16,332 matches
-
legate de acest din urmă factor al dezvoltării. Pentru început, prezint câteva delimitări conceptuale, aducând în prim-plan funcțiile generale ale capitalului social în perspectiva dezvoltării sociale. Analizez apoi nivelurile înregistrate în România de principale componente - relațiile sociale și încrederea -, insistând asupra unei perspective comparative cu restul Europei. În final, revin cu trecerea în revistă a unor căi de a utiliza capitalul social ca agent al dezvoltării și formulez unele sugestii privind potențialul acestora de a fi folosite în cazul concret
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Bourdieu); atribut nu doar al relațiilor sociale, ci mai ales al instituționalizării rețelelor sociale, facilitând atât acțiunea indivizilor, cât și formarea bunului public (direcție dezvoltată de Coleman); bun public în sine, facilitând sau putând frâna dezvoltarea socială (după cum sugerează Putnam, insistând asupra relațiilor orizontale, dar și asupra normelor ce susțin funcționarea instituțiilor guvernării). O a patra modalitate de definire, mai largă, sugerată în științele politice și în economie, tinde să includă în capitalul social toate caracteristicile structurii sociale ce contribuie la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru o perioadă), migrantul își orientează căutările către o slujbă legală (deși pe o perioadă determinată) sau se reorientează către altă țară. Iar exemplul său va fi urmat de alți migranți sau de viitori migranți. Cazul Germaniei, asupra căruia am insistat, are numai o valoare ilustrativă pentru discuția noastră. Strategii diferite sunt dezvoltate pentru a pune în aplicare migrația pentru muncă în alte state europene. Italia și Spania devin la începutul mileniului destinațiile cele mai active pentru migrația de acest tip
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fie luate de atcineva decât furnizorul sumelor de bani), ceea ce, fără discuție, este greu de presupus. Concluzii Studiul propune o abordare a efectelor migrației pornind de la distincția între tipuri de deplasări internaționale. Există câteva idei asupra cărora am încercat să insistăm. În primul rând, migrația internațională nu este un fenomen omogen. Definițiile, indiferent cât de elaborate, nu se pot plasa decât la un nivel de generalitate ridicat pentru a cuprinde diversitatea pe care astăzi o acoperă migrația. Tendința este una globală
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
accentuând componenta circulară. Statul român își intensifică eforturile legate de controlul migrației și combaterea componentei clandestine. Deplasările pentru muncă în străinătate se bazează pe un număr crescând de strategii, iar contextele de plecare se multiplică. Din perspectiva evidențierii efectelor, abordarea insistă asupra unor tipuri de migrație definite în funcție de contextul în care se face plecarea. Operăm cu distincții între migrația etnică, circularitatea pentru comerț, migrația pentru muncă implicând o importantă componentă clandestină, migrația pentru muncă pe baza unui contract (cu diferențieri între
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
7. Referitor la numărul victimelor autorii menționați afirmă că în urma evenimentelor sângeroase din Iași și-au pierdut viața un număr de 3233 evrei, dintre care 550 au fost asasinați în Iași iar restul au sucombat în "trenurile morții"8. Am insistat în mod deosebit asupra lucrării semnate de Aurel Karețki și Maria Covaci din două considerente. În primul rând se cuvine a fi precizat faptul că în România opul în discuție avea să reprezinte până în 1989 punctul de vedere oficial cu privire la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
suficientă o scânteie pentru a aprinde vălvătaia în seara zilei de 28 iunie 1941. Întrucât desfășurarea evenimentelor tragice consemnate în Iași în zilele de 28-30 iunie 1941 este binecunoscută, fiind prezentată pe larg în cadrul literaturii de specialitate 24, nu vom insista asupra lor, ci ne vom îndrepta atenția asupra urmărilor și manierei în care ele au fost receptate de autoritățile militare. Majoritatea documentelor elaborate de diferitele comandamente militare și incluse în prezentul volum caracterizează evenimentele din Iași drept "dezordini", respectiv "acțiuni
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
este suficientă pentru a infirma caracterul presupus conjunctural al antisemitismului antonescian. Virulența limbajului și a invectivelor folosite de mareșalul Ion Antonescu la adresa evreilor, precum și acuzațiile aberante aduse acestora relevă caracterul eminamente rasial al concepțiilor antisemite promovate de Ion Antonescu. Am insistat în privința directivei citate anterior, deoarece în opinia noastră aceasta a avut urmări majore asupra soartei evreilor din Odessa și explică în bună măsură duritatea măsurilor adoptate de autoritățile române împotriva acestora. Masacrul de la Odessa (octombrie 1941) și deportarea supraviețuitorilor în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
într-o manieră neechivocă responsabilitatea mareșalului Antonescu pentru evenimentele consumate în Odessa în octombrie 1941, există și alte surse care demonstrează faptul că implicarea mareșalului nu s-a limitat doar la emiterea ordinelor de represalii, ci, mai mult, el a insistat în mod deosebit asupra executării stricte a dispozițiilor sale. De exemplu, represaliile ordonate la Odessa au constituit unul dintre punctele discutate cu guvernatorul Transnistriei, profesorul Gheorghe Alexianu, în cadrul Consiliului de Miniștri din 13 noiembrie 1941. Dialogul este extrem de relevant și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în unele orașe, prin obligarea evreilor de a purta semne distinctive. Astfel, la Roman, polițaiul ar fi pretins dela evrei suma de 1 1/2 milion lei, pentru a-i scuti de această obligație. Neputând obține banii, polițaiul ar fi insistat ca măsura să fie aplicată evreilor, cu toate că atât primarul, cât și prefectul, erau contra. Credem că o anchetă generală, discretă și minuțioasă, făcută la toate Polițiile din Moldova ar scoate la iveală adevărata stare de lucruri în această instituție. Aci
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
au, unii se plâng că nu au mâncat de 5-6 zile. Rugăm a se interveni locului în drept pentru soluționarea acestei chestiuni. Comandantul Legiunei Jandarmi Hotin Maior (ss.) Tr. Drăgulescu *) Adnotări: "9. AUGUST 1941"; "Sunt de acord. Se va mai insista La Inspectoratul General de Jandarmi pentru a urmări la Hotin. Marele Cartier General 20/1941. Colonel ss. indescifrabil". ANIC, fond Inspectoratul General al Jandarmeriei, dosar nr. 157/1941, f. 20-21. Documentul nr. 72 MARELE STAT MAJOR Secția I-a INSTRUCȚIUNI
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
un regim de favoare, care în nici un caz însă, nu este legal cu acela al românilor de sânge. f. Prin acest Decret-Lege nu se atinge chestiunea cetățeniei evreilor, care a rămas deschisă, și nici nu a fost rezolvată ulterior. Am insistat asupra Decretului-Lege din 9 August 1940, pentru motivul că el are o construcție juridică și constituie punctul de plecare pentru rezolvarea problemei evreești, ceea ce reiese și din expunerea de motive a acestui Decret-Lege, care arată că el înseamnă numai un
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
certificatele, vor fi examinate cu cea mai mare atențiune dacă ele nu cuprind falsuri materiale sau intelectuale sau dacă nu sunt dobândite chiar numai prin simpla neglijență. 2. Acolo unde se vor constata asemenea nereguli se vor lua măsurile legale, insistându-se și asupra persoanelor dela diferite birouri cari le-au eliberat și cari ar fi putut contribui la comiterea neregulilor semnalate. 3. Actele și certificatele originale vor fi trimise de evreii vizați prin prezentul ordin, direct comandamentului teritorial prin scrisoarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de ansamblu ale Marelui Stat Major dela 21 Aprilie 1942 până în prezent 1. S'a urmărit executarea întocmai a prescripțiunilor indicate în Instrucțiunile generale Nr. 55.500 din 27 Iunie 1942, satisfăcându-se toate cererile în limita disponibilităților. S'a insistat și se insistă îndeosebi, pentru formarea cât mai multor detașamente exterioare, singurele care dau un randament mulțumitor. Situația generală a evreilor din cadrul muncii obligatorii, la data de 1 Aprilie, este cea arătată în graficul anexă Nr. 11430. 2. S'a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Marelui Stat Major dela 21 Aprilie 1942 până în prezent 1. S'a urmărit executarea întocmai a prescripțiunilor indicate în Instrucțiunile generale Nr. 55.500 din 27 Iunie 1942, satisfăcându-se toate cererile în limita disponibilităților. S'a insistat și se insistă îndeosebi, pentru formarea cât mai multor detașamente exterioare, singurele care dau un randament mulțumitor. Situația generală a evreilor din cadrul muncii obligatorii, la data de 1 Aprilie, este cea arătată în graficul anexă Nr. 11430. 2. S'a făcut revizuirea medicală
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
evrei cari se vor obliga a face reparații mari și totuși după ce evreii au făcut reparațiile au fost alungați. În afară de situația evreilor, evacuarea lor pune și o problemă de ordine publică care are un aspect social-politic asupra căruia nu vom insista și un aspect de ordine publică pură și simplă, drept care Ministerul Internelor a cerut și cererea a fost admisă ca noua lege a chiriilor din 10 Martie 1943 să prelungească și contractele de închiriere ale evreilor și asupra căruia apare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de ordine publică pură și simplă, drept care Ministerul Internelor a cerut și cererea a fost admisă ca noua lege a chiriilor din 10 Martie 1943 să prelungească și contractele de închiriere ale evreilor și asupra căruia apare deci inutil să insistăm. Ne vom mărgini numai să punem întrebarea: De unde vin toți acești chiriași ? Locuit-au ei sub cheiurile Dâmboviței sau au fost ei evacuați de către proprietarii lor ? Nu, căci toți aveau sau proprietate sau locuințe din care proprietarii nu-i puteau
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
București au ținut permanent la curent Washington-ul în legătură cu politica externă a României, cu încercările ei de a-și păstra nealterate fruntariile naționale și independența. O primă chestiune asupra căreia Gunther și ceilalți diplomați acreditați în capitalele țărilor est-europene au insistat, a fost aceea a modului în care România, în condițiile neutralității, ajuta poporul și autoritățile Poloniei, țară care trăia o adevărată dramă națională 81. Gunther a realizat dificultățile României care, în pofida amenințărilor externe, a făcut tot ce a depins de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
germanii au dat sovieticilor mînă liberă în ceea ce privește România. Ribbentrop își amintea discuțiile confidențiale cu Molotov din cursul tratativelor pentru Pactul de neagresiune. Führerul îl însărcinase să declare "dezinteresul politic total" al Germaniei cu privire la regiunea Basarabiei și sud-estul Europei. Ribbentrop a insistat, totuși, ca Germania să-și rezerve un interes economic în această zonă, dar ambele părți au înțeles clar că România se află în sfera de influență sovietică, așa cum era vestul Poloniei în sfera de influență a Germaniei 131. Invadarea fulgerătoare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
discuție problema delimitării teritoriilor postbelice în Balcani 158. Ministrul de Externe a propus ca sovieticii să preia controlul asupra problemelor românești, iar Marea Britanie, asupra celor din Grecia. Pe 18 mai, sovieticii au acceptat propunerea lui Eden de delimitare a zonelor, insistînd, însă, asupra necesității ca Statele Unite să consimtă la acest acord. Stalin nu avea încredere în Aliații occidentali și de vreme ce nu reușise, încă, să dețină controlul asupra Balcanilor, nu voia să piardă șansa de a-l cîștiga din cauza unei "neînțelegeri" cu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
conducerii comuniste. Una din trăsăturile frapante ale noului cabinet era aceea că toți membrii erau de origine română. Stephen Fisher-Galați este de părere că aceasta s-a datorat faptului că Moscova a acceptat sfatul "moderaților" din Partidul Comunist Român, care insistau să se adopte o politică de "convingere" a românilor de către români, în vederea cîștigării sprijinului maselor pentru aplicarea unor "reforme progresiste"217. Cu trei zile mai tîrziu, pe 9 martie, sovieticii au aprobat reanexarea nordului Transilvaniei la România; țara își primea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Ungariei. Păreau să fie trei posibilități: prima, acceptarea propunerii lui Stalin de recunoaștere imediată; a doua, aderarea la propunerea britanică de încheiere imediată a tratatelor de pace cu guvernele existente, ceea ce însemna, implicit, recunoașterea lor; a treia era să se insiste pentru reorganizarea guvernelor aflate la putere, prin alegeri libere, ca o condiție a instituirii relațiilor diplomatice și ulterior, a păcii. Departamentul de Stat a scos imediat din discuție prima alternativă. Cît despre a doua, Washingtonul nu împărtășea părerea celor de la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din Finlanda. Acestea nu fuseseră supervizate și nici una dintre puterile aliate nu avusese de ce se plînge. Prin urmare, alegerile nu aveau de ce să fie supravegheate 261. Dezbaterea a continuat, însă. Puterile occidentale, în frunte cu America, susținută de Marea Britanie au insistat asupra necesității unor guverne reprezentative în România și Bulgaria, ca o condiție sine qua non a recunoașterii diplomatice și, implicit, a încheierii tratatelor de pace. La un moment dat, cînd Churchill a atras atenția asupra îngrădirilor impuse reprezentanților britanici de la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nimic împotriva unui guvern aflat în relații de prietenie cu sovieticii, atîta vreme cît este "reprezentativ pentru toate elementele democratice". El dădu ca exemplu Polonia. Statele Unite acceptaseră, la Potsdam, o reorganizare a guvernului polonez. Molotov respinse această analogie, însă Byrnes insistă. Problema era că America privea guvernul Groza cu suspiciune, din cauza rolului jucat de Vîșinski. Mai mult decît atît, Bucureștiul impusese restricții presei americane. Pînă și în Grecia, corespondenții americani aveau voie să călătorească și să-și publice relatările. Molotov ripostă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și, implicit, din România. Însă, după cum avea s-o dovedească istoria, Aliații au făcut pace cu Austria abia în 1955, iar sovieticii și-au retras trupele din România abia în 1958. În articolele din capitolul privind aviația civilă, Statele Unite au insistat ca România să "nu acorde drepturi exclusive sau discriminatorii nici unei țări" privind manevrarea aparatelor de zbor civile în traficul internațional și ca Bucureștiul să ofere tuturor țărilor șanse egale de a obține drepturi pentru aviația comercială internațională în România 345
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]