17,300 matches
-
natura ei, dragostea este egoistă: nu dorește să-și Împartă fericirea cu nimeni altcineva!... * „Pasiunea nu este pasiune adevărată fără sentimentul vinovăției.” (G.B. Shaw) Pentru că specific „pasiunii” este să dea frîu liber speranțelor. De aceea, B. Pascal a spus: „CÎnd pasiunea ne incită să facem ceva, uităm de datoria noastră”. Cum ar putea fi asigurată longevitatea În dragoste? Un răspuns găsim la H. De Balzac: „Pentru a face ca dragostea să dureze, Îți trebuie mai multă minte decât pentru a iubi
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
răspuns găsim la H. De Balzac: „Pentru a face ca dragostea să dureze, Îți trebuie mai multă minte decât pentru a iubi: trebuie să etalezi În fiecare zi comori nebănuite. Iată de ce femeile frumoase de pică n-au pricinuit niciodată pasiuni Îndelungate, pe când frumuseți oarecare, ba chiar femei urîte, dar pline de spirit și de patie, și-au păstrat bărbații lîngă ele. De altfel, femeilor frumoase li se pare că este de ajuns să se arate În lume, ca să și placă
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
exagerată În semeni?!...). * SÎnt numeroase moduri de compromitere a „virtuții”. Tudor Vianu ne prezintă cîteva, dintre cele mai frecvente: „Poți adopta atitudinile virtuții și pentru motive inferioare, de pildă cumpătarea din avariție, discreția din lipsă de curiozitate, castitatea din lipsa pasiunilor. Un om rece, mărginit și egoist poate semăna cu un om virtuos”. * „Orice viciu are Întotdeauna scuza sa.” (P. Syrus) „Viciul” Încearcă să-și justifice prezența prin faptul că oamenii practică, adesea virtutea În exces: „Viciile Întră În compoziția virtuților
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
L.A. Seneca) Dar la fel de adevărată este și următoarea situație: „Ne-am rușina adesea de faptele noastre cele mai frumoase, dacă lumea ar putea vedea toate motivele pentru care le-am săvîrșit” (idem). * „Caracterul oamenilor e Întipărit pe fața lor. Toate pasiunile cauzează trăsături deosebite În fața lor.” (M. Eminescu) Filosoful german Fr. Nietzsche, ne oferă un exemplu: „Se poate minți uneori, dar grimasa Însoțitoare spune adevărul”. * „Curățenia este demnitatea săracului; prin ea el se arată superior soartei sale.” (George Sand) Bineînțeles, este
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
27, 2) Conștiința individuală Își cîștigă o demnitate a sa numai În măsura În care Își dezvoltă un sentiment al răspunderii față de valorile umanității. * „Lucrurile valorează atît cît le facem să valoreze.” (J. Molière) Lucrurile nu au, se știe, o valoare În sine. Pasiunile omenești sînt cele care le valorifică și care le dau o anumită finalitate: „Tot ce există frumos pe pămînt e de la soare; tot ce există bun pe pămînt e da la om” (M. Ralea). * „În moralitate trebuie s-o ducem
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
o altă imagine a evenimentelor, conspirațiile și înțelegerile secrete fiind baza pe care se construiește povestea. De multe ori fanteziste, prezentând puncte de vedere diferite, memoriile apocrife reamintesc, un motiv comun: capetele încoronate, monarhii europeni, erau oameni, cu viciile și pasiunile lor. Deciziile acestora nu erau rezultatul negocierilor oficiale, ci al înțelegerilor între diverse grupări politice. Din acest motiv, de multe ori soarta Europei a fost modificată peste noapte, prin ruperea bruscă a alianțelor și prin parafarea de noi acorduri. Regii
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mare de amante de care dispunea un rege și care reprezenta un subiect de mândrie pentru potența monarhului. Poporul francez, curtenitor și romantic, va admira, cu siguranță, lupta internă pe care o dă un suflet rupt între fervoare religioasă și pasiune carnală, cum a fost cazul sfântului Ludovic sau Eduard Confesorul. Însă nu va înțelege și respecta un monarh frigid, timorat și emotiv în fața femeilor. Din acest motiv, o anumită orientare sexuală a regelui a adus probabil un suspin de ușurare
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
dragoste și datorie; memorii oficiale și memorii apocrife Tânărul Ludovic se apropia de vârsta de șaisprezece ani și din sursele apocrife aflăm că a început să simtă primii fiori ai dragostei, dar în același timp a descoperit și plăcerile carnale, pasiune care nu l-a părăsit niciodată, fiind recunoscut pentru numărul mare de amante pe care le-a avut. Lucrarea apocrifă intitulată Mémoires de M. de '*** pour servir à l'histoire du XVII* siècle, 1643-1690, publicată prima dată în anul 1760
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ideii, mai ales că Maria Mancini nu era de origine nobilă. Acest lucru reiese chiar din scrisoarea lui Mazarin adresată regelui:„Dumnezeu a orânduit ca regii să vegheze asupra bunăstării supușilor lor și nu să-i sacrifice în favoarea propriilor lor pasiuni; și când au apărut astfel de prinți nefericiți, au fost abandonați de Divina Providență“ (trad. n.). În continuare Mazarin a adăugat:„nimic nu mă poate opri să mor de durere, dacă văd că o persoană atât de apropiată mie poate
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
poate dormi a doua zi/ Dar când haita de câini/ Și cornurile care sună fără oprire/ îl gonesc în câmp deschis, / Simte că nu mai are aer/ Nu mai are forță/ Și îmbuibat de plăceri/ Este ucis de către vânător“ Datorită pasiunii pentru vânătoare, l‘Ile-de France a rămas aproape fără animalele sălbatice și, pentru plăcerea Regelui, a fost nevoie să se repopuleze fondul cinegetic al acesteia. Din acest motiv regele avea foarte mulți câini. Aceștia îl cunoșteau, deoarece obișnuia să-i
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
trebuia să știe care-i este poziția în fața regelui, adică să piardă din când în când. Ludovic avea două puncte de vedere privind jocurile de noroc. Pe de o parte le tolera la Versailles, pe de altă parte, considera că pasiunea pentru pariuri atinsese cote alarmante în Paris. Nemeitz, un demnitar german de rang înalt, afirma că„un nobil va fi acceptat în societate numai dacă va ști să joace jocuri de noroc.“ Regele a interzis jocurile ilegale de noroc, însă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
se extinde rapid în tot corpul n.n) Indiferent de opinia unor critici de artă și muzică, Lully a fost un inovator, un deschizător de drumuri. El compune muzică ce va fi completată de mișcare scenică, teatrală, bombastică, plina de pasiune, deși repetitivă. Muzicianul îi propune Regelui să separe orchestra regală în două orchestre: una de douăzeci și patru de mari viori și alta de șaisprezece viori mici. Cu acceptul regelui, provoacă o adevărată revoluție muzicală adăugând tradiționalelor viori și trompete, flaute și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
sa, cu care se presupune ca ar fi avut chiar și o relație. „Ana de Austria, care urmărea plină de îngrijorare atenția acordată de Ludovic cumnatei sale, a hotărât să-i pună capăt și s-a străduit să vindece o pasiune prin alta; prin urmare l-a încurajat în atracția pe care o manifestase pentru domnișoara de La Vallière, gândind că, din poziția sa umilă și datorită manierelor simple și timide, nu s ar putea întâmpla nimic rău.“ Aceleași memorii oferă detalii
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
aceea, mama trebuie să întruchipeze dăruirea, viața morală ca rod al rugăciunii, spiritul creator, dragostea, bunătatea și puterea de jertfă. Toate aceste calități rezultă din iubirea smerită și jertfelnică. Trebuie să fie în toate demnă, dreaptă, cinstită, înțelegătoare, plină de pasiune pentru tot ceea ce face. Mama este o persoană caldă, iubitoare, credincioasă, o ființă sensibilă, generoasă și plină de răspundere în fața lui Dumnezeu și a societății. Cât sunt de adevărate spusele unui înțelept: „Dați-mi o generație de mame bune și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
este considerată persoana "a cărei prezență ne face plăcere, care ne oferă în mod spontan sprijinul în situații grele, care este sinceră și de încredere, care ne permite să fim noi înșine, care ne respectă, ne înțelege și ne împărtășește pasiunile, pe scurt o persoană care ne creează sentimentul de egalitate", scrie W. Wosińska (2005, p. 232). Desigur, nu este obligatoriu ca toate aceste trăsături să coexiste pentru a considera prietenă o anumită persoană, însă majoritatea lor este necesară 6. Indiferent
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
se manifestă prin: dragoste romantică, dragoste (părintescă) față de copii, dragostea copilului față de părinți, iubirea fraternă, iubirea de țară, iubirea pentru natură, iubirea pentru animale, iubirea de putere, iubirea de bani, iubirea pentru Dumnezeu. Iubirea romantică este relația interpersonală bazată pe pasiune (componenta erotico-emoțională) și pe intimitate (sentimentul deținerii unei legături puternice și a apropierii psihologice). Ea este profundă, intensă, excitantă. Dacă este reciprocă, atunci ea ne oferă sentimentul de împlinire și de fericire, de plenitudine. Neîmpărtășită, ea duce la instalarea disperării
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
exprimăm. • sursă energetică a relațiilor conflictuale. Emoțiile, dispozițiile, sentimentele (negative) potențează și susțin conflictul; contribuie la puterea, curajul și perseverența care-i permit individului să se implice și să finalizeze situația/relația conflictuală. Totodată, conflictele însele produc emoții (uneori, sentimente, pasiuni) și ne amintesc de experiențele neplăcute pe care le-am trăit, prin care am trecut. Ne vin în minte supărarea, frustrarea, grija, disconfortul, stresul nemeritate. Avem sentimentul că celălalt nu se gândește la toate aceste incomode implicații. La fel, celălalt
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
greși frecvent. Pot face gesturi pripite și pot adresa cuvinte nepotrivite, pe care le-ar putea regreta în momentul următor. c. Blazații. Sunt oamenii pe care nu-i interesează nimic, pe care nu-i entuziasmează nimic. Ei și-au pierdut pasiunea, interesul, curiozitatea. Nu-i mai surprinde nimic. Totul li se pare lipsit de sens, caraghios, inutil, stupid. Drept urmare, râncezesc. Fac adesea aluzii ironice, chiar sarcastice. Se menajează, lăsându-i întotdeauna pe alții să facă mai mult decât ei. Fac, în
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a înțelege lumea noastră interioară pentru a dezvolta un vocabular al stărilor și nevoilor noastre afective și pentru a ni le rezolva (ori de câte ori apar probleme emoționale). Pe scurt, devine importantă (auto)cunoașterea emoțională (idem, p. 42). Explorarea emoțiilor, sentimentelor, dispozițiilor, pasiunilor noastre ne ajută să ne identificăm nevoile, trebuințele de fond și de moment; ne ajută să ne eliberăm mintea și sufletul de tot ceea ce generează divizare, separare, despărțire, etichetare (ironică, arogantă, disprețuitoare etc.), comandă, jignire, resentiment, șantaj (sentimental) (Forward, Frazier
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Împărtășirea emoțiilor ne permite să ne simțim aproape unii de alții sau, dimpotrivă, să ne îndepărtăm unii de alții (idem, p. 22). Se observă așadar faptul că, o vrem sau nu, avem o relație specială cu emoțiile, sentimentele, dispozițiile și pasiunile noastre. Unii, le consideră esențiale, alții, un capriciu, o fantezie; unii, o stare esențială, alții, o stare derizorie. Unii, spun că emoțiile, sentimentele ne tulbură judecata și ne complică relațiile interpersonale, alții, disting între emoții, sentimente pe care ar dori
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
viață, ne influențează modul de a reacționa la comportamentele și atitudinile celorlalți și de a ne evalua experiențele. Ele ne modifică starea interioară (o limpezesc sau o învolburează) (idem, p.14). Fie că este vorba despre dispoziții, emoții, sentimente sau pasiuni, toate au o anumită utilitate, ne ajută la adaptarea noastră, ne nuanțează starea de spirit în funcție de fiecare experiență a vieții. A sosit momentul să ne ocupăm (ca cercetători, ca oameni ai școlii, ca administratori ai acesteia, ca părinți, ca soți
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de răutate, de ostilitate rece, de ranchiună tăinuită și de ciudă (Epstein, 2008), invidia este în raport cu celelalte stări sufletești o emoție ascunsă. Ea constituie un mecanism major, cvasipermanent al raporturilor sociale, însă, în majoritatea copleșitoare a cazurilor, camuflat; este o pasiune cutremurătoare foarte greu sau imposibil de mărturisit (Braud, 2008). Putem recunoaște că suntem furioși, fricoși, speriați, triști sau bucuroși, dar aproape niciodată (sau extrem, extrem de rar) că suntem invidioși. Uneori, susțin specialiștii, invidia este atât de ascunsă, încât individul nu
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
gelozia este eliminată. "Nici un îndrăgostit adevărat nu știe ce este gelozia", este convins Osho (p. 2003, p. 73). Dar nu numai invidia și gelozia ne răscolesc și ne chinuie, ci și ura. Potrivit lui G. Lipovetsky (2007), departe de a domoli pasiunile umane, civilizația bunăstării intensifică sentimentele de gelozie și de ură, rivalitatea și competițiile pline de ranchiună dintre egali (vezi p. 134). Ura scrie I. Filliozat (2006b) este "acumularea unor sentimente de nedreptate, de suferință, de frustrare care n-au găsit
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
urmare a sistematicilor/îndelungatelor sale cercetări, celebrul profesor de psihologie de la Yale University, R.J. Sternberg a delimitat trei dimensiuni fundamentale ale dragostei (elemente pe care autorul le consideră ca fiind "în general, dincolo de timp și spațiu", 2010, p. 19): intimitatea, pasiunea și angajamentul. A elaborat astfel, ceea ce este cunoscut de către specialiști, drept modelul triunghiul dragostei. În contextul teoriei triangulare, intimitatea se referă la "acele sentimente din relație care promovează apropierea, legătura, uniunea" (pp. 19-20). Împreună cu S. Grajek, R.J. Sternberg a descoperit
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
partenerul în organizarea vieții sale. Intimitatea este, așadar, "o temelie a dragostei, dar o temelie care se dezvoltă lent, cu întreruperi și este dificil de realizat" (idem, p. 23). A doua componentă a dragostei (în concepția celebrului psiholog nord-american) este pasiunea. Ea implică "o stare de intensă năzuință pentru uniune cu celălalt" (p. 24, s.a.). Ea este în mare măsură "expresia dorințelor și a nevoilor precum cele de stimă de sine, creștere, afiliere, dominanță, supunere și implicare sexuală" (ibidem). Cea de-
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]