21,363 matches
-
în... conștiință), că deja lumea e în mare măsură dezumanizată, nu mai există verticalitatea valorică... E o lume a sensurilor fărâmițate, "măcinate", ce vibrează într-o fulgurație amurgit-cețoasă; lume a pluripolarităților și pluridiscursurilor, în vertijul cărora parcă nu mai există accentele clare ale unui "da" sau unui "nu". Așadar, cum trebuie să fie arta, literatura, care vor să redea o atare lume, altfel, decât cea pe care noi o cunoșteam, o trăiam ca ieri? Hai să încerc să răspund pe... ocolite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
din nou teatrul. A.B.Ce modele literare ați avut în viață? Am să-mi permit, fiindcă am avut chiar în 2010 un articol în "România literară" pe această temă, să preiau un fragment din el, care să pună alt accent pe întrebarea dumneavoastră: În fabricarea, de-a lungul anilor, a unui model valabil, un rol esențial îl au antimodelele. Posibil să greșesc, dar în lumea noastră mi se par mai ușor de depistat, mai vizibile. La fel cum modelele nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
că și de vocație) am înțeles repede că poezia este ceva purtat de veacuri în mine, că ea întrunește câteva daruri esențiale. Sonetul comportă în sine un joc al imaginilor, o succesiune a secvențelor, o atenție încordată, dar armonioasă la accente și sonorități, la finalități și rostire plenară. Sonetul m-a ales pe mine sau eu am ales sonetul? A.B.Cu ceva vreme în urmă (să fie câțiva ani? atât de repede să fi trecut timpul?) v-am ascultat într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
potențele muzicale și actoricești cu care știam de mult, din școală, că Dumnezeu m-a înzestrat, peste obișnuințele celor mai mulți. În mine fac casă bună ceremonialul, acțiunea scenică, rigorile spectacolului, pasiunea de a ieși în public, muzicalitatea rostirii, măsură, echilibrul, dozajul, accentele, formă aleasă, rafinată a rostirii. Nu cred că și-l poate imagina cineva pe Adrian Munteanu înjurând. De aceea, dacă am decis la un moment dat că trebuie să scriu, am ales sonetul, el fiind regele armoniei în poezie, remarcabil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
moment dat că trebuie să scriu, am ales sonetul, el fiind regele armoniei în poezie, remarcabil prin complexitatea lui dusă la extrem. Sonetul comportă în sine un joc al imaginilor, o succesiune a secvențelor, o atenție încordată, dar armonioasă la accente și sonorități, la finalități și rostire plenară. Datele mele interioare și cu datele sonetului au format un angrenaj, un melanj pasionant. Când am înțeles acest lucru, n-am mai avut scăpare și nu am coborât ștacheta decât odată cu încheierea ultimului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
este ceva: am vrut să merg pe o cale insuficient bătătorită, pe care să mă simt confortabil. În formă obișnuită de poezie scriu mii de creatori. Mi-e greu să-i deosebesc pe unii de ceilați, au început să aibă accente comune și mai puține date personale. Poezia lor devine un conglomerat fără identități. Mie nu-mi place la înghesuială, nu suport călcăturile pe bombeuri, datul din coate, lipsa de aer. Sunt un claustrofob literar. Una este , așadar, ceea ce-mi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cu revistele, ziarele sau diversele site-uri de care amintiți. Criza economică globală a schimbat și la noi mentalitatea oamenilor iar evoluția mass media (clasice și online) nu este, în general, din păcate, una profesionistă și constructivă. Dimpotrivă, se pune accentul pe nonvaloare, incultură și mitocănie. Am ales să mă detașez de acest drum chiar dacă aș fi publicat în paginile de (așa-zis) cultură ale acestora. Revistele literare? Cu siguranță se mai citesc, dar cred că în special de grupul restrâns
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
bine definit? Cred că sunt bune. Un festival poate trăi prin manifestările de substanță, prin dezbaterile sale critice, prin lecturile unor poeți și prozatori invitați, prin ideea de a se cunoaște și înțelege. Totodată, poate fi și dăunător prin preamultul accent festivist, discursuri uneori goale, fără substanță, când fiecare se lustruiește pe sine și uită de fapt rostul profund al întâlnirii și al cinstirii poetului sub numele căruia se desfășoară un astfel de festival. V-am spus, nu este un lucru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
uzurpării, fredonării după ureche, gângăvelii și piticizării de către orice mămăiță. Și, poate că genul este cu adevărat ușor, dacă ai talentul specific, dacă ai izbutit să pui cap-compas spre categoriile estetice proprii acestei literaturi: culoarea, hiperbola, ritmul, verva și fantezia, accentul patetic, adică să deții vizele universal-valabile pe pașaportul literaturii pentru copii epică densă până la suspans, humorul până la grotesc, melodramatismul până la lacrimă, fantezia până la fabulos și absurd, gingășia, tandrețea ș.a. Cum comunic cu contemporanii mei, copiii? Cu vervă, dar nu o dată cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Arghezi, V. Voiculescu, Vinea și Maniu, numeroși alți "interbelici". Iar dintre noii veniți, câteva nume (firește, cu retușurile și rezervele necesare), vor rezista. Ei nu coincid totdeauna cu opțiunile criticii din epocă, e drept; dar asta nu e o noutate. Accentele se vor distribui altfel, ca și laurii. E destul să amintesc de victoria (postumă) a lui Radu Petrescu, sau de aceea, uluitoare, a lui I.D. Sârbu (un scriitor oropsit și puțin cunoscut și editat odinioară, dar a cărui "stea" e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
grație creșterii vitelor. Vitele dădeau gunoi bun pentru sol. Dar pentru vite, era nevoie de multe paie. Cultura cerealelor dădea rezultate mai slabe, dar bunul mers al gospodăriei indica acestea ca necesare. Niciodată În expoziții, concursuri, premieri, nu se pune accentul pe rezultatul gospodăriei. Ce poate Însemna ca valoare practică premierea pentru o excelenta cultură de grâu, În timp ce aceeași gospodărie, dă rezultate slabe În diferite alte ramuri? Odată cu Aereboe, a plecat un grup de tineri pentru motive politice În frunte cu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
fost dezvăluită unui colaborator de-al său, Maximilian Sobolevschi, căruia i-a spus, după prima bătaie de la 1-corecție, că are destule informații pentru a 'demasca' șefii legionari și că după aceștia vor urma și cei mulți și mărunți. El punea accentul pe compromiterea șefilor, pentru a-i determina pe cei din subordinea lor să cedeze mai ușor. După ce i-a bătut până la inconștiență, Țurcanu l-a chemat în celulă pe directorul Dumitrescu pe 10 decembrie, pentru a-i demonstra că Pătrășcanu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
erau forțați să-și facă 'demascarea', în fond spovedanii publice mincinoase, în care trebuiau, pe de o parte, să mărturisească toate datele despre activitatea politică din libertate și, pe de alta, să afurisească tot ce prețuiseră până în acel moment, cu accent deosebit pe familie și credință. După ce trecea și această etapă, urma, aproape fără excepție, cea mai grea încercare: victimele erau obligate să devină, la rându-le, agresorii altor loturi, nu rareori ale prietenilor din libertate. Cine se împotrivea ori manifesta
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de EL! Dar sunt eu cu adevărat subordonat (Lui) și abandonat (jocului divin), astfel încât să am șansa de a accede la fericire? Când caut un loc de muncă și nu găsesc, îngrijorarea mă cuprinde și-L chestionez - apare, sigur, și accentul de reproș! - pe Dumnezeu:De ce nu mă vezi, Doamne? Eu sunt un adorator, cred în Tine, am cunoașterea secretă a energiei Kundalini, vorbesc oamenilor despre Sahaja Yoga, particip la programele publice, la Puja... De ce nu mă vezi, Doamne? Știu: în loc să
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
simțind savoarea discuției la o cafea; Nicolae Șapcă: „La Ionică și doina neamului?”, dar și Opinii „Ar fi bine și frățește”; Vadim Bacinschi: „De la Tisa pân' la Mare. Sate, sate neuitate.” Mai semnează în rubrici diverse, interesante: Simion Gociu la „Accente economice cu...; Ion Mihalca la „Concordia inform” Ivăr Siminoc la ”Divanul înțelepților”; Leon Părpăuț la „Talente tinere”, Alin Durere „In memoriam - Emil Cioran; Leonte Zvâncă - Opinii; Alexandra Popescu - „Deputați în cotidian”; Dumitru Hăjdău - „Viața, cum este ea” ș.a. Dintr-o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
importante, îndeosebi abuzurile comise pe la țară, dar fapte lipsite de patimă și frecări curat personale.” În acest sens, la rubrica „Știri mărunte”, printre alte vești importante, mereu s-a scris despre dreptul românilor la folosirea graiului lor. S-a pus accent ca în colectivitățile românilor să fie încadrați secretari comunali competenți, cunoscători ai legilor și limbii române. Ziarul informa: „ a apărut repertoriul pentru secretarii comunali - Comanda se face la administrația ziarului Gazeta Bucovinei Cernăuți, ziar care avea ca proprietar și editor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
naționalităților”, articole susținând activitatea societății pentru cultura și literatura română în Bucovina a Societății Dumbrava Roșie din Boian cu caracter școlăresc, Societatea funcționarilor comunali din Bucovina ori „Armonia” - pentru cultivarea muzicii naționale și Societatea „Lumina” - a cantorilor ziarul a pus accent pe folosirea literaturii în ce privește creșterea sentimentului românesc în Bucovina. La Foița Gazetei Bucovina sau publicat producții de tot felul în sensul acesta: „Credințe poporale bucovinene” de Dimitrie Dan, paroh în Lujeni, în 19 episoade; Glume și povești de Dimitrie Stăncescu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cultural: pedagogic, literar științific, artistic etc. Doina Nistrului este un răsunet al Doinei Oltului. Doina Oltului a bătut recordul în doină și aceasta se datorește faptului că suferința trăită intens de români a putut fi cristalizată în cele mai sublime accente muzicale redate prin Doina românească, în genere și „Doina Oltului”, în special. ... Nistrul își revindecă dreptul de a-și spune prin „Doina” sa: dorul, păsul, idealul, gândul cu un cuvânt, care constituie ansamblul de doruri românești, ce-s mult mai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
există o monografie despre viața sau opera acestui savant, singurele eforturi sintetice asupra acestora găsindu-se doar prin derivație, în monografii dedicate altor subiecte 2. Este și cea mai importantă dintre puținele mărturii autobiografice existente în arhiva sa personală. În pofida accentelor sceptice privind relevanța, incompletitudinea propriei lui corespondențe, a corespondenței în genere 1, pe care Eliade le înregistra în jurnal, știind că vor fi cunoscute într-o zi, există destule argumente care susțin oportunitatea acestui act editorial. Ele corespund mai multor
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de studii asiatice 1. Și este foarte probabil să fi primit la București, prin grija celor doi savanți parsi, Modi și Anklesaria, mare parte din această colecție 2, despre ale cărei volume și teme scrie cu multă ușurință, cu un accent și o claritate aproape didactice: „Colecția acestei arhive este indispensabilă oricărui student al istoriei și religiunilor iraniene șs.m.ț. Se găsesc nu numai foarte prețioase studii originale, dar și multetraduceri mai cu seamă din rusește și germană, ale unor
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
el îi selectează mai ales pe cei care reprezintă aceste domenii de interes în istoria religiilor. Lectorul dobândește viziuni interesante despre modificările interpretărilor asupra miturilor grecești și germane de-a lungul timpului, influențate de ideologii și orientări la modă. În pofida accentului pus pe studiul mitologiei, el dobândește și o bună reprezentare a modului în care interpretarea religioasă în general s-a desfășurat în diferite epoci. Astfel, s-ar fi putut foarte bine imagina o antologie în care să se acorde mai
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
căzută pe capul dramaturgului român. De altfel, capitolul se intitulează sugestiv Românii deplasați. Nici tracomanul Iosif Constantin Drăgan, nici George Uscătescu nu scapă de condeiul obiectiv al pamfletarului. Exilul numără nu numai refugiați, ci și deplasați. În Semnul mirării (1995), accentul este pus pe ceea ce criticul va numi marginalizații întru asumarea unui destin al adevărului, întemeiat pe o sintaxă etică: responsabilitatea. Criticul declarîndu-se un adept al "artei impure", al unei arte responsabile. Observatorul "actualității românești" va constata cu exactitate că-ntotdeauna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
trimestriale ce ne veți trimite, trebuie făcute în spirit critic și autocritic și trebuie să îmbrățișeze toate problemele locale legate, în primul rînd, de munca de creație și apoi de cea culturală și cea organizatorică. H) Planurile de activitate, cu accent pe creație și pe descoperirea și îndrumarea tinerelor talente literare muncitorești. I) Pe linie organizatorică, asigurarea la filiale a cîte unui secretariat tehnic. Secretarul va trebui să fie salarizat fie din venituri proprii, fie din subvenție ce vi s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
aceeași ferocitate. Cum se consemnează în Studiu introductiv, "după spusele scriitorului și disidentului exilat Paul Goma, căruia experiența ca deținut i-a permis să compare metodele Securității din 1950 cu acela din 1970, neîndurătorii anchetatori "cu capete pătrate", și cu accent slav, au făcut loc românilor veritabili, care rareori făceau uz de violență fizică. Nu aceasta este și părerea altor deținuți, de exemplu János Torok, muncitor textilist din Cluj, arestat în martie 1975 și bătut groaznic de către ofițerii de Securitate în timpul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de serenade sub balcon ? Că de Cutărescu îi face o melodie Mioarei cu numele Mioara, e frumos, da, dar nu-i spețial ! Nu e spețial, oricât de minunat ar fi cântecelul. — Și Zaraza o fi un spețial ? îl imită cu accentul pe ț, ironic, Cristi. — Dar de ce nu mă lași să termin, domnișorule Cristian ? Urmărește-mă până la capăt. Uneori, drept îți spun, ești bun la gură numai când cânți. — Și tu numai pe foaie, dacă e s-o luăm așa. — Nu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]