16,776 matches
-
of Famine: Ethiopian Famine Policy and Peasant Agriculture, raport al Cultural Survival, nr. 25, Cultural Survival, Cambridge, Mass., 1988, p. 248. Folosită cu permisiunea Cultural Survival, Inc. Figura 34. Pictură de Davis Meltzer, din James B. Billard, „The Revolution in American Agriculture”, cu ilustrații de James R. Blair, National Geographic 137, nr. 2, februarie 1970, pp. 184-185. Folosită cu permisiunea lui Davis Meltzer/National Geographic Image Collection. Figura 35. Fotografie de Paul Richards, Indigenous Agricultural Revolution: Ecology and Food Production in
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
transcendental al zonele neplanificate ale ca utopie ordinea vizuală vs. Ordinea trăită vezi, de asemenea, Brasília; Chandigarh Cetățenie Clark, T.J. Claveria y Zaldu, Narciso Clay, Jason Colbert, Jean-Baptiste Cooperative limita recoltelor potrivite pentru cooperativele Potemkin În satele tanzaniene Colectivizare atracția americanilor față de restructurarea zonelor rurale de către bolșevici victimele ca sfârșit al țărănimii eșecurile foametea cauzată rechiziționarea cerealelor comuna țărănească distrusă de economia parcelelor privată În timpul ca formă de șerbie sădirea plantelor ca mod eficient de apropriere și control de către stat ca
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Vezi minunata carte scrisă de geograful Yi-Fu Tuan, Dominance and Affection: The Making of Pets, Yale University Press, New Haven, 1984. Denis Cosgrove, „The Measure of America”, În James Corner și Alex S. Mac Lean, ed., Taking Measures Across the American Landscape, Yale University Press, New Haven, 1996, p. 4. Desigur, hărțile realizate după sistemul de proiecție al lui Mercator i-au obișnuit pe oameni cu reprezentarea În plan a unor peisaje Întinse și miniaturizate. Mumford, The City in History, p.
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de Cercetare Genealogică a Reich-ului. Odată acest proces administrativ Încheiat, o persoană putea fi deportată sau executată doar pe baza numelui pe care Îl purta. Vezi Robert M. Rennick, „The Nazi Name Decrees of the Nineteen Thirties”, Journal of the American Name Society 16, 1968, pp. 65-68. Turcia, de pildă, a adoptat numele de familie permanente doar În anii 1920, În cadrul campaniei de modernizare condusă de Atatürk. Costumele, pălăriile (În locul fesurilor), numele de familie permanente și identitatea națiunii moderne făceau toate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
David Low În 1930 irascibil, arogant, șovin, Întrunind toate stereotipurile imaginate despre englezi pentru a satiriza opiniile reacționare ale autorităților britanice. Pentru o excelentă analiză a modernității și a orașului american, vezi Katherine Kia Tehranian, Modernity, Space, and Power: The American City in Discourse and Practice, N.J., Hampton Press, Cresskill, 1995. Le Corbusier (Charles-Edouard Jeanneret), The Radiant City: Elements of a Doctrine of Urbanism to Be Used as the Basis of Our Machine-Age Civilization, traducere de Pamela Knight, Orion Press, New York
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
un nou standard de măsurare; stă la baza unei noi senzații. Omul o va folosi spre a-și fixa noi țeluri. Orașele vor renaște din propria lor cenușă” (citat În James Corner și Alex S. MacLean, Taking Measures Across the American Landscape, Yale University Press, New Haven, 1996, p. 15). Le Corbusier, The Radiant City, p. 332 (sublinierea Îmi aparține). Ibid., p. 121. Robert Fishman, Urban Utopias of the Twentieth Century: Ebenezer Howard, Frank Lloyd Wright, and Le Corbusier, Basic Books
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
nr. 5, mai 1935, pp. 66-71. Stites, Revolutionary Dreams, p. 242. Toată această secțiune se bazează pe capitolele 2, 4 și 6 dintr-o remarcabilă carte În curs de apariție, semnată de Deborah Fitzgerald, Yeoman No More: The Industrialization of American Agriculture, lucrare căreia Îi datorez foarte mult. Capitolele și numerele de pagină din următoarele note sunt cele din manuscris. Ibid., capitolul 2, p. 21. După cum au subliniat mulți comentatori, această restructurare a proceselor de muncă a luat controlul asupra producției
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
1930, pp. 66-68. Michael Gold, „Is the Small Farmer Dying?”, New Republic, 7 octombrie 1931, p. 211. Citat În Fitzgerald, Yeomen No More, capitolul 2, p. 35. Ibid., capitolul 6, p. 13. Vezi, de asemenea, Deborah Fitzgerald, „Blinded by Technology: American Agriculture in the Soviet Union, 1928-1932”, Agricultural History 70, nr. 3, vara 1996, pp. 459-486. Printre vizitatorii entuziaști se numărau John Dewey, Lincoln Steffens, Rexford Tugwell, Robert LaFollette, Morris Llewellyn Cooke (În același timp cel mai important reprezentant la managementului
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Conquest, Harvest of Sorrow, p. 152. Asemănările cu șerbia sunt expuse destul de detaliat În Fitzgerald, Stalin’s Peasants, pp. 128-139. Pentru o analiză atentă și avizată a șerbiei și o comparație a acesteia cu sclavia, vezi Peter Kolchin, Unfree Labor: American Slavery and Russian Serfdom, Harvard University Press, Cambridge, 1987. O descriere interesantă făcută de un ziarist sovietic ce era și apărător al drepturilor omului În anii 1980, descriere care arată că structura de bază nu s-a modificat prea mult
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Policies, University of California Press, Los Angeles, 1981. Analiza mea se referă la cauzele mai profunde ale greșelii de strategie, cauze aflate În afara ariei politico-economice de care se ocupă Bates. Jack R. Harlan, Crops and Man, ediția a II-a, American Society of Agronomy, Crop Science Society of America, Madison, Wis., 1992, p. 5. În cazul cerealelor de bază - toate din familia gramineelor - acest lucru a condus la un fel de mimetism simbiotic. Fiecare dintre aceste cereale are una sau mai
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
la la Începutul secolului, nu s-a acordat prea multă atenție acestui dezastru. Pentru o impresionantă listă de exemple În acest sens, vezi Kloppenberg, First the Seed, p. 168. James B. Billard, „More Food for Multiplying Millions: The Revolution in American Agriculture”, cu fotografii de James R. Blair și o pictură de Davis Meltzer reprezentând ferma viitorului, National Geographic 137, nr. 2, februarie 1970, pp. 147-185. Acest articol este dur criticat de Wendell Berry În The Unsettling of America: Culture and
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
greacă pentru a face distincția Între cunoașterea practică și cea deductivă. Lucrarea citată mi s-a părut utilă și edificatoare. Pe lângă analiza pe care o face Marglin practicii agricole americane, vezi și Deborah Fitzgerald, Yeomen No More: The Industrialization of American Agriculture (În curs de apariție). Marglin, „Farmers, Seedmen, and Scientists”, p. 7. Termenul „hibrid” și-a modificat sensul. Inițial, el desemna orice soi obținut prin Încrucișare, iar astăzi se referă doar la acele soiuri care au la origine două varietăți
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
o și obțină În 1781, prin victoria de la Yorktown și cu ajutorul... armatei franceze! Astfel, din punct de vedere istoric, Statele Unite, alcătuite pe atunci din treisprezece state de pe coasta de est, sunt prima țară născută din lupta Împotriva colonialismului. Totuși, dacă americanii au fost anticolonialiști față de englezi, aceasta nu i-a făcut mai puțin colonialiști pe ei Înșiși În momentul când a fost vorba să-și impună dominația asupra populațiilor „indiene” care ocupau Înainte de ei teritoriul țării. În acest sens, exemplul lor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
506). Așadar, numai un psihoterapeut poate ajuta un subiect rasist (antisemit, xenofob etc.) să iasă din trista stare În care se află. Tratamentul psihanalitic se prezintă drept singura cale de scăpare. O constatare ironică făcută În 1968 de militantul revoluționar american de culoare Eldridge Cleaver este suficientă pentru a ne arăta Îngustimea interpretativă a abordării psihanalitice (sau psihologizante) a rasismului: „Când Îi vorbesc despre problemele pe care le am cu albii, psihiatrul meu nu vrea să audă decât despre familia mea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ne pune În gardă Împotriva tendinței de a ne preocupa doar de individul În situație de inferență, fără a ține seama de influența sistemului social și a mentalităților elaborate În mod colectiv (Moscovici, 1986). Astăzi Însă, toți cercetătorii europeni și americani specializați În acest domeniu insistă ca În această abordare să fie integrați factorii sistemici, relațiile Între grupuri, prejudecățile, cunoștințele, valorile și credințele (Deschamps, 1977; Deschamps și Beauvois, coordonatori, 1996; Hewston și Jaspars, 1990). Dintr-o asemenea perspectivă, orice eveniment se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
autoguverneze. Dominația exercitată de Statele Unite și URSS Regimul colonial european a durat până după cel de-al doilea război mondial. Acesta a modificat, Într-adevăr, fundamental distribuția cărților de pe masa de joc: sovieticii câștigaseră războiul pe frontul de est, iar americanii, cu ajutorul englezilor, pe frontul de vest; toate celelalte părți, inclusiv Franța, nu puteau decât să recunoască aceste fapte. Conferința de la Ialta (1945) i-a reunit pe Învingători ă Stalin, Roosevelt (urmat de Truman) și Churchill ă și le-a confirmat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
construirea Lincoln Center; Lincoln Hospital (Newsreel, 1970), care spune povestea falimentului unei clinici din South Bronx și a preluării ulterioare a administrării ei de către Înșiși lucrătorii spitalului; Venceremos (Newsreel, 1971), despre experiența a două brigăzi de câte cinci sute de americani plecați În Cuba pentru a ajuta la strângerea recoltelor. Însă abia În 1965, o dată cu succesul tot mai mare al grupului britanic The Beatles, cu primele manifestări Împotriva războiului din Vietnam (sub formă de teach-in În universități sau de marșuri pacifiste
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
general, al musulmanilor) dezvăluie o puternică crispare În numele unei concepții asupra statului. Principiul egalității În fața legii, care este unul dintre fundamentele „pactului republican”, pare, În ochii unora, să interzică luarea În considerare a tuturor diferențelor culturale și deci a ceea ce americanii numesc affirmative actions. Referințele la „suveranitate” În cadrul construcției europene, la „unitatea intangibilă a Republicii” care interzice recunoașterea existenței unui popor corsican sau la monopolul limbii franceze În sistemul educativ sunt tot atâtea semne de dificultate, dacă nu chiar de imposibilitate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de rău), există totuși În această declarație marca gândirii filosofului englez, În special prin aceea că determinarea drepturilor și Îndatoririlor fundamentale se bazează pe premise teologice. Și chiar dacă revoluționarii francezi Împărtășesc În mare măsură credința și idealul de toleranță al americanilor, totuși, așa cum subliniază Kervégan, „«reprezentanților poporului francez, constituiți În Adunare națională», le revine sarcina de a «recunoaște și a declara drepturile omului și ale cetățeanului»” (Kervégan, 1995, p. 641). Proclamația drepturilor are așadar, Înainte de toate, o semnificație politică: fără a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
à l’autre. Au cœur de la pensée sociologique, Paris, Gallimard. SHILS Edward (1957), „Primordial, personal, sacred and civil Ties”, The British Journal of Sociology, vol. 8, nr. 1, martie, pp. 130-145. SOLLORS Werner (1986), Beyond Ethnicity. Consent and Descent in American Culture, New York/Oxford, Oxford University Press. VAN DEN BERGHE Pierre (1981), The Ethnic Phenomenon, New York, Elsevier. WEBER Max (1971), Economie et société, trad. fr., Paris, Plon (prima ediție germană: 1921-1922). Φ ALTERITATE, APARTENENȚĂ (sentiment de Î), CETĂȚENIE, Comunitate, Diferență (dreptul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Împrumutată de la etnologi, care, pentru a Învăța să cunoască un trib, nu ezită să meargă și să trăiască alături de membrii acestuia vreme de luni sau chiar ani de zile. În cursul cercetărilor sale, Jacob Levy-Moreno, psihiatru de origine română, naturalizat american În 1935, a avut ideea de a reprezenta sub formă grafică clivajele sau afinitățile care se manifestă În cadrul unor asemenea grupuri. Testul sociometric constă astfel În a-i cere fiecăruia dintre protagoniști să-i numească, dintre colegii săi, pe cei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să zâmbească până și pe rasiștii cei mai limitați din zilele noastre, ca de altfel și Împărțirea pe rase propusă de Linné, care este un ciudat amestec de trăsături somatice superficiale și de caracteristici psihosociologice rudimentare; astfel, el ne descrie americanul, care este „oacheș”, „coleric, Încăpățânat, mulțumit de soarta sa și iubitor de libertate”, sau africanul, „viclean, leneș, neglijent” și care „este condus de voința arbitrară a stăpânilor săi”. În momentul În care, În celebra sa lucrare despre Originea speciilor (1859
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
revoluțiilor democratice moderne. Modernitatea dă naștere unui fenomen nou, individualismul, sentiment „care Îl predispune pe fiecare cetățean să se izoleze de masa semenilor săi și să se retragă la o oarecare distanță, Împreună cu familia și prietenii” (Tocqueville, 1986, p. 496). Americanii au contracarat efectele periculoase ale sociabilității moderne făcând apel la elemente ce țin de moștenirea lor religioasă și de ascendența lor engleză. Acest lucru nu este totuși suficient, pentru că majoritatea oamenilor, se afirmă În concluzie, vor fi tentați să se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
stăm la pândă”, Învățând să ne identificăm propriile judecăți de valoare atunci când credem că nu facem altceva decât să descriem (trebuie să ne ferim de frazele „esențialiste”, În care verbul „a fi” este urmat de un adjectiv, de genul: „Copiii americani sunt răsfățați, prost-crescuți”, sau de frazele negative care sugerează o lipsă). Trebuie apoi să Înțelegem sistemul de comunicare al celuilalt, găsind, pentru un element care poate părea „bizar” la Început, o interpretare a cărei valabilitate să poată fi verificată, adică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lui Leo Frobenius și ale lui Gustave Le Bon pentru a dezvolta această teză (Senghor, 1967, pp. 47 și 55): „Aceasta este Cultura: constituția psihică ce explică civilizația fiecărui popor ș...ț. Pe scurt, În vreme ce mare parte dintre europeni și americani, mai ales francezii și anglo-saxonii, gândesc cu capul, În concepte sau scheme logice legate Între ele,mediteraneenii și africanii, mai exact arabii și negrii, gândesc cu sufletul”. Problema este că, tocmai, fără a nega indiscutabila diversitate umană, această tipologie psihică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]