17,970 matches
-
sărbătoare. Și nicăieri această sărbătoare nu ar fi fost mai adevărată, mai firesc "trăită" decât pe una dintre scenele slujite cu atât devotament de artist, Teatrul "Lucia Sturza Bulandra", Sala Izvor. Sub lumina reflectoarelor din seara de luni 23 iunie, aprinse doar în amintirea lui, pe scenă au venit ca să-l evoce, realizatorul volumului, directorul Editurii Expert, Valeriu Ioan-Franc, autoarea, acad. Matilda Caragiu Marioțeanu, balerinii Simona Șomăcescu și Ion Tugearu, artiștii Nicu Alifantis, Ana Ioana Macaria, Dan Puric, Antoaneta Zaharia. Într-
Posteritatea unui mare actor by Sanda Aronescu () [Corola-journal/Journalistic/13718_a_15043]
-
-mi sîngele vostru și rănile voastre,/ spu-neți-mi: aici am fost pedepsit,/ pentru că bijuteria nu strălucea sau pămîntul/ nu a născut la timp piatra sau grînele:/ arătați-mi piatra ce v-a făcut să cădeți/ și lemnul ce v-a crucificat,/ aprinde-ți-mi vechile cremeni,/ bătrînele lămpi, șfichiul bicelor lipite/ prin secole de răni/ și securile cu luciul însîngerat./ Eu vin să grăiesc prin gura voastră moartă". Poetul, cronicar acum nu numai al timpului, ci și al istoriei sale, își asumă
Poetica unui gînditor by Elena Lincan () [Corola-journal/Journalistic/13723_a_15048]
-
-mi sprijin coatele/ și mai ales cum să execut acel gest de pauză/ cînd îți dai pălăria puțin pe spate/ cu degetul mare adus printre sprîncene/ parcă ai avea ceva de spus de cînd lumea/ dar aștepți mai întîi să aprinzi o țigară/ sau o jumătate de țigară/ după cum te ai cu vecinul". Zeflemeaua sau dramaticul se ascund în situațiile absurde, în naivitățile prefăcute, în dejucarea metaforelor înghețate și refacerea legăturilor între cuvinte: "a trosnit un vreasc/ mi s-a rupt
Culise și ironii by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16610_a_17935]
-
cum dictau sfinții analfabeți. Că nimic nu se mai poate schimba din cursul înghețat al existenței oficiale, - și abjură; renunță, ca să se salveze. Sînt sigur că fostul jurist român suferea în acele momente văzînd clar pînă și nuanța de roșu aprins în care erau înveșmîntați cardinalii tribunalului suprem. Îl vedea pînă și pe un cardinal mai tînăr scărpinîndu-se nervos după urechea pe care se sprijină tichia albă sacerdotală. Semn de indecizie. Și rîde. Domnul Sache rîde. Bănuind în cardinalul mai tînăr
Și totuși se mișcă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16633_a_17958]
-
momeala nocturnă: "Tot timpul Nevski Prospekt minte, dar minte mai cu seamă cînd se lasă asupra lui noaptea neagră și zidurile caselor albe și gălbui ies la iveală, cînd tot orașul este numai strălucire și zgomot (...) și cînd parcă dracul aprinde cu mîna lui felinarele pentru ca totul să arate altfel decît în realitate". Asupra funcționarilor provinciali, logoreea demagogică a lui Hlestakov acționează cu puterea unei magii, deoarece el pare a întrupa capitala, iar aceasta, la rîndul său, pare a întrupa o
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
sever și foarte adânc.” Astfel pronunțându-se, criticul, poet el însuși de o oarecum asemănătoare factură intuise punctul cardinal al unei personalități, aceea care, în natură moartă și vie se statua pe sine: „Capriciul zăcământului/ din adâncul pământului/ de-a aprinde din când în când/ la suprafața lui, licuricii” (Capriciu) Ce s-a petrecut, de la verdictul lui Ion Negoițescu încoace vizează noi excursuri în zona schimburilor între real-ireal, a captării substanței ultime prin alchimice operații între emanațiile unor aburi de felurite
Privind drept în ochi călăuza... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13089_a_14414]
-
știam ce mi se Întâmplă. - Stai aici, și ai să vezi ce surpriză! - mi-a zis și m-a lăsat singură, pe Întuneric. Puțin mai târziu, În Încăpere, a intrat un domn, apoi Iba și Iva. Luminile nu s-au aprins. Pe Întuneric, m-am repezit la Iba. M-a lut, ca de obicei, În brațe, și m-a strâns la piept. - Pui mic, să nu te sperii! Vom aprinde o lumânare. Tu ai văzut cum arde o lumânare? Ooo! Are
Mătăniile Alexandrei(continuare). In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/75_a_280]
-
intrat un domn, apoi Iba și Iva. Luminile nu s-au aprins. Pe Întuneric, m-am repezit la Iba. M-a lut, ca de obicei, În brațe, și m-a strâns la piept. - Pui mic, să nu te sperii! Vom aprinde o lumânare. Tu ai văzut cum arde o lumânare? Ooo! Are o lumină sfântă! Ca sufletul unui Înger! Uite, gata! Vezi ce minune? Iar acum, noi o să te facem o prințesă a cerurilor. Mai ceva decât cele din povești! Aveam
Mătăniile Alexandrei(continuare). In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/75_a_280]
-
iar am tăcut. Îmi admiram Însă hăinuțele. Toate albe! Țin minte, rochița avea În plus dantele și un guleraș brodat! Pentru prima dată, am fost și parfumată. Preotul și-a dat jos patrafirul și a devenit om obișnuit. S-au aprins luminile și au urmat cadourile. Tanti Maria a primit și ea ceva În dar. Mie mi-au fost date câteva cutii cu bomboane. Eram Încântată! Spre miezul nopții, am fost Îmbrăcată Într-o cămășuță lungă, toată doar o broderie. Arătam
Mătăniile Alexandrei(continuare). In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/75_a_280]
-
cânte, în schimb glasul lui era deosebit de blând. Mărețe erau sentimentele de credință în domnul pe care le sugera, atunci când, luând de la diaconii slujitori în mâinile sale "dicheru'" și "tricheru'", sfeșnice de mână cu două și respectiv trei lumânări mari aprinse încrucișate la mijlocul lor, cu brațele ridicate și întinse a rugăciune, rostea: "Doamne, Doamne! Caută din ceruri și vezi și cercetează via aceasta pe care au sădit-o Dreapta Ta și o desăvârșește pre ea!..." Măreția oficierii sfintei liturghii duminicale se
Seminarist la Bălți. In: Curierul „Ginta latină” by Mihai Baltaru () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2258]
-
au atacat simultan din trei părți. A fost un adevărat măcel. După revenirea sovieticilor, în 1944, au fost înlăturate orice semne creștinești la gropile celor căzuți pe coastele Vărzăreștilor și Miclăușenilor. Oameni de suflet au însemnat locul mormintelor și au aprins lumânări în anume locuri, iar când vremurile s-au așezat, populația și filiala "Ginta Latină" au rânduit cruci în cimitire, iar de Ziua Eroilor au loc, an de an, la Vărzărești și Miclăușeni, servicii religioase cu participarea invitaților din țară
Pe plaiurile nisporenilor răsună clopotele înfrățirii. In: Curierul „Ginta latină” by Ginta latină, Iași () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2261]
-
Ștefan, La cișmele, Mândră floricea, Cântec de seară, Of, dor,dor. Festivitatea a început în dangăt de clopote și a urmat cântecul Când a fost să moară Ștefan. Toți coriștii erau îmbrăcați în costume naționale și aveau câte o lumânare aprinsă în mână. S-a citit un fragment din "Domnia lui Ștefan cel Mare și Sfânt", în limbile română și lituaniană, apoi un fragment din Testamentul lui Ștefan. Cu mult interes au fost ascultate două referate. Primul a fost citit de către
Românii din Lituania sărbătoresc pe Ștefan cel Mare. In: Curierul „Ginta latină” by Lucia Barkiene () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2340]
-
în artă sau abandonarea în timpul nimănui. Vai de vițelul ce vaca împunge, Imagini inverse din ciuturi întunecă fântâna unde noaptea luna cu lumină o unge peste care perechile-și dau mâna. Adevărul ca undelemnul iese deasupra apei Un gând se-aprinde de la alt gând, Neatentă rădăcina cade sub tăișul sapei, Ne naștem de-odată și murim pe rând. Până nu faci focul nu iese fum, Nu cresc ciuperci până nu plouă, Merele frumoase se fac lângă drum când le dă culoare
TIMPUL CA UN PROVERB, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349719_a_351048]
-
ei un cosaș țipă-n celular gânduri de cioban - cred c-o să fac o baie, este an bisect capul șefului - proiectat pe zid are umbra pătrată pe ring lovituri - pe podea două umbre îmbrățișate talk show cultural - doi poeți vorbesc aprins despre picioare televiziune - un canal chiar miroase corespunzător teatru-n ruină - pe perete în afiș actorii plouați Referință Bibliografică: Zice-un pokerist: Bădie, sunt un as în meserie / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1274, Anul IV, 27
ZICE-UN POKERIST: BĂDIE, SUNT UN AS ÎN MESERIE de DAN NOREA în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349747_a_351076]
-
nesimțite, Zburau petale-n aer și lent se așezau În părul nostru brun. Umbra, pe ocolite, Migra, din când în când, printre raze ce-ncălzeau ... . Intrând în vis, deodată, ca din întâmplare, A lunecat fioru-n dorul sângelui vuind, S-a aprins privirea (un gol în întrebare), Sunete duioase (în răsfăț) înfrunzeau argint. Sufletul, ca un foc aprins, în rugăciune, Cu flăcările lungi, alerga prin artere. Un tic-tac puternic a-ndrăznit să ne-adune Și-o culoare roșie tremura în tăcere ... Referință Bibliografică
AM POPOSIT ÎN MAI de LIA RUSE în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349757_a_351086]
-
dat musafirilor noștri, noilor botezați sau vechilor credincioși? Să începem prezentarea lui Naaman: un păgân, viteaz, având în casă robi evrei. Un om care respecta oamenii, până într-atât încât ascultă părerea unei copile, a unei roabe. Nădejdea i se aprinde, poate că Elisei, omul lui Dumnezeu, va putea mijloci pentru el astfel încât să scape de lepră. Erau în Siria frumoase locuri de închinare, preoți nenumărați ai zeităților de tot felul, pentru ce să caute Naaman pe Elisei, locuitor al unei
GHEHAZI de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349726_a_351055]
-
sfârșitul anului să o trimită la redacție, pentru a se putea vedea câți dintre cititori au rămas hotărâți în lupta lor pentru lepădarea beției și a sudalmei din viața lor. CHEMAREA la această HOTĂRÂRE a fost scânteia de unde s-a aprins focul cel mare purtat de Duhul Sfânt, Care a pornit «Oastea Domnului». Primii care au răspuns la această chemare au declarat că se hotărăsc nu numai pentru un an de zile și nu numai împotriva celor două păcate, ci împotriva
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
bine reliefate. Treptat lumină se mută căzînd acum peste mijlocul lui avînd mantaua drapata. Cu mîna dreaptă își ține degetele înfipte în barbă lungă. Cu stînga apucă firele de jos ale bărbii. Lumea bagă fișe într-un aparat, să se aprindă lumină. Un Moise gigantic. * Bătrînul de la Villa Borghese. O figură frumoasă de apostol din Cină lui Jacopo Bassano, mîncînd la ora nouă și jumătate dimineață singur în parcul somptuos. Un trenci agățat de creangă unui copac în dimineața care fumega
Seara cu smee... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17631_a_18956]
-
întrunire de grup. Fiecare se prezintă, discutăm activitățile ce vor urma în tabără. În cele 5 zile ne propunem să parcurgem un program inițiatic. Participanții vor trăi într-un crescendo trezirea la spiritualitatea străbunilor. Mai târziu, retras singur în cameră, aprind câteva lumânări și stau în meditație zamolxiană. A doua zi începe programul de drumeții. Prima excursie o facem la Peștera Ialomiței. Locul are legătură cu străbunii daci, care, în vremuri de restriște, se adăposteau fiind protejați de muntele care menține
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_246]
-
are legătură cu străbunii daci, care, în vremuri de restriște, se adăposteau fiind protejați de muntele care menține o temperatură anuală relativ constantă. La intrarea peșterii se află acum o biserică. În vremuri de demult pe acel loc strămoșii noștri aprindeau focul sacru dacic pe când îl venerau pe Zamolxe. Experiența în peșteră este pentru mine inedită. Ajunși la domul mare ne grupăm sus pentru o meditație colectivă. Avem ocazia să participăm la un ritual de mistere, așa cum cred că se oficiau
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_246]
-
dacic care ne surprinde pe noi dacii liberi, cum ne numim. Asistăm la o deschidere de spiritualitate de cea mai înaltă calitate. Zânele în creativitatea lor ne uimesc prin manifestările oferite. Se pregătește vatra focului sacru. Zâna Focului Sacru îl aprinde. Invoc către vatră: Spirite al Marelui Preot Deceneu manifestă-te! Chem apoi prezența zeului nostru: Zamolxe fii cu noi! Apoi zânele se autosacralizează și sacralizează și spațiul în care ne aflăm toți participanții. Rând pe rând ele se prezintă cu
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_246]
-
își spune cuvântul. Se propune aprinderea unui foc sacru seara, dar majoritatea participanților nu mai pot continua. Astfel ne retragem rând pe rând în camerele noastre. Mâine oricum ne vom face bagajele, tabăra Zamolxis 2009 se încheie. Seara la culcare aprind o lumânare și aduc cuvinte de mulțumire lui Zamolxe: Doamne Zamolxe, zeu al străbunilor noștri, i-am recunoscut pe mesagerii Tăi! De acuma știu că ai iertat neamul românesc. A sosit și ziua plecării. Îmbarcați în câteva mașini părăsim Vila
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_246]
-
sînt aici, de prea multe ori, consternante. Dar ele nu justifică, la nivel de umanitate, repet, aceasta privire aroganță, mai ales că România are ea însăși motive suficiente să se uite în pămînt." * Semnătura lui Miron Kiropol pe un text aprinde totdeauna pentru Cronicar semnalul de atenție. În acest număr, într-o pagina intitulată Povestea deviaționistului (ÎI), este evocat Valeriu Cristea. Desigur, poetul de la Chartres nu scrie memorii convenționale. Bîjbîind printr-un teritoriu oniric, vesperal, el întîlnește un ciudat personaj ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17652_a_18977]
-
prea mult regine lăuntrice!/ Viața mea e o leoaica jupuita,/ ghearele ei ți le dăruiesc că jucării./ Cîndva, am fost și eu rîvnita așa,/ mama ținea zahărul candel pe burtă și mă chema:/ - hai mînza, călărește spre lumea noastră,/ am aprins candelabrele,/ ia metroul rosu-albastru,/ ceilalți călători au par din flori și guri cîntătoare,/ închină-te înaintea lor si-alunecă pe toboganul de mohor" (Delir pentru fiul din Neverland). Iar metaforele sînt ele oare altceva decît numere ale unui circ infernal
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
teoriilor despre cucerirea puterii politice. În locul criticului literar cu o retorică solemnă, oarecum desueta, prin care mulți dintre noi și-l reprezintă, simplificator, pe Nicolae Balotă, se configurează imaginea unui erou al culturii. Lumină pe care o ține peste noapte aprinsă în camera lui de lucru, într-o țară scufundata în întuneric, simbolizează tocmai formă să de luptă, care este lectură. Tinerețea ascetica și studioasa a lui Mircea Eliade a fost de multă vreme mitologizata. Despre tânărul Nicolae Balotă nu se
Un umanist îsi contemplă viata by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18150_a_19475]