18,079 matches
-
Satu Nemțesc, cu 2128 de locuitori. Baldovinești, Pietroiu și Satu Nemțesc (redenumit General Praporgescu) s-au desprins în 1931, formând comuna Baldovinești. În 1950, comuna Cazasu a intrat în componența raionului Brăila din regiunea Galați. În 1968, ea a fost desființată și inclusă în comuna Tudor Vladimirescu, care a fost tot atunci arondată județului Brăila, reînființat. Comuna a fost reînființată în 2003, având în componență doar satul Cazasu.
Comuna Cazasu, Brăila () [Corola-website/Science/300945_a_302274]
-
existenței localității sub denumirea "Messendorf". Într-un document din 1356 localitatea apare sub denumirea "Mesche", iar în 1448 cu denumirea latină "villa Meschonis". Un puternic incendiu a distrus aproape întreaga localitate în 1469. Începând cu anul 1474, când a fost desființată mănăstirea cisterciană Cârța, localitatea a intrat în administrarea Scaunului Sighișoarei. În 1941 localitatea avea 782 de locuitori, din care 552 de sași (70,6%); în 1992, mai erau 101 sași în localitate. La recensământul populației și al locuințelor din martie
Meșendorf, Brașov () [Corola-website/Science/300954_a_302283]
-
numele personal Des, hipocoristicul lui Desimir, cu sensul de Friedensfinder. În 1765, satul a fost parțial militarizat și a făcut parte din Compania a IX-a de graniță a Regimentului I de Graniță de la Orlat până în 1851 când a fost desființat. Până în a doua jumătate a sec. al XVIII-lea, secol în debutul căruia Principatul Transilvaniei (cârmuit până acum de către principi maghiari de confesiune calvină) a trecut în stăpânirea Imperiului Habsburgic catolic, românii ardeleni din Dejani au fost, ca toți românii
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
poliție și o mică autogară de călători. In fiecare dintre satele comunei Moieciu se găsește câte o școală cu clasele I-VIII și câte o grădiniță, cu excepția satului Drumul Carului, unde școala cu clasele I-IV și grădinița au fost desființate acum câțiva ani, din lipsă de copii. Fiecare sat mai are câte o biserică unde se practică ritul ortodox, cu excepția Drumului Carului care nu are biserică, fiind mai mic. Ca un paradox sau ca o ironie a sorții, satele comunei
Comuna Moieciu, Brașov () [Corola-website/Science/300955_a_302284]
-
Petcu. În 1925, comuna Lacu Rezii făcea parte din plasa Viziru a aceluiași județ și era formată doar din satul de reședință, cu 300 de locuitori. Cu timpul, satul Lacu Rezii a pierdut din importanță, iar comuna sa a fost desființată și inclusă în comuna Însurăței. Principala activitate a locuitorilor comunei Lacu Rezii, e reprezentată de agricultură, în deosebi de cultivarea pomilor fructiferi. Cel mai reprezentant operator local este ferma pomicolă Comly SRL, care produce fructe proaspete (mere, cireșe, caise, piersici
Lacu Rezii, Brăila () [Corola-website/Science/300970_a_302299]
-
raionului Măicănești din regiunea Putna și apoi (după 1952) din regiunea Galați. În 1956, ele au trecut la raionul Brăila din regiunea Galați, raion din care făcea parte din 1950 comuna Latinu. În 1968, comunele Latinu și Corbu au fost desființate, iar satele Corbu Nou, Corbu Vechi, Latinu și Voinești, care le compuneau, au fost transferate comunei Măxineni. În comuna Măxineni se află ruinele bisericii „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” a fostei mănăstiri Măxineni, clasificată drept monument de arhitectură de interes național
Comuna Măxineni, Brăila () [Corola-website/Science/300977_a_302306]
-
de locuitorii satului, numai bărbați majori, prin vot personal și deschis. Benedict voievodul Transilvaniei (1202-1206, 1208) donează satul Feldioara mănăstirii Cistercite din Carta și a stat sub stăpânirea mănăstirii până în anul 1477, cănd Matei Corvinul, regele Ungariei prin Decret, a desființat mănăstirea din cauza „moravurilor celor rele și a vieții decăzute" a abaților, prin același decret a dispus ca averea mănăstirii - din care făcea parte și satul Feldioara să fie trecută la prepozitura (consistorul) bisericii fecioarei Maria din orașul Sibiu, averea trecând
Comuna Ucea, Brașov () [Corola-website/Science/300975_a_302304]
-
în anul 1556 la fiscul ungar. În anul 1589 satul Feldioara ajunge în posesiunea lui Balthazar Bathory, care-l deține până în anul 1594, după această dată nu s-au mai găsit documente. În anul 1950, prin lege i s-a desființat autonomia comunala, fiind atașat din punct de vedere administrativ că sat de comună Vistea, iar în anul 1968 este atașat că sat de comună Ucea. În legătură cu numirea satului Feldioara facem mențiunea că toponimul „cetatea" din hotarul satului situat la distanță
Comuna Ucea, Brașov () [Corola-website/Science/300975_a_302304]
-
comisii compuse din neromâni și în majoritate din unguri. În 1765, satul a fost militarizat în întregime și a făcut parte din Compania a XI-a de graniță a Regimentului I de Graniță de la Orlat până în 1851, când a fost desființat. La Vad, localnicii se ocupă cu creșterea animalelor, cultivarea plantelor. O parte din localnici lucrează în întreprinderi și instituții din localități apropiate: Șercaia, Făgăraș, sau mai îndepărtate: Ghimbav, Brașov... Rețeaua de curent electric a fost introdusă în localitate în anul
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
regiunea Galați. La 16 februarie 1968 este adoptată ""Legea nr. 2 privind împărțirea administrativ teritorială a teritoriului Republicii Socialiste România"", prin care comuna Bordei Verde este stabilită în componența actuală, în cadrul reînființatului județ Brăila. Legea aduce câteva modificări esențiale: se desființează satul Vintilești, prin contopire cu satul Bordei-Verde, se desființează satele Cărămidari și Satnoieni, care se înglobează în satul Lișcoteanca și se desființează comuna Filiu înglobându-se satul Filiu în comuna Bordei Verde. Inundațiile catastrofale din anul 1970, aveau să conducă
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
nr. 2 privind împărțirea administrativ teritorială a teritoriului Republicii Socialiste România"", prin care comuna Bordei Verde este stabilită în componența actuală, în cadrul reînființatului județ Brăila. Legea aduce câteva modificări esențiale: se desființează satul Vintilești, prin contopire cu satul Bordei-Verde, se desființează satele Cărămidari și Satnoieni, care se înglobează în satul Lișcoteanca și se desființează comuna Filiu înglobându-se satul Filiu în comuna Bordei Verde. Inundațiile catastrofale din anul 1970, aveau să conducă la desființarea satului Filiu, sat grav afectat de distrugerile
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
comuna Bordei Verde este stabilită în componența actuală, în cadrul reînființatului județ Brăila. Legea aduce câteva modificări esențiale: se desființează satul Vintilești, prin contopire cu satul Bordei-Verde, se desființează satele Cărămidari și Satnoieni, care se înglobează în satul Lișcoteanca și se desființează comuna Filiu înglobându-se satul Filiu în comuna Bordei Verde. Inundațiile catastrofale din anul 1970, aveau să conducă la desființarea satului Filiu, sat grav afectat de distrugerile din timpul războiului, când a fost distrus aproape în întregime de bombardamentul Armatei
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
fost incluse în raionul Făurei din regiunea Galați. În 1964, comuna și satul Niculești-Jianu au primit numele de "Dudești". În 1968, la reorganizarea administrativ-teritorială a României, cele două comune au revenit la județul Brăila, reînființat, dar comuna Tătaru a fost desființată și inclusă în comuna Dudești. Două obiective din comuna Dudești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Brăila, ca monumente de interes local, ambele clasificate ca monumente memoriale sau funerare și aflate în zona satului Tătaru. Crucea de piatră
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
Regele Ferdinand, au format o comună separată, denumită "Regele Ferdinand" (cu reședința în satul Domnița Ileana). În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Măicănești al regiunii Putna, apoi (după 1952) al regiunii Galați; în 1960, raionul Măicănești s-a desființat, iar comuna a trecut la raionul Brăila din aceeași regiune. După sfârșitul regimului carlist, satele Regele Ferdinand și Domnița Ileana au primit numele de "Cuza Vodă" și "Salcia Tudor", iar comuna formată de ele și satul Ariciu a primit numele
Comuna Salcia Tudor, Brăila () [Corola-website/Science/300987_a_302316]
-
de Râmnicelu și a devenit comună separată de Scorțaru Nou, iar comuna Domnița a luat numele de "Mihail Kogălniceanu". În 1950, cele două comune au fost incluse în raionul Brăila al regiunii Galați. În 1968, comuna Mihail Kogălniceanu a fost desființată și inclusă în comuna Râmnicelu, arondată județului Brăila. În data de 10 august 1951, la stația meteorologică din această localitate s-a înregistrat temperatura de 44,5, cea mai mare temperatură înregistrată vreodată în România.
Comuna Râmnicelu, Brăila () [Corola-website/Science/300986_a_302315]
-
1925, cele comuna făcea parte din plasa Silistraru a aceluiași județ, și avea aceeași configurație și populația de 1349 de locuitori. În 1950, comuna Scorțaru Vechi a fost inclusă în raionul Brăila al regiunii Galați. În 1968, ea a fost desființată și inclusă în comuna Tudor Vladimirescu, revenită la județul Brăila (reînființat).
Scorțaru Vechi, Brăila () [Corola-website/Science/300988_a_302317]
-
Branului administrează satele zălogite mai departe, încasând dări și dijme. În anul 1650, principele Ardealului, Rákóczi Gyorgy (Gheorghe) al II-lea cedează Brașovului definitiv cetatea Branului cu cele șapte sate săcelene până în anul 1784, când împăratul Iosif al II-lea desființează districtul Brașovului, iar comunele din S-V trec la județul Făgăraș, iar comunele din restul districtului printre care și Tărlungeniul, trec la județul Trei Scaune, pentru ca șase ani mai târziu, adică in 1790, să revină la forma de district Brașov
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
iar comunele din restul districtului printre care și Tărlungeniul, trec la județul Trei Scaune, pentru ca șase ani mai târziu, adică in 1790, să revină la forma de district Brașov, în care se găsea șisatul Tărlungeni. În anul 1850 districtul Brașov desființându-se, localitatea a fost alipită la districtul Sibiu. În anul 1854 Tărlungeni, trece din nou la districtul Brașov, care are o prefectură cu zece preturi, din care una la Săcele. Din anul 1876, satul aparține de comitatul Brașov care are
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
din 1930, județul Brașov se împarte în trei plăsi, dintre care una era plasa Săcele cu 16 comune, printre care și comuna Tărlungeni. În anul 1932 plasa Săcele se mărește prin desființarea plăsii Buzăului; împărțirea nefiind practică, anul următor se desființează, revenindu-se la forma veche cu 7 comune. Din timpurile cele mai vechi, satul era locuit de țărani liberi, nefiind nici un nobil feudal în localitate. Satul făcea parte din acele treisprezece sate libere, care erau date prin documentul lui Ludovic
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
Scorțaru Vechi, și era locuită de 1349 de locuitori. În 1950, cele două comune au fost incluse în raionul Brăila al regiunii Galați. În 1968, comuna Tudor Vladimirescu a înglobat și satele comunelor Scorțaru Vechi și Cazasu, care au fost desființate. Comuna a revenit atunci la județul Brăila (reînființat). Satul Cazasu a făcut parte din comună până în 2003, când s-a desprins pentru a forma o comună de sine stătătoare.
Comuna Tudor Vladimirescu, Brăila () [Corola-website/Science/300993_a_302322]
-
fondată în 1830 și o școală mixtă. În 1925, comuna Tătaru era formată tot din satul Tătaru și avea 2598 de locuitori. În 1950, comuna Tătaru a trecut în subordinea raionului Făurei din regiunea Galați, iar în 1968 a fost desființată și inclusă în comuna Dudești, arondată județului Brăila, reînființat. Tătaru este o localitate în județul Brăila, Muntenia, România, situat la aproximativ 90 de kilometri de orașul Brăila, în partea de sud a comunei Dudești și la est de comuna Roșiori
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
crescut treptat devenind unul dintre cele mai importante orașe din lume. Odată cu dezvoltarea orașului, regiunea din jurul său a fost constituită într-un domeniu regal cunoscut sub denumirea de "Provincia Île de France". După Revoluția Franceză din 1789, provincia a fost desființată și au fost organizate trei departamente: Seine, Seine-et-Oise și Seine-et-Marne. După cel de-al doilea război mondial o entitate superioară departamentelor a fost organizată sub numele de "Districtul Regiunii Paris" transformată ulterior în "Districtul Regiunii Pariziene" condus de un consiliu
Île-de-France () [Corola-website/Science/301005_a_302334]
-
comune, Jugureanu și General Poetaș au fost incluse în raionul Făurei din regiunea Galați, din care au făcut parte până în 1968. În 1964, comuna și satul General Poetaș au revenit la denumirea de "Ulmu". În 1968, comuna Jugureanu a fost desființată și inclusă în comuna Ulmu, care a fost arondată județului Brăila, reînființat. Singurul obiectiv din comuna Ulmu inclus pe lista monumentelor istorice din județul Brăila ca monument de interes local îl constituie crucile de piatră din vatra fostei biserici din
Comuna Ulmu, Brăila () [Corola-website/Science/300994_a_302323]
-
tot dintr-un singur sat, cu 1454 de locuitori. Comuna Câineni făcea parte din plasa Boldu a județului și avea în compunere satele Câineni, Plășoiu și Stăvărești (în continuare reședință), cu 1010 locuitori. În 1950, județul Râmnicu Sărat a fost desființat și cele două comune au fost transferate raionului Făurei din regiunea Galați. În 1968, comuna Câineni (denumită acum "Câineni-Băi") a fost desființată și inclusă în comuna Vișani, care la rândul ei a fost transferată județului Brăila.
Comuna Vișani, Brăila () [Corola-website/Science/300996_a_302325]
-
satele Câineni, Plășoiu și Stăvărești (în continuare reședință), cu 1010 locuitori. În 1950, județul Râmnicu Sărat a fost desființat și cele două comune au fost transferate raionului Făurei din regiunea Galați. În 1968, comuna Câineni (denumită acum "Câineni-Băi") a fost desființată și inclusă în comuna Vișani, care la rândul ei a fost transferată județului Brăila.
Comuna Vișani, Brăila () [Corola-website/Science/300996_a_302325]