162,182 matches
-
în care se puteau organiza raiduri erau martie-aprilie și septembrie-octombrie. Raidul a început abia în 22 octombrie, cu destulă întârziere, deoarece Pantazi a fost bolnav. Traseul la dus este marcat pe harta de alături cu roșu. Trec prin punctele vamale obligatorii, Giurgiu, Varna și Istanbul. Vremea proastă îi reține, așa că vizitează Turnul Galata, cartierul Pera, , ruinele , Sfânta Sofia, Palatul Topkapî, Muzeul de Artă Musulmană, Muzeul Militar, , diferite moschei. În 25 octombrie depășesc foarte greu Munții Taurus, printr-o șa, la înălțimea
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
Kadesh și fac escală la pentru a remite un mesaj de la atașatul militar francez al Aerului de la București. Apoi zboară prin valea Iordanului, peste Tiberiada. În dreptul Mării Moarte virează spre Ierusalim și ajung la Gaza. Intră în Egipt prin punctul obligatoriu și aterizează la Cairo, unde stau trei zile, revizuind avioanele și vizitând piramidele. La 29 octombrie pleacă din Cairo, urmând Nilul. La Assiut fac cunoștință cu președintele aeroclubului egiptean, Taher Pașa. Survolează Abydos, Valea Regilor, Teba, Luxor și Karnak și
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
această perioadă, franceza continuă să câștige teren, deși nu în măsura dorită de autoritățile revoluționare. Impunerea francezei ca politică de stat se intensifică în cursul secolului al XIX-lea prin intermediul școlii, momentul decisiv fiind instituirea învățământului primar public, gratuit și obligatoriu. De atunci, extinderea treptată a duratei școlarizării duce la utilizarea francezei de către toți locuitorii, în detrimentul idiomurilor locale. În secolul al XX-lea, franceza contemporană cunoaște o pierdere de teren pe plan mondial în favoarea limbii engleze, dar continuă să fie una
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
ca limbă națională, cu rolul de a realiza unitatea națiunii. Se ajunge până la instituirea pedepsei cu închisoarea pentru funcționarii publici care redactează documente în alt idiom decât franceza. În Franța exista deja de la sfârșitul secolului al XVII-lea un învățământ obligatoriu, cu care se ocupa biserica, dar o făcea în idiomurile locale acolo unde se vorbeau acestea. În timpul Revoluției, învățământul public devine laic și se decretează că trebuie să se predea peste tot limba franceză, iar celelalte cunoștințe în franceză și
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
diferite părți ale țării; informațiile care pătrund de la Paris până în colțurile cele mai îndepărtate, mai ales prin gazete; armata, unde sunt înrolați obligatoriu bărbați din toată țara, și unde limba de comandă este franceza. În timpul Imperiului lui Napoleon I, învățământul obligatoriu este redat bisericii și predarea francezei este neglijată. Totuși, centralismul accentuat al statului și armata contribuie la progresul francezei în țară, pe când în Europa, Revoluția franceză și Imperiul fac ca franceza să nu mai aibă același prestigiu ca înainte, rămânând
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
Rețeaua internațională de neologie și terminologie și Consiliul internațional al limbii franceze. În principalele țări francofone există și o legislație referitoare la limbă. În Franța este vorba de „legea Toubon” din 1994, care prevede în ce documente și situații este obligatorie folosirea francezei: prezentarea bunurilor și serviciilor, informațiile destinate consumatorilor, inscripțiile și informațiile din locurile publice, contractele încheiate de persoane publice, contractele de muncă, ofertele de serviciu, documentele interne ale întreprinderilor destinate salariaților. Se prevede de asemenea că limba de predare
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
decât predecesorii săi. O qașīdă este caracterizată de un număr de constrângeri formale și tematice destul de rigide. Fiecare vers ("bayt") este împărțit în două emistihuri, separate printr-o cezură, o pauză ritmică ce ușurează recitarea și susține cadența. Monorima este obligatorie, începând cu finalul primul emistih, apoi repetându-se la finalul fiecărui vers. Poeziile pot fi categorisite în funcție de consoana în care se face rima; astfel, o qașīdă cu rima în lam se va numi "lămiyya", una cu rima în ra, "ramiyya
Poezia arabă preislamică () [Corola-website/Science/331830_a_333159]
-
mult mai ușor pentru poet să schimbe ordinea versurilor, să introducă unele versuri sau chiar să omită altele din recitare. Tematic, există o fixitate și o rigurozitate ce caracterizează poezia preislamică. Ordinea temelor era prefixată, deși numai introducerea ("nasīb") era obligatorie, fiind alegerea poetului dacă restul temelor avea să fie introduse sau nu. El se putea concentra numai pe o laudă a tribului sau eventual, putea introduce și o defăimare a adversarilor etc. Teme majore folosite în poezia arabă preislamică sunt
Poezia arabă preislamică () [Corola-website/Science/331830_a_333159]
-
multe forțe după opinia sa, iar unele dintre acestea trebuiau trimise în est. Guderian cataloghează ca fiind „severă” dispunerea anulării aplicării răspunderii penale asupra militarilor, vinovați de uciderea populației civile și asasinarea prizonierilor de război, precum și un ordin de lichidare obligatorie a evreilor, comuniștilor și lucrătorilor politici ai Armatei Roșii. Guderian menționează că a refuzat efectuarea directivei cu privire la comisarii politici. Guderian scrie că este un susținător al unui atac timpuriu asupra Moscovei, și nu în direcția Kievului. Pe 23 august, la
Erinnerungen eines Soldaten () [Corola-website/Science/335572_a_336901]
-
nu reușise să le declare neconstituționale în cazul "Mistretta"), și s-a dovedit că aveau dreptate, când Scalia s-a aflat în fruntea unei majorități de cinci membri în cazul ", care a făcut ca acele îndrumări să nu mai fie obligatorii pentru judecătorii federali (ele au rămas cu statut consultativ). În cazul ' din 2001, Scalia a redactat opinia Curții la o decizie cu 5-4 luată altfel decât pe linii ideologice. Acea decizie a stabilit că imagistica termică a unei case nu
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]
-
aprinderea țigărilor în incinta teatrului, pârlitul porcilor, aprinderea focurilor de paie și iarbă uscată, lăsarea lumânărilor aprinse în case. Atelierele de meseriași trebuiau dotate cu pompe, butoaie de apă, scări, găleți și căngi, iar participarea cetățenilor la stingerea incendiilor era obligatorie. Din 1890 trebuiau dotate și locuințele cu mijloace de stingere (butoaie, găleți, scări, târnăcoape). Compania de pompieri din Iosefin avea rezultate foarte bune, ca urmare în 1904 primăria a hotărât construirea unei cazărmi noi, alături de vechea remiză. Construcția a început
Cazarma pompierilor din Iosefin () [Corola-website/Science/335687_a_337016]
-
au condus conducătorii să pună capăt sistemului tradițional de scutire a Ținutului Secuiesc de la taxe, deoarece a constituit o zonă importantă a țării lor. În consecință, oamenii de rând au fost împovărați atât prin impozite cât și prin serviciul militar obligatoriu. Această situație nefavorabilă a dus la o revoltă armată în 1562, care au fost învinși de [[Ioan al II-lea Sigismund Zápolya]]. După revolta, el a abandonat birourile tradiționale secuiești, cum ar fi judecătorii aleși. În schimb, el a numit
Istoria secuilor () [Corola-website/Science/335714_a_337043]
-
Maria Tereza a decis să înființeze trupele de grăniceri la granițele Transilvaniei. Cea mai mare parte [[români]] au fost recrutați în sudul carpaților, (Țara Făgărașului) și secuii în estul carpaților. Recrutarea a fost organizată parțial pe voluntariat, parțial, în mod obligatoriu, și a dus la conflicte în multe locuri, în special în Ținutului Secuiesc. Secuii au solicitat ca, în locul ofițeriilor imperiali, ei au proprii lor conducători conform tradițiilor, și că acestea nu sunt ordonate să meargă în acțiune în străinătate. O
Istoria secuilor () [Corola-website/Science/335714_a_337043]
-
asasinate, 95 + 1 (Victor Dragomirescu) dintre victime se găseau în custodia autorităților statului, din care 19 fuseseră condamnate definitiv în urma unor procese, (prințul Alexandru Cantacuzino, ing. Gheorghe Clime, Mihail Polihroniade, etc...), restul erau în stare de arest sau cu domiciliu obligatoriu, autoritățile fiind responsabile pentru integritatea lor corporală. Echipa lui Miti Dumitrescu, formată din 9 persoane, se predase autorităților, în consecință, erau tot sub stare de arest, cu sau fără mandat de arestare. În consecință, asasinarea celor 105, se încadrează din
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
II-a plural, forma "ce șont" este exclusă: "C’est nous qui sommes arrivés leș premiers" „Noi (suntem cei care) am sosit primii”. Subiectul fiind accentuat în această construcție, daca pronumele personal are forma accentuată diferită de cea neaccentuata, este obligatorie cea accentuată: "C’est moi qui le ferai" „Eu (sunt cel care) o voi face”. În general, verbul "être" din primul element al construcției rămâne la timpul prezent și dacă predicatul este la alt timp: "C’est votre frère qui
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
cu acest procedeu (Lui, îl ne viendra pas" „El nu va veni”), dar este scos în evidență și fără reluare cu forma neaccentuata: Lui ne viendra pas". În cazul unui pronume de altă persoană, pentru scoaterea în evidență reluarea este obligatorie: Moi, je veux partir" „Eu vreau să plec”, Vous, vous n’avez rien à craindre" „Dumneavoastră nu aveti de ce să vă temeți”. Și pronumele demonstrativ neutru neaccentuat "ce" poate fi scos în evidență prin anticipare cu pronumele corespunzător de forma
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
vede în exemple, asemenea subordonate sunt introduse uneori nu de simplă conjuncție "que", ci de locuțiunea conjuncționala "à ce que" sau "de ce que". "À", respectiv "de" din acestea sunt prepozițiile ce introduc complementele indirecte corespunzătoare subordonatelor. Locuțiunea cu "à" este obligatorie, dar nu și cea cu "de". Despre folosirea pronumelor relative care introduc propoziția atributiva, vezi articolul Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză, secțiunea Pronumele relative. Predicatul acestei subordonate este la indicativ dacă se afirma un simplu fapt
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
subordonatei este la indicativ imperfect, la indicativ mai mult ca perfect sau la condițional, predicatul subordonatei rămâne la aceste forme și atunci când frază trece în planul trecutului prin trecerea predicatului principalei la un timp trecut: În unele cazuri nu este obligatorie aplicarea regulilor concordantei timpurilor, adică formă predicatului subordonatei este aceeași, fie că predicatul principalei este la prezent sau la viitor, fie că este la un timp trecut: În franceză modernă, timpul predicatului din principala nu influențează folosirea timpurilor în cazul
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
subordonate de același tip. Acestea sunt coordonate între ele prin juxtapunere sau prin conjuncție: "et" „și”, "mais" „dar”, "ou" „sau”. În privința conjuncțiilor subordonatoare care introduc subordonatele respective există mai multe cazuri. Uneori repetarea conjuncției sau a locuțiunii conjuncționale subordonatoare este obligatorie în forma lor originară. Aceasta este valabil pentru cele care introduc întrebările indirecte și aproape totdeauna pentru conjuncția simplă "que": Alteori conjuncția sau locuțiunea poate fi repetată în forma sa originară, dar nu este obligatoriu. Limba vorbită preferă repetarea, iar
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
un verb regent și un verb subordonat au același subiect, verbul subordonat este la infinitiv. Uneori acest lucru este obligatoriu, dar alteori procesul exprimat de infinitiv poate fi exprimat și cu predicatul unei subordonate. În caz de subiect unic este obligatorie exprimarea complementului cu infinitivul în loc de subordonată corespunzătoare, când în această conjuncția este "que" sau când este vorba de altă locuțiune conjuncționala decât cele de mai sus, si cand predicatul ei este la subjonctiv. Exemple: În următoarele cazuri mai frecvente nu
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
este acela în care ceea ce verbul regent exprimă se referă la un subiect determinat (cel al subordonatei), al doilea caz - acela în care aceasta se referă la un subiect nedeterminat (cel al infinitivului): De altfel, construcția cu infinitivul nu este obligatorie aici, deoarece același înțeles îl are o frază cu subordonată având ca subiect pronumele "on" și predicatul la diateza activă, sau cu subordonată având predicatul la diateza pasivă: "Îl faut qu’on fasse leș courses / Îl faut que leș courses
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
1923. În calitate de prim-ministru, Brătianu a întreprins numeroase reforme: exproprierea marii proprietăți și introducerea votului universal (1917), legea pentru organizarea armatei (1924), legea pentru organizarea și exproprierea căilor ferate, legea privind repaosul duminical și sărbătorile legale, legea pentru învățământul primar obligatoriu și gratuit (1924), legea organizării judecătorești (1925), legea pentru înființarea Patriarhiei României și organizarea Bisericii Ortodoxe Române (1925), legea privind unificarea administrativă a României. În calitate de diplomat, Brătianu s-a afirmat în anii de război (1914-1916), când Antanta și Puterile Centrale
Statuia lui Ion I. C. Brătianu din București () [Corola-website/Science/332684_a_334013]
-
se bazează pe regula lizibilității. Altfel spus, un text bine împărțit în paragrafe, în mod ideal de mărime inegală, este mai ușor perceput de cititor. Elaborarea unui text de presă este condiționată de îndeplinirea concomitentă de către ziarist, a unui set obligatoriu de reguli. prima regulă se referă la Lizibilitatea sau „ușurința cu care înțelegem un text”. Atingerea lizibilității depinde de următoarele deziderate jurnalistice: Cheia lizibilității rezidă în proporția dintre cuvintele facile și cele dificile de înțeles dintr-un text. Frazele și
Lizibilitate () [Corola-website/Science/332874_a_334203]
-
și joasă, în culori sumbre și cu bază neregulată, constituiți în general din picături de apă și care produc deseori precipitații. De obicei precipitațiile ajung la sol sub formă de ploaie, grindină sau zăpadă. Cu toate acestea, precipitațiile nu sunt obligatorii; ele se pot evapora producând fenomenul virga. Acești nori închid cerul și nu lasă lumina soarelui să-i străbată din cauza densității și grosimii foarte mari. Nimbus este un cuvânt latin care înseamnă „nor de ploaie” sau „furtună cu ploaie”. Prefixul
Nimbus (nor) () [Corola-website/Science/332912_a_334241]
-
în 1846 a fost organizat primul sistem de educație de stat până la nivel universitar inclusiv (până atunci educația intra în responsabilitatea millet-urilor (cuvânt folosit pentru desemnarea comunităților confesionale din Imperiul Otoman), iar în 1869 învățământul primar a devenit gratuit și obligatoriu. În anul 1844 a fost adoptat un steag și un imn otoman și organizat primul cens (recensământ), iar în ceea ce privește modernizarea transporturilor și a comunicațiilor, în perioada 1847-1856 au fost realizate primele sistem de telegraf și cale ferată. Constituția otomană din
Legislația Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/333594_a_334923]