18,079 matches
-
și trandafiri roșii și roz, din florile cărora copiii își făceau coronițe, cănd primeau premii. Erau bănci, ronduri de flori și ălei. Pe aceeasi ulița se aflau terenul de fotbal și SMA-ul, parcul de tractoare, care însă au fost desființate. Pe locul unde înainte se desfășurau meciuri de fotbal se află acum teren cultivat. Terenul de fotbal este situat la marginea satului, de unde încep dealurile. Sunt poenite, vâlcele pline de flori imortele de culoare lila, vara, tot acolo era cândva
Comuna Călmățuiu de Sus, Teleorman () [Corola-website/Science/301790_a_303119]
-
Meseșul pe Valea Ragului. Datorită crizei economice proiectul a fost abandonat. În urma Dictatului de la Viena, Crasna intră în sub ocupație horthystă, populația evreiască este deportată, cea românească este persecutată, iar ungurii sunt trimiși pe front. Împărțirea administrativă din 8 septembrie desființează județul Sălaj, iar Crasna ajunge într-o poziție periferică în cadrul regiunii Cluj, raionul Zalău. Acest fapt are drept urmare scăderea importanței localității și comunei Crasna, populația înregistrând o stagnare până la reorganizarea administrativă din 1966. În perioada 1970-1975 au fost construite în
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
Șoseaua Mică. Clădirea cunoscută drept școala veche era grajdul unui boier local si probabil a fost confiscată de către comuniști și transformată în școala cunoscută cu numele de Școala cu clasele I-IV Comuna Dobrotești până în anul 2008 când a fost desființată și toți elevii din cartierul Bobocari au fost mutați la Școala cu clasele I-VIII Comuna Dobrotești aflată în partea centrală a comunei. (Articol creat de Lucian Marian Iancu) Doage este numele extraoficial al comunei Dobrotești. Casele construite sau reformate
Dobrotești, Teleorman () [Corola-website/Science/301797_a_303126]
-
ungur, înmormântat în cimitirul satului. Sătenii s-au refugiat la Muncel și pe vale în sus. 1849 În urma înfrângerii revoluției maghiare, Ungaria devine parte integrantă a Imperiului Habsburgic, iar Transilvania autonomă ca mare principat. Primul ministru austriac de interne Bach desființează iobăgia și introduce serviciul militar obligatoriu. Șesurile iobăgești intră în proprietatea definitivă a foștilor iobagi lucru ce imbunătățește simțitor starea economică a populației. Fiii foștilor iobagi au acces la școli, cum ar fi Școala Superioară Germană din Năsăud sau la
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
Augustin Carșai, cantor Ioan Rognean -în 1824-preot Georgius Maior, cantor Ioan Radu -în 1834-preot Ioan Marcu, cantor Ioan Radu -în 1900-preot Petru Caba -în 1938-preot Vasile Câmpeanu -între 1944-1949-preot Augustin Mesaroș În 1949, după revenirea la biserică ortodoxă, parohia se desființează și devine filiala a parohiilor din Noțig și Cehu Silvaniei. Actuala biserică s-a construit între anii 1957-1979. A fost sfințită în 1979. Pictură s-a realizat în anii 1978-1979. Construcția a început în timpul preotului Grigore Ghiurcoși s-a terminat
Nadiș, Sălaj () [Corola-website/Science/301813_a_303142]
-
de populație cu Bulgaria, în urma cedării Dobrogei de Sud. La 8 km de sat spre comună Valea Teilor, se află un izvor denumit „Izvorul Tămăduirii”. Este un sat mic, putin populat. În sat există un singur magazin. Școală a fost desființată, anterior ea având două săli de clasă, dintre care într-una se aflau toate grupele de grădiniță și într-una toți elevii de clasele I-IV. Satul este înconjurat de păduri și dealuri. Biserică este făcută din extensia unei case
Alba, Tulcea () [Corola-website/Science/301826_a_303155]
-
anterioară, alături de înv. Burnea Alexandru. Ca urmare a creșterii numărului de elevi, în anul 1946-1947 se aprobă înființarea celui de-al treilea post de învățător, în persoana suplinitorului Biluca Miron. La data de 3 august 1948, prin reforma învățământului, este desființat învățământul confesional. Numărul tot mai mare de elevi impune înființarea celui de-al IV-lea post de învățător în sat, în anul școlar 1949-1950. Învățător-director era Dumitru Meseșan. Clasele V-VII funcționau la Bănișor, unde sunt înscriși și absolvenții claselor
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
cumnat cu Niculae Mihalache iar acesta a fost fiul lui Dumitru Mihalache la rândul lui fiul lui Mihalache Mitruș). La 2-3 august se adoptă legile pentru organizarea ministerelor și pentru organizarea administrației locale.În baza acestor legi, în Cioara este desființată ulița dintre Niculae Mihalache și Florea Gherlan. Terenul uliței trecând definitiv în proprietatea lui Niculae Mihalache. Datorită desființării acestei ulițe au avut loc certuri și scandaluri serioase între familiile Marin Moraru și Niculae Mihalache precum și între urmașii acestora. Ura între
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
există și în timpul prezent. La 30 ianuarie 1933 Adolf Hitler devine cancelar al Germaniei. Până 1937-1938 se instaurează dictatura hitleristă. În România, la 10 feb 1938 Regele Carol al II-lea instaurează dictatura personală Se adoptă o nouă Constituție. Se desființează prin decret regal toate partidele politice. În Cioara este numit primar Gherghe Drăgan. Gherghe Drăgan împreună cu pândarul Stancu Ologenu (poreclit Păleață) îl surprind pe Florea Mihalache cu oile în vatra satului și pe motiv că oile n-au ce căuta
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
1709, când țarul Rusiei, Petru cel Mare, trece la represalii împotriva celor care au luptat pentru eliberarea Ucrainei. Al doilea val de refugiați ajunge în zonă după anul 1775, când țarina Ecaterina cea Mare (Ecaterina a II-a a Rusiei) desființează oastea ucraineană cu centrul la Zaporojie. Circa 8000 de locuitori ai acestei zone ajung în Delta Dunării, zonă asemănătoare ca peisaj și bogăție piscicolă cu cea natală, din zona Niprului. Denumirea cazacilor zaporojeni este de „haholi”, iar limba vorbită este
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]
-
anume Alecu Frimu, unchi al cunoscutului I. C. Frimu. De altfel, frații Frimu (Alecu, Iorgu și Costache) erau vechi răzeși și dețineau împreună peste 200 de fălci de pământ (aproape 300 ha.). Din 1950 și până în 1956, comuna Bârzești a fost desființată iar satul a trecut la comuna Ștefan cel Mare. În perioada 1956-1968 a redevenit comună iar din 1968 și până în prezent, face parte din comuna Ștefan cel Mare. Prima biserică a fost construită din lemn înainte de 1772 cu cheltuiala Vornicului
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
Încă de la înființarea comunei Bârzești(1864), Cănțălărești i-a devenit sat component până în 1908 când a devenit el însuși reședință de comună cuprinzând un număr de 5 sate (Dobroslovești, Cănțălărești, Brăhășoaia, Ștefan cel Mare și Mărășeni). În 1925 s-a desființat comuna Cănțălărești și satul a fost trecut la noua comună Ștefan cel Mare dar numai până în 1929 când, pentru doi ani, a făcut parte din comuna Zăpodeni. Din 1931 și până-n prezent, satul este arondat comunei Ștefan cel Mare. Până în
Cănțălărești, Vaslui () [Corola-website/Science/301870_a_303199]
-
apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. Satul Gura Caliței a fost la un moment dat separat de comună și a format comuna Gura Caliței împreună cu satul Terchești, dar în 1964 această comună a fost desființată și satul Gura Caliței a revenit la comuna Lacu lui Băban. În 1968, comuna a fost transferată la județul Vrancea, cu această ocazie mai multe sate nou-apărute (Frasinu, Pomii Cucilor, și Șesu cu Plopi) au fost comasate cu satul Dealu
Comuna Gura Caliței, Vrancea () [Corola-website/Science/301876_a_303205]
-
comasarea satelor Sperieți și Chițcani și trecut la comuna Movilița) a luat numele de "Zăbrăuți". În 1968, cele două comune au fost trecute la județul Vrancea, comuna Diocheți fiind imediat desființată și inclusă în comuna Movilița; satul Zăbrăuți a fost desființat și inclus în satul Movilița. În comuna Movilița se află biserica de lemn „Sfântul Ioan Botezătorul”, monument istoric de arhitectură de interes național. Biserica se află în satul Movilița (în centrul fostului sat Chițcani) și datează din secolul al XVII
Comuna Movilița, Vrancea () [Corola-website/Science/301883_a_303212]
-
și aparținând aceleiași plăși. În 1950, comuna Negrilești a trecut în administrarea raionului Panciu din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, a fost transferată la județul Vrancea, dar a fost desființată și inclusă în comuna Bârsești; tot atunci, satele Grumăzești și Vrâncioara au fost desființate și incluse în satul Negrilești. Comuna Negrilești a fost reînființată în forma actuală în 2003. Singurul obiectiv din comuna Negrilești inclus în lista monumentelor istorice din
Comuna Negrilești, Vrancea () [Corola-website/Science/301885_a_303214]
-
din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, a fost transferată la județul Vrancea, dar a fost desființată și inclusă în comuna Bârsești; tot atunci, satele Grumăzești și Vrâncioara au fost desființate și incluse în satul Negrilești. Comuna Negrilești a fost reînființată în forma actuală în 2003. Singurul obiectiv din comuna Negrilești inclus în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monument de interes local este situl arheologic aflat în punctul „pe
Comuna Negrilești, Vrancea () [Corola-website/Science/301885_a_303214]
-
în comuna Orgoiești, Vaslui, 1925 formează o comună, cu satul Fundu Văii, 1929 comuna Orgoiești iar din 1950 comuna Lipovăț . Vecinii satului Căpușneni sunt Locuitorii satului, au lucrat pe moșia schitului ca, clăcași până la 14 august 1864 când, s-a desființat claca și au fost împropietăriți. Împropietărirea s-a făcut în funcție de numărul de vite astfel; 4 boi și o vacă - cinci fălci patruzeci de prăjini (cca. 8,3 ha), 2 boi și o vacă - patru fălci (cca. 6 ha), o vacă
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
acest an și până în anul 1906, viața spirituală monahală a mănăstirii a continuat, însuflețind duhovnicește pe creștini. În această perioadă, viața monahală a fost întreruptă din cauza evenimentelor istorice, cele două războaie mondiale, venirea la putere a regimului ateu-comunist care a desființat în mod abuziv Episcopia Hușilor de care aparținea mănăstirea. Aceasta a dus la degradarea și dispariția clădirilor existente, supraviețuind intemperiilor doar biserica, care, din bunăvoința localnicilor, a fost în nenumărate rânduri reparată. Viața monahală s-a întrerupt, dar, spre cinstea
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
Mondial și după 1950 a fost transferată raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad. În 1952 a fost rearondată raionului Adjud din aceeași regiune și apoi (după 1956) din regiunea Bacău. În 1968, comuna a trecut la județul Vrancea, dar a fost desființată imediat și inclusă din nou în comuna Homocea. În 2003, comuna a fost reînființată, în structura actuală. Două obiective din comuna Ploscuțeni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Biserica „Sfinții Apostoli Petru
Comuna Ploscuțeni, Vrancea () [Corola-website/Science/301890_a_303219]
-
din 1925 consemnează comuna în aceeași alcătuire și în aceeași plasă, populația ridicându-se la 2395 de locuitori. Satul Mărăști s-a separat în 1931 pentru a forma o comună de sine stătătoare, dar ea a fost în scurt timp desființată din nou. În 1950, comuna Răcoasa a trecut în administrarea raionului Panciu din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, ea a fost transferată la județul Vrancea și a primit și
Comuna Răcoasa, Vrancea () [Corola-website/Science/301893_a_303222]
-
apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. Satul Părosu din comuna Tichiriș a luat în 1964 denumirea de "Viișoara". În 1968, comunele au fost transferate la județul Vrancea, iar comunele Irești și Tichiriș au fost desființate, satele lor fiind transferate comunei Vidra. Tot atunci, satele Căliman și Cucuieți au fost desființate, fiind comasate respectiv cu satele Vidra și Șerbești. Patru obiective din comuna Vidra sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de
Comuna Vidra, Vrancea () [Corola-website/Science/301912_a_303241]
-
comuna Tichiriș a luat în 1964 denumirea de "Viișoara". În 1968, comunele au fost transferate la județul Vrancea, iar comunele Irești și Tichiriș au fost desființate, satele lor fiind transferate comunei Vidra. Tot atunci, satele Căliman și Cucuieți au fost desființate, fiind comasate respectiv cu satele Vidra și Șerbești. Patru obiective din comuna Vidra sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Unul dintre ele este clasificat ca sit arheologic vestigiile așezării din paleoliticul superior
Comuna Vidra, Vrancea () [Corola-website/Science/301912_a_303241]
-
Panciu din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. La reorganizarea administrativă din 1968, au fost trecute la județul Vrancea și comasate într-o singură comună Țifești. Tot atunci, satul Tufele a fost desființat și integrat în satul Țifești. Șase obiective din comuna Țifești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Două sunt clasificate ca situri arheologice așezarea medievală din secolele al XIV-lea-al XVIII-lea
Comuna Țifești, Vrancea () [Corola-website/Science/301908_a_303237]
-
Vaslui, Moldova, România, formată din satele Ibănești (reședința), Mânzați și Putu Olarului. Comună s-a reînființat prin Decretul nr.859/17-12-2003 publicat în Monitorul Oficial nr. 913/19 decembrie 2003 .Ibănești a mai fost comună până în 1968 când a fost desființată abuziv de regimul comunist. La acea vreme comună avea în componență și satul Ghicani care face parte în prezent din comuna Alexandru Vlahuța.Satul Mânzați este cea mai veche așezare atestata istoric. Situat la șapte kilometri de Ibănești, sat de
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
1400-1432) și se adaugă în timpul lui Ștefan cel Mare (1457-1504), timp în care satul se documentează și arheologic. În teritoriul Murgeni sunt atestate următoarele sate: Ne vom referi în special la Murgeni, vechiul sat Murgeni, deoarece acesta avea să fie desființat de boierul Alecu Sturza a cărui moșie era. Viața satului se continuă din vechime - arheologic și scris până în anul 1844, dată la care ia ființă „târgul” Murgeni, iar satul vechi fiind desființat. Acest sat se întindea de la pârâul Elan în
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]