20,606 matches
-
cu încetul, se dovedește a fi un secret periculos. Apoi, răspândit în doze mici în tot soiul de anchete, întâlniri, minciuni și peripeții demne de un thriller de spionaj, un adevăr atroce vede lumina zilei, dezvăluind totodată zonele fragile ale "civilizației" noastre. Problemele devin vizibile începând din clipa în care femeile americancele dar și femeile din lumea întreagă devin sterile, sau mai degrabă avortează fetuși care, la rândul lor, se trezesc brusc "însărcinați"! Mecanismul evoluției cunoaște o nouă etapă, și se
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
conceptuale și efective ale jocului, din care se naște romanul Grimus. Mai rămâne cazul misterios al romanului Solaris, scris de polonezul Stanislaw Lem (1961). El plasează, în prezența unor observatori umani, o entitate extraterestră care, departe de a aparține unei civilizații umanoide sau de alt fel, este un "ocean protoplasmatic" care acoperă toată planeta Solaris. De pe orbita acestei planete misterioase, savanții încearcă, de mai bine de un secol, s-o studieze. Cum să intre în legătură, de pe stația orbitală, cu ceea ce
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
dragi lui Ambroise Paré, pe care o înzestrează cu intenționalitate. Este cazul lui A. E. Van Vogt, în Slan (1946)124. Mutațiile care au favorizat apariția Slan-ilor ar fi rezultatul unui "cataclism biologic". Oamenii dovedindu-se incapabili să îndure constrângerile civilizației moderne fără să înnebunească, Natura a făcut alte încercări. Dintre noile nașteri, cele mai multe au adus pe lume monștri, și doar arareori câte o ființă desăvârșit alcătuită. Doctorul Samuel Lann a fost primul care i-a recunoscut ca o nouă specie
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
monstruoșii copii mutanți rezultați din expunerea la radiații. Este cazul romanului Who Knows His Brother? / Frații (G. Door, 1974), unde fiecare dintre monstruozitățile mutante se pretinde singura "umană". Această aserțiune e înțeleasă ca normă și referință, deși fiecare grup sau civilizație o definește după criterii proprii. În Crisalidele, John Wyndham înfățișează o societate care se vrea garanta "normei" și care a instituit un sistem de inspectori. Aceștia acordă certificate de normalitate, procedează la eradicarea nou-născuților neconformi standardelor și impun vânarea devianților
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
și mutanți, trimite la dificila coexistență, în societățile noastre, cu cei care nu se încadrează în "normă". Pe oameni, mai ales pe occidentali, îi cuprinde o mare angoasă la gândul că ar putea să nu mai existe ca specie ori civilizație, ba chiar să fie depășiți pe calea evoluției de ființe rezultate din propriul lor genom. În cazul acesta, mutanții pot fi reprezentați ca homines superiori, care, miloși, îi lasă pe ultimii reprezentanți ai lui homo sapiens să se stingă în
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
apa. Dar aceste visuri de transgresiune sunt tot atâtea programe pe care oamenii, de-a lungul timpului, le-au introdus, prin geniul lor, în domeniul realizabilului, continuând totodată să viseze. SF-ul ilustrează și/sau chestionează raporturile ambigue pe care civilizația, cea occidentală în primul rând, le proiectează asupra invențiilor de mașini și teorii reale sau imaginare. Inventează mecanisme extraordinare care permit transgresarea limitelor presupuse a încadra și a defini natura umană. Aceste narațiuni, cu multiplele invenții recente pe care le
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
4, iarnă, 1982, p. 326: Atunci când o ipoteză științifică se îmbină cu speculația filozofică, ia naștere un gen literar unic și pertinent". 89 Traducere de George Rareș cu titlul Împrejurul Lunei, Ed. Cugetarea, f. a. (LT). 90 "Există o perioadă a civilizației occidentale când gândirea mitică își pierde din forță și dispare în favoarea, pe de o parte, a reflecției științifice, iar pe de altă parte, în favoarea expresiei romanești. Această sciziune se petrece în secolul al XVII-lea", Claude Lévi-Strauss și Didier Eribon
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
publică în lume. La vremea ei, Biblioteca din Alexandria s-ar fi putut să cuprindă > 70% din toate scrierile timpurilor antice. În cele ce urmează vom încerca să facem referire la datele despre diabet, ținând cont de contextul cultural al civilizațiilor antice, medievale sau moderne, pentru a putea înțelege mai bine interdependența dintre diferitele științe și mai ales dependența qvasi-totală a științelor de contextul social (religios, politic sau economic), indiferent de perioada istorică la care ne referim (13, 35, 36, 51
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
-o de la filosoful epicurean Philon din Larisa (conducătorul Academiei din Atena), refugiat în 88 î.Ch. la Roma, și de la stoicul Diodotos, pe care îl va găzdui și de care îl va lega o lungă și frumoasă prietenie. Legătura cu civilizația greacă se va face și prin vizita pe care Cicero o întreprinde la Atena și în cetățile grecești din Asia Mică, unde cunoaște mari oratori ai timpului, care îi vor influența fundamental cariera publică (de om politic și orator fără
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
reductivă, ineficientă și sterilă. Sensul Renașterilor din secolul XIV-XV a însemnat, printre altele, întoarcerea la cultura antică în forma ei adevărată. Medicina în Imperiul Roman Creșterea, dăinuirea și apoi decăderea Imperiului Roman reprezintă una dintre cele mai interesante istorii aparținând civilizației antice. Epoca de maximă strălucire a Imperiului Roman începe cu Iulius Cezar (100-44 î.Ch.), care se pare că a fost născut printr-o intervenție cezariană (de unde îi derivă și numele). De altfel, la Pompei a fost găsit un adevărat
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
au trecut de apogeul lor, a urmat o perioadă destul de tulbure, denumită „Evul Mediu”, încă nedefinită precis ca debut și ca sfârșit. În plus, termenul de Renaștere, care s-a dorit a marca trecerea la epoca modernă, se referă la civilizația europeană, ignorându-se progresele înregistrate în alte regiuni ale lumii. În cele ce urmează vom face referire, pentru început, la epoca de înflorire culturală și științifică din Orientul Mijlociu (secolele VII - XI), perioadă în care Europa, confruntată cu războaie și mari
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
civilizatoare. Dispariția Imperiului Roman de Apus și dezvoltarea Bizanțului (Imperiul Roman de Răsărit) a avut drept consecință transferul teatrului de conflicte și de putere din vest către sud-estul Europei. Cultura greco-romană bogată în clasici s-a ciocnit în Orientul Mijlociu de civilizațiile vechi din aceste zone, înglobate în Imperiul Persan. Apariția lui Mahomed (570-632) a realizat într-o perioadă relativ scurtă o coagulare islamică viguroasă, care a câștigat aderenți puternici și fideli. În numai 100 de ani, toți arabii au devenit islamici
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
vreme. Sunt făcute, de asemenea, referiri importante la diabet, așa cum apar în literatura greacă și arabă. Medicina arabă din Cordoba (Califatul de Apus) Impactul a două mari culturi (europeană și arabă), care a avut loc în Spania, a născut o civilizație înfloritoare. La începutul secolului XI, Cordoba avea un milion de locuitori, 300 de moschei, dar și 70 de biblioteci și 50 de spitale. Cu o remarcabilă abilitate, medicii de aici au realizat o sinteză interesantă a cunoștințelor și a practicilor
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
putea fi bine înțelese fără cunoașterea modului în care au apărut scrierile (manuscrisele inițial, tiparul mai apoi) și, mai ales, cum au apărut și s-au dezvoltat școlile, universitățile și spitalele. Vorbind de cultura europeană, se poate face abstracție de civilizațiile vechi (egiptene, chineze, indiene), întrucât ele au fost transmise în Europa indirect și cu mari dificultăți; profunda cultură chineză, așa cum s-a dezvoltat ea în spațiul său închis (zidul chinezesc exprimă protecția voită față de restul lumii), s-ar putea să
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
apărut mult mai devreme și mult mai firesc (49). Cu marile lor plusuri și cu micile lor lipsuri, cele două culturi europene, greacă și romană (cu influență mare și în Orientul Apropiat) sunt cele peste care s-au clădit numeroasele civilizații succesive europene, susținute inițial de doi factori: factorul religios (Europa a fost, cu mici excepții, un continent creștin) și factorul limbă de comunicare (limba latină a adus coerență și complementaritate în procesul complex al dezvoltării științifice). Marele paradox al Europei
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
deja scris să fie completat și, poate, cândva publicat ca o lucrare de istoriografie medicală. 6. Universitățile Evului Mediu Universitatea medievală, care a precedat-o pe cea modernă, a apărut într-o anumită perioadă și într-un anumit spațiu de civilizație. Ea a fost o instituție specific europeană și s-a perpetuat până în zilele noastre. A fost un proces complex și anevoios, care s-a extins destul de repede, dar a prezentat particularități privind orientarea învățământului, numărul disciplinelor prezentate, numărul și calitatea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
pictură, arhitectură etc.) și alta de „arte superioare” (teologie, medicină și drept). Există o evidentă competiție în datarea cât mai timpurie a universităților în discuție, întrucât știința de carte și cunoașterea, în general, a fost considerată ca un barometru al civilizației. În tabelul 1 redăm o cronologie a apariției unor universități în secolele XII-XV. Datarea este relativă, întrucât nici una din primele universități nu a fost fondată la o anumită dată, ele dezvoltându-se treptat, de multe ori în cadrul unei școli generale
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
„Civilizația umană este amenințată din exterior de barbaria violenței și din interior de barbaria uitării.” R. Rieman Cuvânt înainte Trăim într-o lume anomică și debusolată, în care violența proliferează malign, primejduindu-i integritatea. De aceea, orice carte centrată pe un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
diminuare a violenței evenimentelor și a consecințelor lor asupra victimelor. Din perspectiva istorică am putea spune că violența a construit istoria. în orice caz, istoria este marcată de evenimentele violente care apar ca niște pietre de hotar pe firul evoluției civilizației și al culturii omenești. Evenimentele violente privite în comparație cu educația, cultura sunt probabil mult mai numeroase, îmbibând educația și cultura omenirii și uneori distrugându-o. Trecerea de la o anumită orânduire socială la alta s-a făcut adesea cu violență. în România
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
intenției ce susține conduita violentă este importantă și pentru victimă, pentru mobilizarea resurselor și a mecanismelor de apărare. Definită din perspectiva motivațională, violența nu mai circumscrie manifestările violente ale naturii și nici catastrofele artificiale de genul accidentelor provocate cu mijloacele civilizației create de om. Deși, dacă privim violența din perspectiva consecințelor, a victimelor, aceleași caracteristici consecutive evenimentului violent vor apărea în situația lipsită de intenție ca și în aceea provocată cu intenție de a produce răul, de a distruge. Când definirea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
omului. încălzirea globală, având ca și cauză principală activitățile omului, pune în discuție supraviețuirea urșilor polari precum și a altor specii specifice zonelor polare ale globului. Omul a creat însă un nou mediu de viață, interpus în raporturile sale cu natura, civilizația. Civilizația și cultura sunt un scut al oamenilor în fața vicisitudinilor și a nevoilor impuse de natură sau în relaționarea cu factorii violenți de orice natură ar fi ei. Dar civilizația poate fi purtătoarea unor forțe cu posibilități de manifestare violente
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
încălzirea globală, având ca și cauză principală activitățile omului, pune în discuție supraviețuirea urșilor polari precum și a altor specii specifice zonelor polare ale globului. Omul a creat însă un nou mediu de viață, interpus în raporturile sale cu natura, civilizația. Civilizația și cultura sunt un scut al oamenilor în fața vicisitudinilor și a nevoilor impuse de natură sau în relaționarea cu factorii violenți de orice natură ar fi ei. Dar civilizația poate fi purtătoarea unor forțe cu posibilități de manifestare violente, punând
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nou mediu de viață, interpus în raporturile sale cu natura, civilizația. Civilizația și cultura sunt un scut al oamenilor în fața vicisitudinilor și a nevoilor impuse de natură sau în relaționarea cu factorii violenți de orice natură ar fi ei. Dar civilizația poate fi purtătoarea unor forțe cu posibilități de manifestare violente, punând în pericol echilibre ecologice. Gregory Bateson (Benoit, 2004) afirmă că cel care distruge natură se distruge pe sine. Tot mai conștientă de acest risc, omenirea creează strategii ecologice de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
din partea părinților și a societății au comportamente violente față de animale și, în general, față de cei mai slabi. Consecutiv sporirii provocărilor, mecanismele de apărare, defensive, ale ființei umane față de factorii agresivi devin tot mai sofisticate, mergând de la mecanisme care țin de civilizația societății până la cele psihologice, care apără față de factorii externi, în relație cu mediul sau semenii, dar și față de sine însuși. Omul se poate manifesta violent, distructiv, față de natură, față de sine însuși, față de cei apropiați: părinți, copii, prieteni sau, în grupuri
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
s-ar putea extinde și aplica în situația violenței. în acest caz, expectanțele și toleranța s-ar referi la acestea și ar constitui subculturile violente. Violența reprezintă un act distructiv ce nu poate fi justificat în nici un fel în condițiile civilizației contemporane. Violența poate conduce la moartea victimei sau la atacuri și atingeri sau reprimări grave (fizice, emoționale, sexuale, asupra bunurilor materiale, marginalizare socială). Comportamentele violente pot fi direcționate spre ceilalți (în război, viol, acte de terorism, maltratare), spre ambient (distrugerea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]