16,540 matches
-
melanizarea sistemului respirator. Melanizarea poate reprezenta un răspuns imun local analog sintezei locale de specii reactive de oxigen și de peptide antimicrobiene de către epiteliile care se află în contact cu mediul exterior. Melanizarea poate fi utilizată pentru a încapsula patogeni omorâți de către alte reacții imunitare locale, iar speciile reactive de oxigen generate în timpul procesului de melanizare pot, de asemenea, să ajute la omorârea patogenilor. Mai mult, melanizarea poate crea o barieră fizică care împiedică pătrunderea patogenilor în epiteliul traheal, mai ales
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
albumină se deplasează cel mai rapid în câmpul electric, pe când, gamma-globulinele (cele mai multe dintre acestea având valoare de anticorpi) se deplasează cel mai încet. Realizarea separării electroforetice a proteinelor serice de la iepuri puternic imunizați cu un vaccin bazat pe utilizarea pneumococilor omorâți prin fierbere, evidențiază o abundență de gamma-globuline (fig. 2.2) care apar ca o bandă electroforetică de dimensiune mare. Celelalte proteine serice prezintă o mai mare omogenitate a parametrilor fizico-chimici. Aceasta explică marea cantitate de gamma-globuline (în special în primul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
celule care au în buzunarul molecular CMH clasa I un peptid nonself, ele realizează liza unor asemenea celule (fig. 8.7). Imagini electronomicroscopice în (A) și (B), și la microscopul cu fluorescență, în (C). Celula T de tip CTL a omorât celula țintă (A). În (B) celula țintă este o celulă tumorală. În corpul animalului, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în cultura de celule, așa cum se prezintă în aceste imagini, celula țintă omorâtă este fagocitată de către celulele vecine înainte de a se dezintegra
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și încercările unei cârciumărese de a-l târî în păcat. Se descurcă în misiuni dificile, cu implicații bănești, și se bate în codru cu tâlhari pe care îi aduce legați la mănăstire. Într-o noapte alungă niște hoți cu pistolul, omorând pe unul din ei (Ispitele părintelui Evtichie). O călugăriță, fostă hoață de codru, zădărnicește prin șiretlic jefuirea mănăstirii de o bandă al cărei conducător e unul dintre cei cu care tâlhărise și îi taie capul (Behaviorism). Personajul povestirii Schimnicul e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
de cai întemnițat, cu care avea un copil tăinuit. Întreaga povestire e un clocot de romantism. Lostrița e un basm. O „nagodă” cu înfățișare de lostriță spintecă apele Bistriței, și nimeni nu izbutește să o pescuiască. Cei care încearcă sunt omorâți, alții se lasă în cele din urmă păgubași. Nu și Aliman, pentru care diavolița ajunge obsesie. Într-o zi el reușește să o prindă în brațe, dar vietatea fabuloasă îi scapă. Mai târziu pare să o identifice într-o fată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
tradiție în literatura de colportaj și a cărților populare, de mare dezvoltare începând din secolul al XIX lea, corespunde necesităților foarte largi ale publicului cititor, ce nu sunt niciodată predominant estetice. Cei mai mulți citesc din plăcere, din nevoia de a-și omorî timpul, din curiozitate, avizi de noutate și din alte reacții psihologice perfect legitime. Un tip de literatură nu anulează însă pe celălalt și, de fapt, nici nu-l contestă. Dar există riscul evident, mai ales în epocile tulburi, încă nestabile
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
episodului depresiv major. Iluziile și halucinațiile pe care le experimentează depresivii, de obicei, au un conținut depresiv și negativ. De exemplu, unii au iluzii cu referire la faptul că au comis un păcat teribil, că sunt pedepsiți sau că au omorât sau rănit pe cineva. Pot avea halucinații auditive în timpul cărora anumite voci îi acuză că au comis o atrocitate sau îi îndeamnă să se sinucidă. În al treilea rând, indivizii cu depresie de tip catatonic prezintă o varietate de comportamente
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mă gândesc, din neatenție. În primă fază, știu că e ridicol, dar am o durere insuportabilă în stomac ce îmi spune altceva... Am început să mă gândesc "Poate am lovit pe cineva fără să realizez... Oh, Dumnezeule! Posibil să fi omorât pe cineva! Trebuie să mă întorc și să verific". Verificarea este singurul mod de a-mi calma anxietatea. Ea mă ține oarecum mai aproape de adevăr. Nu pot trăi cu gândul că poate am omorât pe cineva trebuie să verific... Am
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
realizez... Oh, Dumnezeule! Posibil să fi omorât pe cineva! Trebuie să mă întorc și să verific". Verificarea este singurul mod de a-mi calma anxietatea. Ea mă ține oarecum mai aproape de adevăr. Nu pot trăi cu gândul că poate am omorât pe cineva trebuie să verific... Am condus doi kilometri de când a început atacul. Mă întorc la locul unde eu "cred" că "s-ar fi putut" întâmpla. Evident, nu e nimic acolo. Nici o mașină de poliție și nici un corp însângerat. Din
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
lipsită de evenimente culturale și artistice [...] îi pare locul anihilării și al mediocrității. Căci omul orașului mare, din cauza condițiilor proprii, crede că numai unde e mișcare e și spirit, ba și meditație. El nu renunță decât cu greu "să se omoare în provincie", unde totul îi apare întunecat, fără viață, fără perspective. Comarnescu blamează, în același timp, și "năvala satelor" și a provincialilor, în general, în București. Exodul spre capitală al tinerilor este identificat ca factor redutabil de diminuare a valorii
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
oamenilor, care iau tratat ca pe niște ființe malefice sau nefolositoare. Schimbările climatice au intervenit și ele și au influențat negativ microclimatul din habitatele chiropterelor și hibernarea. Multe colonii descoperite întâmplător în podurile caselor sau ale clădirilor publice au fost omorâte, din ignoranță sau din răutate. Cu timpul, numărul de indivizi și de colonii a scăzut mult și din cauza defrișării pădurilor, a schimbărilor climatice etc. În zilele noastre, multe specii de chiroptere sunt pe cale de dispariție, acest lucru a constituit un
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
liric și a unui soi de suprarealism desuet. Tema predilectă a versurilor e amintirea, B. făcând elogiul clipei efemere. Romanul Xena și umbrele ei (1981) e analiza unei drame psihologice, văzută din perspectiva eroinei principale. Un soț gelos, care a omorât un presupus amant, scăpând nepedepsit datorită falsei mărturii a soției sale, îi răpește acesteia copiii și îi duce în străinătate, luând toate măsurile pentru a nu fi descoperiți. De atunci, viața Xenei rămâne „înstrăinată” (cum sugerează și numele ei), sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285568_a_286897]
-
care a permis unei străfulgerări amoroase să dureze: "Mulțumesc", regăsind începutul care deschidea deja poarta fabulosului: "Și eu am căzut într-un vis." Houellebecq este imens de departe și foarte aproape în același timp. În mod curios, și el le omoară pe eroinele romanului său; această constanță sadică le răpește pe Christiane și Annabelle chiar în momentul în care bărbații vieții lor încep "să întrezărească posibilitatea practică a fericirii". E ca și cum, într-un exces de pudoare sufletească sau de groază subită
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ajung acolo. Or, se pare că Jenni trece cu brio de acest test, pagina respectivă plonjînd cititorul în marea piață Bellecour din Lyon, "ocupată toată iarna de neliniște și cețuri", în care este expus un corp, singur. Cine l-a omorît pe Robert Chassagneaux? Din fericire, romanul nu explorează aceleași veșnice obsesii belicoase sau rușini greu disimulate, nu e încă un roman istoric, gratuit și inutil, ci se constituie într-o reflecție complexă și profundă asupra "putreziciunii coloniale", de la Indochina pînă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
lovește ciudat în plină figură, traversînd frunzișurile, sau dacă mă aplec să dau un bănuț unui om așezat pe trotoar iar el mă prinde deodată de braț și urlă spre mine: "Demonii, chipurile demonilor... dar dacă îi ameninț că-i omor, mă ascultă...!!" omul rîgîia, repeta acea frază la nesfîrșit, cu ochi de nebun, fără să-mi dea drumul și întorcîndu-mă acasă, în ziua aceea, am fost pe punctul de a-mi anula biletul de tren, uitînd într-o clipită scopul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
spada la brâu, și mă voi instala echipat astfel la frontieră. Odată acolo, pe primul fierar, fabricant de cuie, fabricant de șine, mecanic sau lăcătuș care se prezintă pentru a-și urmări propriile afaceri și nu pe ale mele, îl omor pentru a-l învăța să trăiască. În momentul plecării domnul Prohibant fu cuprins de gânduri care îi temperară un pic ardoarea sa belicoasă. Își spuse: nu este absolut deloc imposibil ca acei cumpărători de fier, compatrioții și dușmanii mei, să
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
totul cu prea multă claritate: Acesta se numește câine, aceea-casă Și iată începutul, dincolo sfârșitul[...] Vreau să mă păzesc, să mă apăr, să rămân în depărtare. Dacă ascult fascinat lucrurile cântând Voi le atingeți și devin pietrificate, fără voce. Îmi omorâți lucrurile. Chiar dacă resimțim insuficiența cuvintelor în raportarea la un „dincolo de limbaj”, totuși, ele sunt inevitabil indispensabile, medierea discursivă este absolut necesară. Reprezentarea lumii în gândire și rostire înseamnă separarea de lume, introducerea unei scindări într-o unitate originară. Cu toate
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
cui este; nice de sineți se auzia, de trăsnetul puștelor" (imagini de învălmășeală). Darul lui Ureche e portretul moral, concis, xilografic: "Era acest Ștefan-Vodă om nu mare la stat, mânios, și degrabă vărsa sânge nevinovat; de multe ori la ospețe omora fără județ. Era întreg la minte, nelenevos, și lucrul seu știa să-l acopere; și unde nu cugetai, acolo îl aflai. La lucruri de răsboae meșter: unde era nevoie, însuși se vâra, ca văzîndu-l ai sei să nu se îndărăpteze
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
așa negru la popas, cum era unde mânea acea mânie a lui Dumnezeu." În portrete intră în măsuri egale simțul personalității și ideea de destin, de aceea umorul e liric, transcris teatral. Ștefan Tomșa II dă poruncă "răcnind" să fie omorât Vasile Stroici, care încercase să fugă: "Ai câinele, au vrut să moară cu soții". Boierii îl roagă să ierte pe un diac, bun cărturar: "Ha, ha, ha - hohotește vodă - mai cărturar decât dracul nu este altul!" și-l omoară. Boierii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fie omorât Vasile Stroici, care încercase să fugă: "Ai câinele, au vrut să moară cu soții". Boierii îl roagă să ierte pe un diac, bun cărturar: "Ha, ha, ha - hohotește vodă - mai cărturar decât dracul nu este altul!" și-l omoară. Boierii se răzvrătesc împo-trivă-i, dar Tomșa prinde de veste și-i taie. "Pre cîți-și aducea prinși, pre toți îi omoria cu mustrarea ce avea el în obicei: Să nu te ierte Dumnezeu cu acel cap mare al tău!" Pe doamna
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
va excela, împreună cu atâți alți scriitori români, în scenele de psihoză cruntă, pe care le va trata cu toată seriozitatea, singurul element umoristic rămânând lexicul violent pitoresc în notarea tuturor chipurilor de lovire și sluțire: Într-aceea Găvan pe Ghițu-l omoară, Cocoloș pe Titirez deculă, Costea lui Zăgan capul sboară, Iar Pipirig a Dodii căciulă Taie în două și capu-i despică, Din creștet până în tufoasa chică. Parnavel cu sulița ascuțită Străpunsă pe Corbea în gemănare, Și de nu era punga
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Elena, Lucsandra, Marioara. Conachi petrarchizează prin "la petite poésie" a secolului XVIII, cultivând un întreg jansenism amoros, mergând de la faza "dulcelui stil" până la poza melancolică: Înnoptez printre prăpăstii, printre râpi, printre ponoară Că doar oi uita degrabă dorul care mă omoară... Cum poetul nostru e un Petrarca ras în cap, cu chip de faun oriental, cu ișlic, antereu și iminei, ducând omagiul până la târârea în pulbere și la închinarea ortodoxă și tristeța occidentală până la pandalii și istericale, efectul e dintre cele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
este col. Gr. Lăcusteanu (1813-1883), văr al lui Vasile Cîrlova, scriind mult mai târziu, însă retrospectiv despre evenimentele de la 1848, care formează centrul vieții sale. Și pentru el Tudor "era un om foarte neînsemnat", "vrăjmaș neîmpăcat al nobleței", urmărind "a omorî aristocrația română spre a se urca prostimea și mojicimea pe ruinele ei". În mișcarea de la 1848 nu vede decât atâta că "dăscăleții, avocații și ciocoii rapaci", "craii" s-au ridicat să răstoarne pe boieri. Magheru e "ciocoi de peste Olt", Tell
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
răsună. Timpuri trecute recheamă în minte-mi această-ntîmplare. Peste-a mea patrie hoarde barbare iar văd cum se-nșiră: Gotul în frunte, lui hunu-i urmează, avarul, bulgariul; După aceștia mulțime vin încă, mănâncă ce află, Cresc, se-nmulțesc; dar timpu-i omoară ca iarna lăcusta. Dintre tragedii, Rienzi se desfășură prea încet și fără nerv. Lăpu-șneanu-vodă aduce complicații împotriva spiritului cronicilor și face abuz de shakespearianism. Anna debitează insanități ca o Ofelie: Racul are două clește Și au prins în ele-un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Lefter nu mai poate suporta șocul și cade într-o incoerență violentă și demențială, plină (efect tragicomic) de toate locurile comune ale indignării burgheze. Tema așteptării anxioase, înnoită prin amănuntul sinuciderii, se regăsește în Inspecțiune. Anghelache, casier impecabil, se omoară în preajma unei inspecții din frica absurdă de a nu fi găsit cu lipsuri pe care nu le are. El e holtei, trăind cu sora și cu mama lui, un scindat prin urmare cu teama răspunderilor sociale. În Păcat, studiul eredității
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]