16,985 matches
-
fie de atingerea unei zone adânci sau în curs de lăsare (deltă barată) - Gange, Irawadi. Zona litorală suferă în timp oscilații determinate fie de mișcări ale uscatului, fie de mișcările eustatice (mișcări ale nivelului apelor și oceanelor, cauzate de variațiile climatice globale: În cazul ridicării uscatului sau al eustatismului negativ, faleza, plaja și o parte din platforma de abraziune rămân suspendate față de noul nivel al mării, formând o terasă marină. Așa de ex., în timpul cuaternarului, nivelul Oceanului Planetar a suferit oscilații
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
Relieful deșerturilor este un relief climatic. În deșerturi, lipsa vegetatiei și a solurilor face ca agenții morfogenetici să intre în contact direct cu roca și ca urmare să se creeze un relief specific. Pot fi denumite aride și semiaride acele regiuni cu precipitații foarte reduse (sub
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
foarte reduse (sub 200 mm anual), dar suficiente pentru menținerea unor sisteme de râuri capabile să transporte temporar sfărâmăturile produse prin dezagregare, dar insuficiente pentru a permite dezvoltarea unei cuverturi vegetale care să protejeze solurile contra eroziunii agenților subaerieni. Caracterul climatic este legat de regimul precipitațiilor, la care se adaugă temperatura și vântul, ce contribuie prin intermediul evaporației la stabilirea unui bilanț hidric deficitar. Clima specifica este aridă. Precipitațiile au o medie anuală de 200 mm; se întâlnesc uneori medii de 500-700
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
în regiunile aride capătă o valoare mai mare prin consecințele asupra creșterii gradului de uscăciune (mărirea evaporației) și prin acțiunea lor morfogenetică (spulberarea solurilor și nisipurilor lipsite de un covor vegetal protector, formarea dunelor). Vegetația este săracă, adaptată la condițiile climatice aride. Speciile tipice de plante sunt:spinul cămilei, saxaulul, sărățica, gipsărița, pelinul negru, mimozele, salcâmul, curmalul. Absența solurilor este dictată de lipsa unui covor vegetal, șiroire și vânt, care înlătură materialele rezultate prin dezagregarea rocilor. Acțiunea slabă a proceselor chimice
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
badlands". Uedurile sunt văi largi prin care se scurg apele temporare în timpul viiturilor; apele se pierd prin infiltrație și evaporare chiar în patul văilor respective; sunt considerate de către unii autori, văi ale unor vechi cursuri care au funcționat în perioadele climatice umede. În Africa de Sud - deșertul Kalahari sunt denumite "omuramba", iar în America Latină "arroyos". După trecerea viiturii uedul se transformă într-un șirag de bălți (în Sahara, "gueltas"), care dispar în câteva zile prin evaporație. Viitura uedului este bruscă. Ea apare ca
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
La cuvetele înalte, zona centrală ocupată temporar de lac, este o câmpie plată, argiloasă, la suprafața căreia se formează prin evaporație o crustă de săruri. Vânturile din pustiuri nu sunt nici mai frecvente, nici mai puternice decât în alte zone climatice, numai că eficiența lor este sporită din cauza aridității și absenței covorului vegetal. Vântul acționează asupra reliefului prin eroziune (coraziune și deflație), transport și acumulare. Este procesul prin care particulele de sol sau de roca sunt desprinse si indepartate din loc
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
sau pierderea ei prin evaporare determină importante variații de volum. La un grad foarte ridicat de îmbibare cu apă, argila capătă caracter semifluid. La uscare accentuată, argila poate ajunge până la stricarea coeziunii particulelor componente, fiind ușor pulverizată de vânt. Condițiile climatice își imprimă în mod diferențiat amprenta. Astfel în climatele temperate sunt prezente ravenele, ogașele, torenții și multe tipuri de alunecări. În climatul subpolar, modelarea argilelor se face predominant prin procesul de solifluxiune. În România morfologia dezvoltată pe argile este prezentă
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
precum și cele subtropicală și tropicală umede carstul se dezvoltă intens. Aici litiera prin descompunere generează diferiți acizi care accelerează efectul coroziv. c) Condițiile morfologice facilitează sau diminuează intensitatea carstificarii prin: declivitatea pantelor, densitatea fragmentării, energia reliefului, expoziția versanților. d) Condițiile climatice, fitogeografice și omul constituie alte grupe de factori care influențează carstificarea. Izvoarele carstice sunt alimentate din: precipitații, cursuri autohtone și alohtone, apă acumulată în golurile carstice. După specificul alimentării și funcționarii, se grupează în: efemere, periodice și permanente. a)Izvoarele
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
a locuitorilor este agricultura, cu accent pe creșterea animalelor (bovine, ovine, porcine, păsări) și cultivarea, pe areale restrânse, a unor cereale (ovăz, orz, secară, grâu), cartofi, legume etc. Pomicultura, în special cultura prunului, este influențată în mare măsura de condițiile climatice extreme (apariția primului sau ultimului îngheț, grindini etc.). Până la sfârșitul anilor ’90, o mare parte din forța de muncă masculină era angajată în sectorul minier (mina de argilă refractară de la Bălnaca-Groși) sau în exploatările forestiere, activități care au încetat (mineritul
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
consecință , formațiunile geologice care intra în alcătuirea acestora, în speță a bazinului Borod, sunt reprezentate de fundamentul cristalin și de depozite neogene dispuse transgresiv peste acestea. (După PUG Borod) Expoziția și etajarea în trepte a văii Borod, alături de condițiile pedologice, climatice și morfologice au determinat în decursul timpului realizarea unei însemnate diversități a covorului vegetal. La această diversitate și mozaicare a covorului vegetal se adaugă și factorul antropic. Un rol însemnat în etajarea și zonarea vegetației din bazinul văii Borod îl
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
pajiștile mezoxerofile ale asociațiilor Agrostio - Festucetum rupicolae și Agrostio - Festucetum valesiacae. ¬ etajul montan, mai puțin diversificat, se întâlnește la altitudini mai mari de 600 m. Aici vegetația zonală o constituie fitocenozele asociației Carpinus - Fagetum, care poate fi considerată pentru condițiile climatice și pedologice actuale, ca vegetația de climax. Cu totul insular și foarte rar, pe versanții însoriți ai etajului montan apar cenozele asociației Querco patraeae - Carpinetum. Vegetația zonală. Distribuția etajată a asociațiilor vegetale naturale este sincronă treptelor de relief desfășurate pe
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
versanții însoriți ai etajului montan apar cenozele asociației Querco patraeae - Carpinetum. Vegetația zonală. Distribuția etajată a asociațiilor vegetale naturale este sincronă treptelor de relief desfășurate pe diferențe de altitudine. O serie de factori locali (petrografici, edafici, antropici), cât și condițiile climatice specifice bazinului , conduc spre diversificarea învelișului vegetal prin apariția de asociații vegetale și formațiuni cu caracter intrazonal. În funcție de acestea distingem: vegetația etajului nemoral, zona pădurilor montane de fag și a pajiștilor montane secundare, păduri colinare de fag și carpen, cât
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
filamentoase, care formează bioderma vegetală. La adăpostul pietrelor din apropierea malurilor exista o multitudine de briofite și alge (lâna broaștei).(N.Doniță și colaboratorii, 2005) Solurile brune de pădure Ponderea mare a acestui tip de sol se poate explica prin condițiile climatice anume temperaturi medii anuale T=9,5-11,5°C și precipitații medii anuale P=500-700mm/an. Se formează de obicei în climat mai umed pe roci bogate în calciu, sub sleauri de deal, păduri de fag, fag în amestec cu
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
un strat nisipos, apoi pietrișuri și bolovănișuri, roca de bază fiind de obicei marne. Sunt soluri relativ fertile putând fi bine sau moderat aprovizionate cu nutrienți. Sunt folosite mai ales pentru culturi fiind irigate cu ușurință.(Rodica Petrea, 2001) Elemente climatice caracteristice bazinului ales pentru a fi studiat: -din punct de vedere climatic, se poate vorbi de un microclimat local, depresionar determinat de valea îngustă, orientarea povârnișurilor, etajarea verticală a reliefului, de gradul de acoperire cu păduri, etc. Zona fiind deschisă
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
obicei marne. Sunt soluri relativ fertile putând fi bine sau moderat aprovizionate cu nutrienți. Sunt folosite mai ales pentru culturi fiind irigate cu ușurință.(Rodica Petrea, 2001) Elemente climatice caracteristice bazinului ales pentru a fi studiat: -din punct de vedere climatic, se poate vorbi de un microclimat local, depresionar determinat de valea îngustă, orientarea povârnișurilor, etajarea verticală a reliefului, de gradul de acoperire cu păduri, etc. Zona fiind deschisă spre vest, masele de aer frecvente sunt de circulație vestică, ele transportând
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
Anieșului cu Someșul Mare. Satul Anieș este situat într-o depresiune intramontană care îi poartă numele, unde masele de aer vestice au influență mai mare, ele înaintând pe culoarul de vale al Someșului Mare, influențând regiunea din punct de vedere climatic. Acest spațiu geografic se desfășoară între coordonatele 24° 49‘ longitudine estică, în est. Pe latitudine, spațiul are o extindere mai mare și anume între coordonatele 47° 37‘ latitudine nordică în nord, 47° 25‘ latitudine sudică în sud, acesta fiind punctul
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
de stratele acvifere freatice și de bună calitate, intercalate. Întreaga regiune este bine aprovizionată cu apă. Climatul este tipic temperat, moderat continental, cu ierni aspre și veri relativ calde și umede, dar continuate cu toamne calde, până în octombrie inclusiv. Caracteristicile climatice Perioada anuală Perioada de vegetație convențională Viticultura acestei zone s-a dezvoltat sub influența unor condiții termice mai puțin prielnice decât restul Transilvaniei, care au putut fi învinse prin atenta alegere a locurilor de plantare a vițelor. Din acest motiv
Lechința, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300880_a_302209]
-
cât și surse acvifere, care pot fi valorificate local. Relieful de coline și pădure cu platouri bune pentru agricultură, având soluri cernoziomice fertile, cu posibilități de dezvoltare a pisciculturii prin construcția de iazuri și baraje. Comuna Ibănești este supusă influențelor climatice continentale ale Europei de Est, fiind caracterizată prin valori ale temperaturii aerului și precipitațiilor specifice climatului continental excesiv.Media anuală a temperaturii este de 8,6 grade, iar precipitațiile atmosferice au o medie de 508,3 mm. Clima este temperat
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
47o 36' 37" și 47o 42' 34" latitudine nordică și meridianul de 26o 30' și 26o 41' 28" longitudine estică. (fig.2) Coordonatele geografice respective demonstrează faptul că teritoriul comunei Corni este așezat în plină zonă temperată, fiind supus in-fluențelor climatice continentale ale Europei de Est și mai puțin ale Europei Centrale, ori de sud-vest sau sud, deși cea mai mare parte din precipitații sunt opera maselor de aer care se deplasează dinspre vestul și nord-vestul Europei. Această așezare explică influența
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
începutul verii (lunile iunie-iulie) și un minim în luna februarie. Vânturile Masele de aer, prin marea lor mobilitate, constituie factorul climatogen care genereează variațiile neperiodice ale vremii, determinând diferențierea esențială a aspectului stării vremii și ca urmare oscilația valorii elementelor climatice. Cea mai mare intensitate a vânturilor o au cele de NV, SE, și N. Vânturile dominante (din NV) au ca efect pătrunderea masei de aer umed oceanic, aducând în toate anotimpurile precipitații. Crivățul bate din NE și contribuie la caracterul
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
cele de NV, SE, și N. Vânturile dominante (din NV) au ca efect pătrunderea masei de aer umed oceanic, aducând în toate anotimpurile precipitații. Crivățul bate din NE și contribuie la caracterul aspru și secetos al zonei. Din analiza datelor climatice rezultă următoarele : - în arealul studiat sunt 184 zile fară îngheț, primul înghet se poate produce la 17 septembrie iar ultimul la 21 mai; - durata medie a zilelor cu temperaturi de peste 10oC este de 176 zile (cuprinsă între 20 aprilie și
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
mereu supus inundațiilor prin revărsarea Târlungului, combinat cu apele Râului Negru și ale Oltului. Climatul regiunii se caracterizează printr-o temperatură medie anuală de 7,8 °C și o cantitate de precipitații de 627 mm. Analizând valorile medii ale elementelor climatice pe o perioadă îndelungată de timp (cca 35 ani) de desprinde faptul că, în regiunea cercetată, climatul se caracterizează prin temperaturi medii ale lunii celei mai reci sub -3°C, iar celei mai calde peste 10°C. Astfel, climatul regiunii
Lunca Câlnicului, Brașov () [Corola-website/Science/300950_a_302279]
-
2-7 km lățime, malul său nordic (cel aflat pe teritoriul comunei) având o înălțime medie de 5 m, cu mult mai mică decât cel sudic care se se înalță până la 30 m. Teritoriul comunei Bordei Verde se încadrează în zona climatică temperată, cu aspecte continentale. Verile sunt caniculare și secetoase din cauza transporturilor de aer cald din nordul Africii precum și datorită nivelurilor ridicate ale radiației solare (125 kcal/cm²) ca urmare a 2.200 ore/an de strălucire a Soarelui (290 de
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
lacurile s-au format de depozite loessoide în condițiile lipsei drenajului superficial al apelor meteorice dar al existenței drenajului vertical (infiltrații). 2. Ape freatice</br> Apele freatice sunt cantonate în depozite loessoide la adâncimi cuprinse între 2-5 m. Datorită condițiilor climatice a cantităților reduse de precipitații în cursul anului, nivelul hidrostatic înregistrează variații de 2-3 m. De asemenea se reduce considerabil, la unele aprope complet, capacitatea se debitare.</br> Apele freatice cu calități admisibile din punct de vedere potabil se întâlnesc
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
de apă anuală de precipitatii este mică, iar în ultima parte a verii, când se ating temperaturi ridicate iarba se usucă, iar culturile neirigate suferă. În interiorul teritoriului administrativ al localității Dudești există o pădure cu rol de protecție împotriva factorilor climatici și industriali dăunători , pădurea Tătaru, aflată la est de localitatea Dudești. Singurele resurse naturale ale solului și subsolului sunt nămolurile cu calități balneoterapeutice ale locului Tătaru. Pe suprafata teritoriului administrativ al localității Dudești nu există zone naturale sub regim de
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]