17,843 matches
-
palisadă, apoi reclădit în piatră, cu porțile pe cele patru laturi flancate de turnuri patrulatere și turnuri rotunde de luptă la colțuri. În interiorul castrului s-au găsit fragmente de ceramică autentică de factură dacică, modelată cu mâna sau lucrată la roată, o monedă imitație dacică de argint după o drahmă a lui Alexandru Macedon, un denar republican și un denar imperial de la Vespasian și Traian. Pe teritoriul satului s-au mai descoperit un celt de bronz, un vârf de lance și
Brețcu, Covasna () [Corola-website/Science/300373_a_301702]
-
în anul 1961, în locul numit "Dealul de aur", s-a indentificat o așezare "Starcevo-Criș". În locul numit "Pământul lui Róbert", s-a găsit o așezate antică din mai multe perioade ("Ariușd-Cucuteni", "Monteoru" și "Noua"), conținând fragmente ceramice lucrate manual sau la roată, vase de import (Mirmeki) fragmentare, din epoca dacică (sec. III-II î.e.n.) și fragmente de ceramică romană din secolul al II-lea. Pe malul drept al văii Cernatului a fost descoperit un semibordei cu pietrar aparținând unei așezări din sec. XI
Cernat, Covasna () [Corola-website/Science/300374_a_301703]
-
muncit, am răbdat, cu copiii după mine. Căci nu puteam să-l las singur, viața mea era dânsul... “, recunoaște simplu taranca, înnodând basmaua mai bine sub bărbie. O viață de artist răsplătita de pomană lui Dinel Staicu Își trece ochii roată prin curte, numărând resturile. Una lângă alta, statuile îi veghează amintirile. „Aici au mai rămas puține. Dar a făcut zeci, sute. După ce l-au eliberat, ne-am întors aci, acasă. Nu mai aveam nimic, luaseră comuniștii tot. Dar dansului nu
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
Sfântu Gheorghe. Comuna se află în nord-vestul județului, pe malurile Neajlovului. Este străbătută de șoseaua națională DN61, care leagă Găeștiul de Ghimpați. Între Dealu și Crevedia Mare, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ601, care duce spre vest la Roata de Jos, Mârșa și mai departe în județul Teleorman la Videle, și spre est la Bolintin-Vale, Bolintin-Deal și mai departe în județul Ilfov la Ciorogârla (unde se termină în autostrada A1). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Crevedia Mare
Comuna Crevedia Mare, Giurgiu () [Corola-website/Science/300428_a_301757]
-
același nume. Comuna este situată în nord-vestul județului, în Câmpia Găvanu-Burdea (parte a Câmpiei Române), pe malul drept al râului Dâmbovnic, la limita cu județul Teleorman. Este străbătută de șoseaua județeană DJ601 care o leagă spre nord și est de Roata de Jos, Crevedia Mare (unde se intersectează cu DN61), Bolintin-Vale, Bolintin-Deal și mai departe în județul Ilfov la Ciorogârla (unde se termină în autostrada A1), și spre sud-vest în județul Teleorman la Videle. Lângă Mârșa, din acest drum se ramifică
Mârșa, Giurgiu () [Corola-website/Science/300440_a_301769]
-
județul Giurgiu. Cinci obiective din comuna Mârșa sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: așezarea din Epoca Bronzului (cultura Tei, faza III) aflată pe dreapta drumului spre Roata de Jos; și așezarea din Evul Mediu Timpuriu (cultura Dridu) aflată pe dreapta drumului spre Obedeni și Goleasca. Celelalte trei sunt monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Nicolae” (1890); conacul N. Cioflec (1850), ulterior Oscar Han; și conacul Dr. Lazarovici (secolul
Mârșa, Giurgiu () [Corola-website/Science/300440_a_301769]
-
Roată de Jos (în trecut, Roată) este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Cartojani, Roată de Jos (reședința), Roată Mică și Sadina. Comună se află în nord-vestul județului, pe malurile Dâmbovnicului, la limita cu județele și . Este
Comuna Roata de Jos, Giurgiu () [Corola-website/Science/300443_a_301772]
-
Roată de Jos (în trecut, Roată) este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Cartojani, Roată de Jos (reședința), Roată Mică și Sadina. Comună se află în nord-vestul județului, pe malurile Dâmbovnicului, la limita cu județele și . Este străbătuta de șoseaua județeană DJ601
Comuna Roata de Jos, Giurgiu () [Corola-website/Science/300443_a_301772]
-
Roată de Jos (în trecut, Roată) este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Cartojani, Roată de Jos (reședința), Roată Mică și Sadina. Comună se află în nord-vestul județului, pe malurile Dâmbovnicului, la limita cu județele și . Este străbătuta de șoseaua județeană DJ601, care o leagă spre est de Crevedia Mare (unde se intersectează cu DN61
Comuna Roata de Jos, Giurgiu () [Corola-website/Science/300443_a_301772]
-
Roată de Jos (în trecut, Roată) este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Cartojani, Roată de Jos (reședința), Roată Mică și Sadina. Comună se află în nord-vestul județului, pe malurile Dâmbovnicului, la limita cu județele și . Este străbătuta de șoseaua județeană DJ601, care o leagă spre est de Crevedia Mare (unde se intersectează cu DN61), Bolintin-Vale, Bolintin-Deal și mai
Comuna Roata de Jos, Giurgiu () [Corola-website/Science/300443_a_301772]
-
spre est de Crevedia Mare (unde se intersectează cu DN61), Bolintin-Vale, Bolintin-Deal și mai departe în județul Ilfov de Ciorogârla (unde se termină în autostradă A1), și spre sud de Marșa și mai departe în județul Teleorman la Videle. La Roată de Jos, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ611, care duce spre nord-vest în județul Teleorman la Grația. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Roată de Jos se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Comuna Roata de Jos, Giurgiu () [Corola-website/Science/300443_a_301772]
-
spre sud de Marșa și mai departe în județul Teleorman la Videle. La Roată de Jos, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ611, care duce spre nord-vest în județul Teleorman la Grația. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Roată de Jos se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,78%), cu o minoritate de romi (4,94%). Pentru 6,24% din populație, apartenența etnică nu
Comuna Roata de Jos, Giurgiu () [Corola-website/Science/300443_a_301772]
-
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,77%). Pentru 6,33% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Neajlov a județului Vlașca și era formată din satele Roată de Jos și Zgâia, având 758 de locuitori, o școală mixtă și o biserică. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Cârtojani și Roata-Cătunul. Comună Cârtojani, cu satele Cârtojani și Sadina, avea
Comuna Roata de Jos, Giurgiu () [Corola-website/Science/300443_a_301772]
-
Comună Roata-Cătunul avea 758 de locuitori doar în satul de reședință, și în ea era o școală mixtă cu 42 de elevi, ea fiind și reședința plășii. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Roata-Cătunu și comasarea ei cu comună Roată de Jos sub numele de "Roată", având 2682 de locuitori în satele Sadina, Zgâia, Roata-Moșteni, Roata-Cătunu și Roată de Jos. Tot atunci, comuna Cârtojani, rămasă numai cu satul de reședință, avea 2596 de locuitori; ambele comune, Roată și Cârtojani, făceau
Comuna Roata de Jos, Giurgiu () [Corola-website/Science/300443_a_301772]
-
doar în satul de reședință, și în ea era o școală mixtă cu 42 de elevi, ea fiind și reședința plășii. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Roata-Cătunu și comasarea ei cu comună Roată de Jos sub numele de "Roată", având 2682 de locuitori în satele Sadina, Zgâia, Roata-Moșteni, Roata-Cătunu și Roată de Jos. Tot atunci, comuna Cârtojani, rămasă numai cu satul de reședință, avea 2596 de locuitori; ambele comune, Roată și Cârtojani, făceau parte din aceeași plasa Neajlov. În
Comuna Roata de Jos, Giurgiu () [Corola-website/Science/300443_a_301772]
-
cu 42 de elevi, ea fiind și reședința plășii. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Roata-Cătunu și comasarea ei cu comună Roată de Jos sub numele de "Roată", având 2682 de locuitori în satele Sadina, Zgâia, Roata-Moșteni, Roata-Cătunu și Roată de Jos. Tot atunci, comuna Cârtojani, rămasă numai cu satul de reședință, avea 2596 de locuitori; ambele comune, Roată și Cârtojani, făceau parte din aceeași plasa Neajlov. În 1950, comunele au fost transferate raionului Crevedia și apoi (după 1952) raionului
Comuna Roata de Jos, Giurgiu () [Corola-website/Science/300443_a_301772]
-
ei cu comună Roată de Jos sub numele de "Roată", având 2682 de locuitori în satele Sadina, Zgâia, Roata-Moșteni, Roata-Cătunu și Roată de Jos. Tot atunci, comuna Cârtojani, rămasă numai cu satul de reședință, avea 2596 de locuitori; ambele comune, Roată și Cârtojani, făceau parte din aceeași plasa Neajlov. În 1950, comunele au fost transferate raionului Crevedia și apoi (după 1952) raionului Videle din regiunea București. Satul Zgâia a primit în 1964 denumirea de "Roată Mică". În 1968, comunele Roată și
Comuna Roata de Jos, Giurgiu () [Corola-website/Science/300443_a_301772]
-
avea 2596 de locuitori; ambele comune, Roată și Cârtojani, făceau parte din aceeași plasa Neajlov. În 1950, comunele au fost transferate raionului Crevedia și apoi (după 1952) raionului Videle din regiunea București. Satul Zgâia a primit în 1964 denumirea de "Roată Mică". În 1968, comunele Roată și Cartojani au trecut la județul Ilfov; tot atunci, satele Roata-Moșteni și Roata-Cătunu au fost desființate și comasate cu satul Roată de Jos, iar comună a luat și ea numele de "Roată de Jos". În
Comuna Roata de Jos, Giurgiu () [Corola-website/Science/300443_a_301772]
-
comune, Roată și Cârtojani, făceau parte din aceeași plasa Neajlov. În 1950, comunele au fost transferate raionului Crevedia și apoi (după 1952) raionului Videle din regiunea București. Satul Zgâia a primit în 1964 denumirea de "Roată Mică". În 1968, comunele Roată și Cartojani au trecut la județul Ilfov; tot atunci, satele Roata-Moșteni și Roata-Cătunu au fost desființate și comasate cu satul Roată de Jos, iar comună a luat și ea numele de "Roată de Jos". În 1981, o reorganizare administrativă regională
Comuna Roata de Jos, Giurgiu () [Corola-website/Science/300443_a_301772]
-
1952) raionului Videle din regiunea București. Satul Zgâia a primit în 1964 denumirea de "Roată Mică". În 1968, comunele Roată și Cartojani au trecut la județul Ilfov; tot atunci, satele Roata-Moșteni și Roata-Cătunu au fost desființate și comasate cu satul Roată de Jos, iar comună a luat și ea numele de "Roată de Jos". În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. În comuna Roată de Jos se află biserică „Adormirea Maicii Domnului”-Sadina, a
Comuna Roata de Jos, Giurgiu () [Corola-website/Science/300443_a_301772]
-
1964 denumirea de "Roată Mică". În 1968, comunele Roată și Cartojani au trecut la județul Ilfov; tot atunci, satele Roata-Moșteni și Roata-Cătunu au fost desființate și comasate cu satul Roată de Jos, iar comună a luat și ea numele de "Roată de Jos". În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. În comuna Roată de Jos se află biserică „Adormirea Maicii Domnului”-Sadina, a fostului schit Roată, monument istoric de arhitectură de interes național. Datând
Comuna Roata de Jos, Giurgiu () [Corola-website/Science/300443_a_301772]
-
Roata-Moșteni și Roata-Cătunu au fost desființate și comasate cu satul Roată de Jos, iar comună a luat și ea numele de "Roată de Jos". În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. În comuna Roată de Jos se află biserică „Adormirea Maicii Domnului”-Sadina, a fostului schit Roată, monument istoric de arhitectură de interes național. Datând din 1668, biserica se află în satul Roată de Jos, pe teritoriul fostului sat Roata-Cătunu. În rest, alte cinci
Comuna Roata de Jos, Giurgiu () [Corola-website/Science/300443_a_301772]
-
iar comună a luat și ea numele de "Roată de Jos". În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. În comuna Roată de Jos se află biserică „Adormirea Maicii Domnului”-Sadina, a fostului schit Roată, monument istoric de arhitectură de interes național. Datând din 1668, biserica se află în satul Roată de Jos, pe teritoriul fostului sat Roata-Cătunu. În rest, alte cinci obiective din comuna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu că
Comuna Roata de Jos, Giurgiu () [Corola-website/Science/300443_a_301772]
-
regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. În comuna Roată de Jos se află biserică „Adormirea Maicii Domnului”-Sadina, a fostului schit Roată, monument istoric de arhitectură de interes național. Datând din 1668, biserica se află în satul Roată de Jos, pe teritoriul fostului sat Roata-Cătunu. În rest, alte cinci obiective din comuna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu că monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: situl de „la Cariera”, aflat la
Comuna Roata de Jos, Giurgiu () [Corola-website/Science/300443_a_301772]
-
km nord de satul Cartojani, cuprinzând așezări din Epoca Bronzului (cultură Tei, faza III) și din perioada Latène; așezarea de „la Troița”, din vatra satului Cartojani, datând din Epoca Bronzului (cultură Glina); și așezarea din Epoca Bronzului (cultură Tei) de la Roată de Jos, aflată la intrarea în sat dinspre Cartojani. Celelalte două obiective, clasificate că monumente de arhitectură, sunt biserică „Sfanțul Gheorghe” (1852) din Cartojani; și biserica „Sfanțul Nicolae”-Zgâia (1912) din satul Roată de Jos.
Comuna Roata de Jos, Giurgiu () [Corola-website/Science/300443_a_301772]