 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336012_a_337341]
-
în spatele frontului. Divizia a fost inclusă în compunerea de luptă a Corpului I Armată, alături de Divizia 2 Infanterie și Divizia 4 Infanterie. Corpul I Armată era comandat de generalul de brigadă Nicolae Petala, eșalonul ierarhic superior fiind Armata 1.<br>Ordinea de bătaie a diviziei era următoarea:><br> Pe perioada desfășurării Primului Război Mondial, Divizia 11 Infanterie a avut următorii comandanți:
Divizia 11 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336012_a_337341]
-
Repubblica di Ragusa pe la navigazione nazionale" (reglementările naționale maritime; 1745) etc. Guvernul Republicii avea un caracter liberal și a dat de timpuriu dovadă de angajament pentru principiile dreptății și umanitarismului, dar a fost și conservator cu structura sa și în raport cu ordinea socială. Drapelul Republicii avea pe el cuvântul "Libertas" (libertate), iar intrarea în cetatea Sfântul Laurențiu (Lovrijenac) din imediata apropiere a zidurilor Ragusei purta inscripția "Non bene pro toto libertas venditur auro" (Libertatea nu poate fi vândută pentru tot aurul din
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
1918. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Divizia 13 Infanterie a făcut parte din compunerea de luptă a Armatei 1, alături de Corpul I Armată și Divizia 12 Infanterie. Armata 1 era comandată de generalul de divizie Ioan Culcer.<br>Ordinea de bătaie a diviziei era următoarea:<br> În prima jumătate a anului 1917, Divizia 13 Infanterie s-a reorganizat în spatele frontului. Divizia a fost inclusă în compunerea de luptă a Corpului III Armată, alături de Divizia 5 Infanterie și Divizia 14
Divizia 13 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336019_a_337348]