17,439 matches
-
având o structură ierarhică în care partea inferioară (membrele) ascultă de partea superioară (capul) 19 R. Martelli, op. cit., pp. 89-110. 20 J. Hayward, Governing France: The One and Indivisible Republic (London: Weidenfield and Nicolson, 1983), ediția a doua. 21 Noul calendar a fost adoptat spre sfârșitul anului 1792 și a ținut 12 ani. A fost creat atât pentru a simboliza ruperea de creștinism, cu noul an I (reprezentat prin cifre romane) începând cu stabilirea Republicii în 1792, și pentru a fi
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
pe copertă ca director), deși diversele treburi ale publicației sunt rezolvate de George Ranetti, colaborator asiduu și titular de rubrici importante. În 1902 revista nu mai este condusă de I.L. Caragiale, ci de D. Teleor. Caragiale a editat și un calendar intitulat „Calendarul «Moftului român» pe anul 1902”, care cuprinde toate scrierile literare publicate de marele satiric în seria a doua a revistei, însoțite de reflecții, cugetări, anecdote și „sfaturi”. La prima serie a scris, alături de Caragiale și Bacalbașa, ambii într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288205_a_289534]
-
ca director), deși diversele treburi ale publicației sunt rezolvate de George Ranetti, colaborator asiduu și titular de rubrici importante. În 1902 revista nu mai este condusă de I.L. Caragiale, ci de D. Teleor. Caragiale a editat și un calendar intitulat „Calendarul «Moftului român» pe anul 1902”, care cuprinde toate scrierile literare publicate de marele satiric în seria a doua a revistei, însoțite de reflecții, cugetări, anecdote și „sfaturi”. La prima serie a scris, alături de Caragiale și Bacalbașa, ambii într-o permanentă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288205_a_289534]
-
scrise de Bacalbașa, de cronicile rimate și anecdotele lui G. Ranetti. În paginile acestei reviste s-au tipărit unele dintre cele mai cunoscute schițe și articole ale lui I.L. Caragiale, printre care Lache și Mache, Moftangiul și Moftangioaica (reluate în „Calendarul «Moftului român»” cu titlurile Rromânul, Rromânca), Justiție (sub titlul Justiția română) - în prima serie, Art. 214, Căldură mare, Diplomație, Bubico - în cea de-a doua serie. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288205_a_289534]
-
pe lângă atâția alții, și de propriii săi fii. II. MĂRTURII ULTERIOARE MORȚII ȘI CANONIZĂRII SFÂNTULUI FRANCISC Două sunt lucrurile care fac din Francisc un sfânt renumit: canonizarea, pe care papa Grigore s-a străduit să o facă cunoscută, introducând în calendarul liturgic sărbătoarea Sfântului Francisc, și prezența activă a fraților aproape în toate țările europene. Celei mai intense căutări de informații îi corespund numeroase adnotări, îndeosebi printre cronicarii vechilor mănăstiri; dar și folosirea acestora de către predicatori și compozitori de pilde pentru
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Fabia, între sentimentele datorate înrudirii cu Augustus și loialitatea cerută de îndatoririle politice care i-au fost încredințate cu generozitate de împărat. De obicei se citează 337 ca adeziune sinceră a lui Paulus Fabius Maximus la regimul lui Augustus reforma calendarului pe care el, ca proconsul al provinciei Asia (poate în anul 10/9 î.H.), a realizat-o stabilind ca anul oficial și intrarea în serviciu a funcționarilor publici să înceapă în ziua de naștere a lui Augustus (23 august
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
original al eposului: din câte se poate deduce, acestea erau în opoziție cu "pretinsa" epopee națională romană a lui Vergiliu, dedicată casei Iulia și trebuiau să prezinte autenticele Banchete ale poporului roman, chiar dacă, cum era și firesc într-un asemenea "calendar" al poporului roman se întâlneau la orice pas, faptele glorioasei domus Fabia, care obținuse atâtea merite de-a lungul istoriei poporului roman, și de care Ovidiu era legat de prietenie și de rudenie. Asemenea merite istorice constituiau în intenția poetului
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
glăsuire Totdaună să cîntăm Și tot cu bună voire Slobozi să ne desfătăm.” 23. Anton Pann Își permite să glumească cu Amoriul. În cele mai vesele prelucrări, improvizații de-ale lui e vorba mereu de muieri și de dragoste. În Calendarul lui Bonifatie Setosul trece „fămeia frumoasă” În rîndurile lucrurilor faste, alături de punga de galbeni plină, de mîncarea și băutura bună... Cum există o legătură directă Între fapta bețivului și mișcarea astrelor, Pann Îi studiază consecințele. Dacă bărbatul sau muierea, de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Bărbatul bețiv, destrăbălat, cîrcotaș e totdeauna bărbat: cel care descoperă și impune legea. Muierea e mereu rea. De aceea trebuie „bătută foarte pe spinare”... Vocația ei este să fie totdeauna contra. Are o imensă, absurdă capacitate de Împotrivire. În citatul Calendar dăm peste jeluirea unui bărbat despre muierea lui rea: „Bici de foc muierea mea, Una voi eu ș-alta ea, CÎnd voi dulce, ea amar, Eu cer apă, ea-mi dă jar. Eu zic cald, ea zice frig, Și-mpotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
manipularea jetoanelor) cuvinte noi, ce sunt introduse în contexte variate: → cuvântul poate fi căutat în dicționar. Un procedeu interesant și atractiv pentru activizarea vocabularului și pentru formarea deprinderilor de lucru cu cartea constă în constituirea într-un spațiu accesibil (gen calendar de perete) a unui „minidicționar” al cuvintelor ce sunt introduse și explicate progresiv pe parcursul mai multor lecții de citire. Ulterior aceste cuvinte vor face parte din vocabularul activ al elevilor, fiind o resursă la care se poate apela oricând. Elevii
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și formularea de propoziții dezvoltate. Reguli de joc: Copiii vor preciza momentul zilei în care se petrece o anumita acțiune pe baza materialului ilustrativ. Formulează propoziții utilizând reperele de timp dimineață, prânz, seara, în funcție de experiență de viață. Apoi, realizează un calendar al activităților zilnice prin plasarea unor ilustrații sugestive pentru a realiza corespondență cu cele trei momente ale zilei. Material didactic: ilustrații, fișe de lucru, planșa demonstrativa „Activități zilnice”. Elemente de joc: surpriză, aplauze, stimulente. Desf\[urârea jocului: Elevii vor fi
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
din Europa; studiul pe teren: ieșiri pe teren cu grupuri de elevi în Grădina Botanică, Parcul Copou, Parcul Expoziției Iași păsările: bioindicatori ai ecosistemelor Derularea proiectului Pe parcursul anului școlar 2005-2006 Etapa I: înființarea și organizarea Clubului Ecologiștilor la nivelul școlii, calendarul activităților, responsabilități și parteneri (septembrie octombrie 2005) Etapa II: documentare pe baza bibliografiei și cu ajutorul partenerilor S.O.R. Sucursala Iași (oct noiembrie 2005) Etapa III: activitate practică: construire de căsuțe, hrănitori, amplasarea lor, studiu în Grădina Botanică Iași, Parcul
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
, publicație apărută la Timișoara între 1929 și 1931 (trei volume), sub redacția lui Romulus S. Molin. Revista se dorește un compendiu al vieții culturale bănățene. Are, în afara unui calendar anual, o substanțială parte literară și este structurată, de fiecare dată, în câteva compartimente: „Generalități despre Banat” (consemnări istorice și culturale), „Sate bănățene” (micromonografii, atestări istorice), „Banatul artistic” (partea literară propriu-zisă), „Figuri bănățene” (evocări). Colaborează cu versuri Aron Cotruș, Petru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285281_a_286610]
-
intervale de timp, e redactată, ca și „Gazeta Bucovinei”, de Pompiliu Pipoș, în calitate de director, și de Vasile Marco, în calitate de redactor responsabil. Scrisă într-un limbaj simplu, publicația atinge o problematică diversă. În acest scop sunt susținute rubrici ca „Povețe economice”, „Calendar”, „Mărunțișuri”, „Ghicitori” și, totodată, în sumar intră literatură cultă și populară, selectată din periodicele transilvănene sau din cele apărute la Iași și București. Autorii întâlniți cel mai des sunt I. Creangă, N. Gane, I. Slavici, G. Coșbuc, I. Pop-Reteganul, Th.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287048_a_288377]
-
etnografie și folclor”. Între 1990 și 1992 a fost secretar științific la Institutul de Tracologie din București. În studiile sale G. este preocupat de riturile, credințele și miturile românești. Vârstele timpului (1988) reprezintă o abordare genetică, antropologică și comparatistă a calendarului rural, „instrument de mediere între om și natură”, cu toate variantele lui: calendarul agrar, pastoral, pomiviticol, apicol, calendarul culegerii plantelor de leac, al celor trei feluri de orologii - cosmic, biologic și social. Abia versiunea organizată ca dicționar și intitulată Obiceiuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
de Tracologie din București. În studiile sale G. este preocupat de riturile, credințele și miturile românești. Vârstele timpului (1988) reprezintă o abordare genetică, antropologică și comparatistă a calendarului rural, „instrument de mediere între om și natură”, cu toate variantele lui: calendarul agrar, pastoral, pomiviticol, apicol, calendarul culegerii plantelor de leac, al celor trei feluri de orologii - cosmic, biologic și social. Abia versiunea organizată ca dicționar și intitulată Obiceiuri populare de peste an (1997) va avea structura intenționată de la început de autor, prima
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
studiile sale G. este preocupat de riturile, credințele și miturile românești. Vârstele timpului (1988) reprezintă o abordare genetică, antropologică și comparatistă a calendarului rural, „instrument de mediere între om și natură”, cu toate variantele lui: calendarul agrar, pastoral, pomiviticol, apicol, calendarul culegerii plantelor de leac, al celor trei feluri de orologii - cosmic, biologic și social. Abia versiunea organizată ca dicționar și intitulată Obiceiuri populare de peste an (1997) va avea structura intenționată de la început de autor, prima ediție fiind amputată de cenzura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
etnografice, București, 1981; Demografie și etnografie (în colaborare cu Vladimir Trebici), București, 1986; Vârstele timpului, București, 1988; ed. 3 (Obiceiuri populare de peste an), București, 1997; Lumea de aici, lumea de dincolo. Ipostaze românești ale nemuririi, București, 1999; Zile și mituri. Calendarul țăranului român 2000, București, 1999; Panteonul românesc. Dicționar, București, 2001; Sărbători și obiceiuri românești, București, 2002. Repere bibliografice: Gheorghiță Geană, Mărturia drumurilor, LCF, 1981, 35; George Muntean, Demografie, etnografie și literatură, RL, 1987, 18; Mihai Coman, Timp și temporalitate, RL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
fi mânuită cu succes cere Întâi severa disciplină a versului clasic (Ă). O problemă pe care o suscită poezia nouă legată de realități, este cea a zilelor festive. Unii poeți Învinuiesc publicațiile de a deveni cu prilejul defieritelor aniversări, adevărate calendare. Vina o poartă Însă tot sărăcia de idei care reduce poemele comemorative la Încercări declamatorii, ce rămân ocazionale, În așa fel Încât nu pot supraviețui În timp. 7 Noiembrie este o dată care În nici o altă zi a anului nu-și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
competenți, care au stimulat - inclusiv financiar - atât sacrificiul și capacitatea de muncă, cât și calitățile morale ale muncitorilor - de pildă, situațiile în care paznicii au fost recompensați pentru că au prins sau au raportat imediat un furt. Exista, chiar, un anumit „calendar” al acordării de stimulente financiare și distincții pentru angajații care s-au făcut remarcați. Astfel, în afara zilei de Crăciun, un moment deosebit de important era cel al manifestărilor anuale legate de serbarea patronului fabricii - 21 mai, Sfinții Împărați Constantin și Elena
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sau muzică (profesori de piano sau vioară) -, îi puteau „elibera din funcție” pe baza unui capriciu personal sau în urma constatării lipsei de progres a copiilor, alegeau croitorul pentru garderoba personală și a copiilor, fixau pentru aceștia din urmă un anumit calendar al studiilor și al vacanțelor, trasau „directive” personalului angajat cu privire la lista de cumpărărturi, meniul zilei ș.a. Totuși, cadrul familial a fost un spațiu al preponderenței masculine, un loc în care bărbatul impunea o minimă disciplină, un anumit nivel de moralitate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
solului încă din neolitic, dar ei aduc aici tipuri noi de organizare a solului și a proprietății. Forța tradițiilor. Satul rămîne prin excelență sectorul unde s-au păstrat tradițiile indigene. Țăranul gal continuă să-și vorbească limba, așa cum o atestă calendarul galic de la Coligny (Ain); el se îmbracă precum strămoșii săi, cu pantaloni, bracae, nădragi, pe deasupra cărora poartă o tunică și o capă, sagum, manta de război, sau un mantou fără mîneci, caracalla, adoptat de fiul împăratului Severus, care și-a
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Activitățile agricole pe aceste pămînturi sînt asigurate de țărani care trăiesc pe domenii sau în cătunele vecine; munca sclavilor nu pare să fi fost preponderentă. Mozaicul de la Saint-Romain-en-Gal (Muzeul de la Saint-Germain-en-Laye) ilustrează în mod remarcabil în vreo 20 de tablouri calendarul acestor activități. În ceea ce-l privește, marele proprietar se dedică mai ales vînătorii. În realitate, amenajarea interioară a acestor vile cu mozaicuri, picturi, terme etc., este transplantarea în zonă rurală a modurilor de viață urbane. Acest proces se regăsește în
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
129); dacă nu-și respectă jurămîntul, ei se expun riscului unor sancțiuni ecleziastice grave precum excomunicarea. Apare apoi, la începutul secolului al XI-lea, "armistițiul lui Dumnezeu", care interzice orice acțiune războinică în anumite zile și în anumite perioade, în funcție de calendarul liturgic. Așa se face că, puțin cîte puțin, lumea "celor care se roagă" s-a demarcat în raport cu lumea "celor care se luptă". Se născuse o nouă stare de spirit. Aceasta duce, de data aceasta la Roma, la *reforma gregoriană după
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
unele perioade ale anului, primirea *sacramentelor care jalonează viața individuală (botez, prima împărtășanie, căsătorie, maslu). Celelalte sînt facultative, ca pelerinajele la marile sanctuare sau la vreun loc sfînt. Dar, paralel cu aceste practici oficiale, mai sînt și altele care, în afara calendarului liturgic, exprimă credințe mai mult magice decît creștine. Este cazul focurilor aprinse pe coline în ajunul Sfîntului Ioan de vară, 24 iunie, al dangătelor de clopote pe tot timpul nopții de Toussaint pentru a întîmpina sufletele morților, a buturugii arse
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]