16,448 matches
-
însă voluntară, mai ales în condițiile în care acela care participă nu e beneficiar al activității/proiectului comunitar (Sandu, 2005, p. 32). Sandu (2005, p. 15) arată că putem vorbi de mai multe tipuri de participare, în funcție de motivația pentru implicare: „motivație voluntară”, „forțată”, „cointeresată” sau „altruistă”, aceste motivații putând fi asociate cu „tradiția, valorile, sentimentele sau raționalitatea raporturilor dintre scopuri și mijloace” (p. 16). Aceste tipuri de motivație generează patru tipuri de participare: participare dezinteresată/altruistă, prin cointeresare, grupală și forțată
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care acela care participă nu e beneficiar al activității/proiectului comunitar (Sandu, 2005, p. 32). Sandu (2005, p. 15) arată că putem vorbi de mai multe tipuri de participare, în funcție de motivația pentru implicare: „motivație voluntară”, „forțată”, „cointeresată” sau „altruistă”, aceste motivații putând fi asociate cu „tradiția, valorile, sentimentele sau raționalitatea raporturilor dintre scopuri și mijloace” (p. 16). Aceste tipuri de motivație generează patru tipuri de participare: participare dezinteresată/altruistă, prin cointeresare, grupală și forțată (Sandu, 2005, p. 15, schema 1). Așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
că putem vorbi de mai multe tipuri de participare, în funcție de motivația pentru implicare: „motivație voluntară”, „forțată”, „cointeresată” sau „altruistă”, aceste motivații putând fi asociate cu „tradiția, valorile, sentimentele sau raționalitatea raporturilor dintre scopuri și mijloace” (p. 16). Aceste tipuri de motivație generează patru tipuri de participare: participare dezinteresată/altruistă, prin cointeresare, grupală și forțată (Sandu, 2005, p. 15, schema 1). Așa cum am arătat anterior, fondurile sociale condiționează finanțarea proiectelor comunitare de asigurarea participării comunitare și de contribuția cu resurse proprii (cotă-parte
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
abordare, putem încadra problematica generală a participării în matricea conceptuală a acțiunii colective. Problema fundamentală a acțiunii colective, așa cum a fost ea formulată inițial de Olson (1966), este realizarea unui nivel satisfăcător de participare în furnizarea bunului public, admițând că motivațiile pentru defecțiune (free riding) sunt serioase. Cu alte cuvinte, problema constă în a motiva un număr suficient de mare de indivizi să contribuie la bunul comun, în ciuda interesului lor de a nu participa. Leadership vs activism În concepțiile utopice ale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este realizată contribuția. Un element comun în situații de acțiune colectivă este distincția dintre leadership și simpla participare. În abordarea mea, susțin necesitatea de a distinge între aceste două roluri. Cei care îndeplinesc roluri de lideri sunt capabili să modifice motivațiile membrilor comunității, pe de o parte, și sunt ei înșiși beneficiarii unor recompense specifice, pe de altă parte. Oliver, Marwell și Teixeira (1985) au admis importanța celor care se implică inițial în furnizarea bunului colectiv, care poate crea o „masă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
multe universități din țară introduc asistența socială ca o dublă specializare, coordonată însă de catedrele specializate în asistență socială. Profilul social și cultural al profesiei de asistent social a fost redobândit și acceptat în foarte scurt timp după Revoluție, iar motivația tinerilor pentru noua profesie a crescut rapid. În 1994 apare prima promoție de asistenți sociali cu diplomă universitară. Până în anul universitar 2004-2005, formarea asistenților sociali s-a realizat la nivel universitar de patru ani (învățământ superior de lungă durată) și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
132 73 Număr redus de specialiști disponibili pentru angajare - bază de selecție extrem de restrânsă 37 21 Condiții de muncă neatractive (volum mare de muncă în gestionarea beneficiarilor)/Mediu stresant 27 15 Salarizarea unui asistent social este nemotivantă 23 13 Lipsa motivației profesionale a potențialilor candidați 15 8 Lipsa experienței practice a absolvenților în servicii de asistență socială 9 5 Disponibilitate redusă a specialiștilor de a lucra în mediu rural/orașe mici 8 4 ONG-ul este recent înființat 6 3 Lipsa
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
profesionale a potențialilor candidați 15 8 Lipsa experienței practice a absolvenților în servicii de asistență socială 9 5 Disponibilitate redusă a specialiștilor de a lucra în mediu rural/orașe mici 8 4 ONG-ul este recent înființat 6 3 Lipsa motivației specialiștilor de a lucra într-un ONG fiind preferat un furnizor public de servicii 3 2 Sursa: baza de date a ICCV, Harta serviciilor sociale în România, 2004 capacitatea redusă de absorție a ONG-urilor pe termen scurt - creșterea semnificativă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
actuale europene de organizare și finanțare a serviciilor întâmpină probleme legate de costuri înalte, disparități între regiuni, grupuri sociale, în oferta de servicii, neputând asigura toate obiectivele propuse la cel mai înalt nivel. Dincolo de invocarea permanentă a lipsei resurselor ca motivație a nerezolvării unor probleme ale sistemului actual public de sănătate din România, unele tipuri de politică socială adoptată în timp util în sfera sănătății pot determina schimbări benefice. Necesitatea creșterii nivelului de finanțare a sistemului de sănătate din România Unul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
alături de Wehrmacht în adâncimea teritoriului sovietic. În cadrul scrisorii din 14 august 1941 Hitler a propus generalului Antonescu, printre altele, preluarea sarcinii asigurării siguranței teritoriului dintre Nistru și Nipru 33. În afara considerentelor administrative și militare, oferta Führerului avea la bază inclusiv motivații de natură politică, mai exact reflecta intenția Puterilor Axei de a despăgubi România în est în schimbul renunțării la pretențiile asupra Transilvaniei de nord34. În consecință, în răspunsul său la propunerea germană din 14 august 1941, generalul Antonescu a respins ideea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
acestora (punctul zero) este stabilit convențional, iar în scalele de raport originea acestora (punctul zero) presupune absența fenomenului respectiv. Ambele tipuri de scale conduc la date numerice sau cantitative. De exemplu, scorurile obținute de un elev la un chestionar de motivație sînt pe o scală de intervale. Dacă măsurăm însă vechimea în muncă a cadrelor didactice sau durata de manifestare a unui fenomen educațional, atunci scala de măsurare este una de proporții, deoarece există un punct zero absolut. Cercetările calitative sînt
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
categoria metodelor calitative, fie în cea a metodelor cantitative, în funcție de natura demersului de cercetare. Acest tip de abordare corespunde tendințelor actuale de întrepătrundere și complementaritate a dimensiunilor cantitative și calitative ale cercetării. Metodele non-experimentale și metodele experimentale se diferențiază prin motivația și scopul cercetării: în timp ce primele acoperă spectrul descriptiv-constatativ, experimentul vizează obținerea unei schimbări comportamentale prin manipularea unor factori ai unui studiu (McMillan, 1992), provocarea variației unor fenomene într-o situație controlată (Rotariu, Iluț, 1997). Există autori care adaugă acestor categorii
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
este dificil de realizat. De exemplu, dacă dorim să demonstrăm impactul semnificativ și pozitiv al unei metode didactice inovatoare asupra performanțelor școlare ale elevilor, există elemente ale strategiei didactice (tipuri diferite de feedback, natura raporturilor interpersonale, nivelul aptitudinal al elevilor, motivația elevilor etc.) care pot interveni și ele în îmbunătățirea sau scăderea performanțelor școlare. Problema controlului variabilelor externe este abordată în legătură cu validitatea internă și externă a unui experiment. Validitatea internă se referă la credibilitatea relației cauzale dintre variabila independentă și cea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
efectul de compensare, ce constă în tendința subiecților din grupul de control de a-și îmbunătăți rezultatele atunci cînd sînt conștienți că vor fi în „competiție” cu persoane care au beneficiat de „tratament special”. De asemenea, s-a constat că motivația și participarea subiecților este mai ridicată în cazul activităților noi, diferite de cele rutiniere (efectul de noutate). b. Pentru validitatea externă: -Slaba reprezentativitate a eșantionului în raport cu populația vizată poate conduce la imposibilitatea de a generaliza rezultatele experimentului. Pentru a asigura
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
experimental (introducerea metodelor active), ci doar la final. Se observă o creștere a mediei performanțelor elevilor, ce rezultă din analiza rezultatelor la un test docimologic elaborat de profesor. Acest efect se poate datora însă și altor cauze: maturizarea elevilor, creșterea motivației pentru studiul istoriei datorită faptului că nu se mai studiază istoria antică, ci istoria modernă, natura itemilor din testul docimologic aplicat. Planul experimental cu caz unic de tip pretest/posttest permite compararea nivelului variabilei dependente înainte și după aplicarea tratamentului
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
îndeplinește întotdeauna funcții vitale pentru aceasta, fiind de fapt încununarea demersului investigativ. În fond, doar interpretarea permite sesizarea importanței unui fapt izolat (fapt crucial, revelatoriu) în precizarea concluziilor legate de un fenomen educațional. Numai prin intrepretare putem accede la identificarea motivației actelor de conduită și a cauzelor fenomenelor educaționale. Doar interpretînd putem stabili semnificația corectă a faptelor în funcție de contextul acestora, raportate la caracteristicile și structura fenomenelor investigate. Numai apelînd la demersul interpretativ avem acces la validarea faptelor acumulate în funcție de condițiile metodologice
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
trebuie să respecte următoarea succesiune: a)Introducerea va fi redactată în două-trei pagini și constituie un argument al opțiunii pentru tema lucrării și a cercetării/proiectelor realizate. În această secțiune se prezintă sintetic situația cercetărilor anterioare în sfera temei alese, motivația alegerii temei (indicîndu-se direcțiile care nu au fost explorate sau care solicită investigații suplimentare și reconsiderări) și formularea explicită a scopului cercetării. De asemenea, se va prezenta pe scurt structura lucrării, rezumînd conținutul capitolelor. b)Cadrul teoretic al problemei studiate
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
varianțe neegale; în această situație, va fi citită o valoare ajustată a testului t. Aplicație Verificăm dacă există diferențe semnificative între elevii provenind din familii cu un stil parental democratic și cei provenind din familii cu un stil autoritar în ceea ce privește motivația intrinsecă. VI este variabila stil parental (democratic-autoritar), iar VD este motivație intrinsecă. Deschidem fișierul Independent t test. Calea în SPSS este, Analyze® Compare Means ® Independent Samples T-Test. Trecem variabila VD motivație intrinsecă în cîmpul Test Variable(s), iar VI stil parental
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
a testului t. Aplicație Verificăm dacă există diferențe semnificative între elevii provenind din familii cu un stil parental democratic și cei provenind din familii cu un stil autoritar în ceea ce privește motivația intrinsecă. VI este variabila stil parental (democratic-autoritar), iar VD este motivație intrinsecă. Deschidem fișierul Independent t test. Calea în SPSS este, Analyze® Compare Means ® Independent Samples T-Test. Trecem variabila VD motivație intrinsecă în cîmpul Test Variable(s), iar VI stil parental în cîmpul Grouping variable, apoi clic pe butonul Define groups, definim
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
și cei provenind din familii cu un stil autoritar în ceea ce privește motivația intrinsecă. VI este variabila stil parental (democratic-autoritar), iar VD este motivație intrinsecă. Deschidem fișierul Independent t test. Calea în SPSS este, Analyze® Compare Means ® Independent Samples T-Test. Trecem variabila VD motivație intrinsecă în cîmpul Test Variable(s), iar VI stil parental în cîmpul Grouping variable, apoi clic pe butonul Define groups, definim grupurile trecînd 1 și 2 (1 = „stil democratic” și 2 = „stil autoritar”), clic Continue și OK. Rezultatele sînt prezentate
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Group Statistics prezintă pentru fiecare dintre cele două grupuri (stil parental democratic - stil parental autoritar) numărul de subiecți, media, deviația standard și eroarea standard a mediei. Observăm că media subiecților provenind din familii cu un stil parental democratic la variabila motivație intrinsecă este mai mare decît a celor provenind din familii cu un stil autoritar (35.17, comparativ cu 33.44). 6.3.3. Testul t pentru două eșantioane perechi (Paired-Samples T-Test) Scop. Acest test urmărește compararea mediilor a două
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
occidentale înființaseră societăți mixte în România, dar perioada de negociere era, în medie, de doi ani, ori aceasta era mult prea mult pentru firmele americane. Mai mult decît atît, România nu părea dispusă să accepte că investitorii americani au ca motivație profitul și insista asupra unor criterii nerealiste privind costurile. Trecînd apoi la o notă pozitivă, cei doi au remarcat succesul negocierilor dintre cele două țări, privind un acord pe termen lung1805. În intervalul dintre discuțiile cu reprezentanții guvernamentali, Simon a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Moartea lui Ceaușescu era, pentru cei mai mulți, necesară, întrucît era garanția că acesta nu mai putea ucide niciodată bărbați, femei și copii români. Moartea lui Ceaușescu nu a pus capăt luptelor, dar le-a redus în intensitate. Forțele Securității își pierduseră motivația politică; Ceaușescu nu se putea întoarce la putere. Unii membri ai Securității au continuat să lupte, temîndu-se ca în caz contrar să nu fie uciși de revoluționari. Alții și-au depus armele și s-au strecurat în mulțime, sperînd să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
interpretată ca împlinirea politică a voinței entuziaste a "maselor populare". Nimic mai puțin surprinzător ca faptul că și Unirea din 1918 este tratată în spiritul determinist al necesității istorice de unificare a statului național. Istoriografia rolleriană a obscurizat complet orice motivație naționalistă (de "reîntregire a unității naționale") a participării României la Primul Război Mondial, catalogat după indicațiile leniniste drept "război imperialist". În plin național-comunism, se revine la versiunea prevalentă în perioada interbelică, a Războiului de Reîntregire Națională. Iată cum este raționalizată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este concepută cu foarte multe valențe (I. Cerghit, 2002): * transmitere sau prezentare de cunoștințe și tehnici de acțiune; * act de comunicare sau intercomunicare; * dirijare a învățării; * structură acțională generatoare de învățare; * ofertă de experiențe educaționale și de organizare a acestora; * motivație a învățării; * organizare a situațiilor de învățare; * procedură strategică, combinații de căi (metode) prin care o persoană le determină pe altele să învețe; * gestiune a învățării (abordare managerială, integratoare); * interrelație comportamentală (interacțiune); * exercitarea de roluri (funcții) didactice; * instanțe decizionale; * formare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]