16,222 matches
-
la sistemul antirachetă. România va fi implicată în faza a doua a proiectului de scut antirachetă, ceea ce va presupune găzduirea de interceptori tereștri, respectiv rachete de interceptare SM-3 bloc 1B, care vor deveni operaționale din 2015. Participarea României presupune numai amplasarea de interceptori tereștri, nu și radare, care vor fi găzduite de alte state, și nu vor fi instalate rachete de interceptare pe nave românești sau străine în Marea Neagră. Rachetele interceptoare vor fi amplasate exclusiv pe uscat. ● finanțarea sistemului. România nu
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
considerat a fi o amenințare majoră la adresa securității Rusiei, cu motivația că subminează stabilitatea mondială și încalcă actualul echilibru de forțe nucleare. Atitudinea Moscovei se deosebește și de răspunsul față de anunțuri similare făcute, în anul 2007, de Administrația Bush privind amplasarea radarelor în Republica Cehă și a interceptorilor pe teritoriul Poloniei. La momentul respectiv, premierul Vladimir Putin avertiza cu privire la un nou Război Rece și amenința că, în cazul în care planurile vor continua, va desfășura rachete nucleare în enclava rusă Kaliningrad
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
europeană este pe cale să devină ostatica unor presupuse amenințări cu rachete care sunt definite într-un mod unilateral 460. La rândul său, ministrul Afacerilor Externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, a afirmat că se așteaptă din partea SUA explicații complete privind amplasarea elementelor sistemului american de apărare antirachetă, ținând cont de faptul că regimul Mării Negre este reglementat de Convenția internațională de la Montreux 461. Ulterior, acesta a declarat că este prematur să se vorbească de un răspuns al Moscovei la eventuala amplasare a
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
privind amplasarea elementelor sistemului american de apărare antirachetă, ținând cont de faptul că regimul Mării Negre este reglementat de Convenția internațională de la Montreux 461. Ulterior, acesta a declarat că este prematur să se vorbească de un răspuns al Moscovei la eventuala amplasare a scutului antirachetă american în România și Bulgaria 462. De asemenea, atât președintele Comisiei pentru afaceri internaționale din Duma de Stat, Konstantin Kosaciov, cât și adjunctul său Leonid Sluțki, au apreciat că anunțul României privind instalarea de interceptori SUA pe
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de interceptori SUA pe teritoriul său, confirmă, o dată, în plus justețea poziției Rusiei care condiționează semnarea START de problematica legată de scutul antirachetă, iar decizia ar putea complica dialogul de încredere între Rusia și Statele Unite ale Americii. Decizia SUA de amplasare a sistemului antirachetă pe teritoriul României a fost catalogată drept ilogică și neplăcută, fiind necesară o evaluare, la nivelul experților militari ruși, a tuturor consecințelor posibile pentru securitatea Rusiei 463. Un alt reprezentat al Dumei de Stat, Viktor Zavarzin, președintele
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Rusiei făcută SUA privind evaluarea, în comun, a eventualelor amenințări cu rachete și, în caz de necesitate, de a acționa în mod concertat pentru a preveni aceste atacuri. Serghei Ivanov a mai comunicat faptul că a exprimat îngrijorările Rusiei în ceea ce privește amplasarea elementelor apărării antirachetă în România în cadrul unei întâlniri bilaterale cu fostul secretar de stat al SUA, Henry Kissinger, și cu senatorul John Kerry, iar dezbaterile pe această temă vor continua 466. Cele două puncte de vedere că sunt așteptate clarificări
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
și conferă o orientare antirusească. Ar fi mult mai înțelept să nu se împingă Moscova la periferia Europei, ci să se creeze împreună cu ea un sistem unitar de securitate euroatlantică, inclusiv în sfera apărării antirachetă. Expertul analizează astfel decizia de amplasare a sistemului de apărare antirachetă în România: partea rusă a fost, încă o dată, pusă în fața faptului împlinit; partea americană nu a oferit nicio informație despre numărul de interceptori care urmează a fi amplasate, despre locul în care se vor afla
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
vor afla, despre înălțimea la care se preconizează a avea loc interceptarea și despre modalitățile de dirijare a rachetelor antirachetă; în plus, SUA intenționează ca, până în 2018, să amplaseze baterii mobile cu rachete SM-3 în Polonia. Concluzia este, însă, că amplasarea în România a elementelor sistemului american de apărare antirachetă nu reprezintă pentru Rusia un pericol evident și nu modifică echilibrul strategic dintre Moscova și Washington 470. Serghei Rogov, director al Institutului pentru Studii Americane și Canadiene de la Moscova, a făcut
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de Marea Neagră generând o mare nervozitate în Rusia, iar lucrurile stau astfel de câteva secole 474. Afirmațiile experților militari ruși sunt, în schimb, cele mai dure. Colonelul Igor Korotcenko, membru în Consiliului civic de pe lângă Ministerul Apărării al Federației Ruse, consideră amplasarea în România a rachetelor o reală amenințare la adresa securității Rusiei, iar, în cazul în care elemente ale sistemului american vor fi amplasate pe teritoriul României, drept răspuns, Rusia va trebui să declare că aceste facilități vor fi privite drept ținte
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
urmare a faptului că presupune afectarea echilibrului strategic în zona Mării Negre. În acest ultim caz, analiștii ruși se referă și la posibile consecințe, de la răcirea relațiilor, la intensificarea puterii militare, reanalizarea obiectivelor Flotei Mării Negre și consolidarea potențialul său de luptă, amplasarea de elemente analoge undeva în regiunea baltică sau în nordul Europei. Reacțiile acestea pot fi înțelese în măsura în care, dincolo de semnificația militară a scutului antirachetă, reprezentanții diferitelor medii de la Moscova, au în vedere, în special, semnificația politică a acestuia și anume acela
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
adoptă o atitudine rațională, pericolul fiind generat de factorii iraționali. Pasul imediat următor este de a prezuma că, în absența unui context care să facă posibilă o strategie de tipul MAD, este nevoie de un sistem de apărare, defensiv. Prin amplasarea de sisteme antibalistice, se intenționează să se prevină sau să se limiteze atacuri provenite din partea unor state precum Iranul. Însă nu toți actorii scenei internaționale cad de acord asupra caracterului defensiv al acestor sisteme, Federația Rusă considerând, de pildă, că
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
istoriei și ultimul om, Editura Paideia, București, 1992. Frunzeti, Teodor, Paradigme militare în schimbare, București, Editura Militară, 2005. Frunzeti, Teodor, Studii strategice și de securitate, Editura Centrului Tehnic Editorial al Armatei, București, 2006. Frunzeti, Teodor, Implicații ale modificării concepției de amplasare a scutului antirachetă american în Europa asupra securității europene și relațiilor transatlantice, Impact Strategic, Centrul de Studii Strategice de Apărare și Securitate, UNAp "Carol I", București, nr.4/2009. Frunzeti, Teodor, Utilizarea puterii militare după războiul rece, Gândirea Militară Românească
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
pdf/first 60.pdf/2010. 330 http://www.mda.mil/about/mission.html/2010. 331 http://www.mda.mil/system/elements.html/2010. 332 http://www.mda.mil/system/system.html/2010. 333 Teodor Frunzeti, "Implicații ale modificării concepției de amplasare a scutului antirachetă american în Europa asupra securității europene și relațiilor transatlantice" în Impact Strategic, Centrul de Studii Strategice de Apărare și Securitate, UNAp "Carol I", București, nr.4/2009. 334 Discursul președintelui Barack Obama privind scutul antirachetă, CNN International
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
fost făcute în virtutea unui mandat oficial pe care l-a primit de la CSAT. (Interviu cu Ioan Mircea Pașcu, Vocea Americii, 15 iunie 2001, Rador, 18 iunie 2001, The Washington Times, 13 iulie 2001) 448 Ian Traynor, "SUA poartă discuții în vederea amplasării în Europa a celei mai mari baze militare de apărare antirachetă" (www.guardian.co.uk, 13 iulie 2004, The Washington Times, 27 decembrie 2005). Cu toate acestea, oficialitățile de la București nu au confirmat un astfel de dialog, mai mult, afirmațiile
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
negocieri, din 14 decembrie 2010, au fost înregistrate progrese importante și au fost clarificate unele elemente din rundele anterioare. În final, la 13 septembrie 2011, secretarul de stat american și ministrul român de Externe au semnat, la Washington, acordul privind amplasarea scutului antirachetă în România (Mediafax, www.state.gov, 1 decembrie 2010, 17 septembrie 2010, 2 decembrie 2010, 14 septembrie 2011) 451 Alocuțiunea președintelui României, Traian Băsescu, la întâlnirea de început de an cu șefii Misiunilor Diplomatice acreditați la București, 20
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
456 Agerpres, 12 februarie 2010. Hotărârea CSAT a generat la București și unele temeri, fostul președinte, Ion Iliescu, declarându-și rezerva față de instalarea unui scut antirachetă, iar fostul ministru al Apărării, Teodor Atanasiu, fiind de părere că, deși decizia de amplasare a scutului antirachetă pe teritoriul țării este foarte importantă pentru statul român, ea va prelungi perioada foarte rece a relațiilor bilaterale dintre România și Rusia. Sistemul de securitate pe care americanii îl vor monta în România va aduce un plus
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
NATO. Va exista probabil, în viitor, o presiune asupra statelor europene, care ar putea să beneficieze de protecția parțială asigurată de interceptoare, să împartă povara fiscală a sistemului. (www.HotNews.ro, 26 februarie 2010). De menționat că decizia României de amplasare a elementelor scutului american antirachetă a fost condamnată de Partidul comuniștilor din Transnistria, Partidului Democrat din Republica Moldova, Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, care au considerat-o de natură să afecteze raportul de forțe în regiune și soluționarea conflictului transnistrean. Ulterior, Guvernul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
instalare a scutului antirachetă american pe teritoriul său, menționând că pornește de la premisa că fiecare stat are dreptul suveran de a decide mecanismele de asigurare a propriei securități. Guvernul Republicii Moldova a luat notă de înțelegerile româno-americane cu referire la perspectiva amplasării pe teritoriul României a unor elemente ale sistemului de apărare antirachetă în Europa, precum și de caracterul deschis al acestuia pentru participarea altor actori interesați, în scopul consolidării securității comune. De asemenea, într-un comunicat al Ministerului moldovean al Afacerilor Externe
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
reacția promptă a Rusiei a survenit sub forma declarației unui înalt responsabil militar rus, citat de Ria Novosti, conform căruia, Flota Maritimă Militară a Federație Ruse va întării Flota Balticii cu armament de înaltă precizie, ca urmare a planurilor de amplasare în Polonia a unor rachete americane 'Patriot', în proximitatea granițelor cu Rusia. În februarie 2010, Varșovia a ratificat un acord asupra viitorului statut de reglementare a trupelor americane pe teritoriul polonez (SOFA), prin care se permite staționarea a aproximativ 100
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
militare ale țării promiteau să le desfășoare lângă Kaliningrad, vor apărea oricum lângă frontierele vestice ale Rusiei, nu departe de Estonia, lângă orașul Luga. Districtul militar Leningrad ar urma să le primească, deja, în 2010. Generalul Postnikov precizat, însă, că amplasarea de rachete Iskander în regiunea Lenvo nu are nicio legătură cu desfășurarea în Polonia a complexelor americane de rachetă Patriot, ci se va desfășura în conformitate cu planul privind dezvoltarea forțelor militare ale Rusiei.(Agerpres, 22, 26 ianuarie 2010, Ria Novosti, 21
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
http://twitter.com/rogozin/3.05.2011; http://www.mid.ru/4.05.2011) 460 Agerpres, 6 februarie 2010, Mediafax, 26 februarie 2010. 461 Ria Novosti, 5 februarie 2010. 462 Agerpres, 10 martie 2010. 463 Konstantin Kosaciov, Decizia SUA de amplasare a elementelor antirachetă în România este destul de neașteptată și ilogică, www.regions.ru, 5 februarie 2010. 464 Agerpres, 5, 16 februarie 2010. Comentariul reprezenta o replică la disponibilitatea liderilor de la Tiraspol de a amplasa pe teritoriul transnistrean rachete rusești Iskander
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Relații Internaționale al Academiei Ruse de Științe. 470 Vladimir Evseev, "Sistemul american de apărare antirachetă din România: vechea politică a noii Administrații", Ria Novosti, 25 februarie 2010. 471 Ellen Barry, "Rusia a abordat o atitudine rece în privința planurilor americane de amplasare a scutului de apărare antirachetă în România", New York Times, 6 februarie 2010. 472 Aleksandr Pikaiev, șef al Departamentului de Dezarmare și Soluționare a Conflictelor de la Institutul pentru Economie Mondială și Relații Internaționale, Aleksei Muhin, director general al Centrului pentru Informații
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
formă pătrată și avea între opt și douăsprezece suporturi orizontale și câteva rafturi dispuse la perete. Am început prin a face o hartă detaliată a fiecărui raion în parte, reprezentând suporturile orizontale și culoarele care duceau la raion, dar și amplasarea indicatorilor sau a altor materiale promoționale. Am „urmărit” 815 cumpărători și am studiat mult mai mulți pe camerele de luat vederi. Ne-am axat atenția pe „pasaje” - termenul folosit de noi pentru orice culoar care face legătura între diferite părți
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
pe „pasaje” - termenul folosit de noi pentru orice culoar care face legătura între diferite părți ale magazinului. Atât timp cât clientul nostru nu știa care sunt culoarele cele mai circulate, îi era imposibil să ia decizii importante în privința aranjării produselor, sau a amplasării materialelor publicitare care au ca scop atragerea clienților. La sfârșitul studiului am putut spune cu exactitate ce procent din clienți folosea anumite culoare, care duceau la diferite raioane. Imediat ce am obținut aceste informații, a devenit mai mult decât evident că
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
de Psihologia Mediului. Lucram și pentru o afacere la care eram coproprietar: un bar din centrul Mathattan-ului, care se numea Ear Inn. Acolo aveam un client care îmi era prieten și care avea sarcina de a face un proiect pentru amplasarea indicatoarelor la Metropolitan Opera House, New York Stare Theater, Avery Fisher Hall și alte instituții în care se țineau spectacole. Mi-a spus că avea nevoie de cineva care să studieze culoarele cele mai intens circulate de la metrou, prin care se
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]