18,160 matches
-
consecințe «deviaționiste»”. Antologia critică dedicată lui Titu Maiorescu, alcătuită și prefațată de Pamfil Șeicaru, cuprinde, alături de texte cunoscute (E. Lovinescu, C. Rădulescu-Motru), și noi contribuții la bibliografia maioresciană prin articolul lui C. Xeni, unul dintre ultimii auditori ai cursului de logică ținut de mentorul Junimii, sau „articolul sinteză” de Ion Petrovici (Titu Maiorescu) în care autorul lui, „izbutind să păstreze o perfectă obiectivitate”, „a realizat cea mai frumoasă formă de a omagia pe profesor, dovedind că se identificase cu spiritul lui
ALMANAHUL PRIBEGILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285290_a_286619]
-
de studiu sunt autori cu o altă mentalitate, care țintesc către un "enciclopedism" care nouă ne este, astăzi, inaccesibil? Cum îl mai controlăm, de exemplu, pe Cantemir? Ar trebui să fim inițiați și în filosofie, și în teologie, și în logică, și în literatură, și în istoria religiilor, și în orientalistică, și în muzică, și în istorie etc. A-i reface și a-i verifica la sursă parcursul intelectual este, oricum, aproape imposibil. Pe de altă parte, a-i izola operele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
așadar, una de cum, nu de ce urmează a fi scris. O chestiune care privea modul de organizare a discursului, arhitectura textului, nu faptele care urmau a fi date în vileag. Una privind dispunerea faptelor nu conform cronologiei lor, ci conform unei logici a motivației lor. Autorul își alege cu grijă termenii: el vorbește despre o "deprindere ritoriciască", nu de alt soi. Prin urmare, nu cred că e corect să traducem "retoric" prin "literar". Merită, înainte de a ne decide dacă e pertinent să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
literatură și asta explică totul. Oare chiar explică? Pentru noi, care credem în ideea turnului de fildeș, a "artei pentru artă", probabil. Dar Cantemir nu putea să gândească în acești termeni. Nu îi permitea mentalitatea epocii, nu îi permitea nici logica propriului comportament. Deși este un adept al plasării începuturilor fanteziei în literatura română la finele secolului al XVII-lea începutul celui de al XVIII-lea (titlurile invocate fiind Viiața lumii și Istoria ieroglifică), Al. Duțu simte nevoia unui bemol: " Desigur
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
creației. Ceea ce nu neagă cu totul posibilitatea ca și aceste lucruri să se fi întâmplat. Fraza aceea care revine la foarte mulți comentatori ai săi, conform căreia nedreptățit în realitate, autorul își ia revanșa în planul ficțiunii nu ține de logica începutului de secol al XVIII-lea. Literatura avea mereu (eu unul cred că are și acum) o greutate morală, etică, religioasă, politică, ideologică sau de alt soi. Nu era "arta pură", care procură exclusiv o "plăcere estetică". Era mai degrabă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai nobile sentimente"25. Iată o explicație greu de demontat. Mai ales că ea se potrivește nu doar tipologiei politicianului-cărturar care domina veacul, dar respectă și concepția despre literatură a vremii și, mai mult decât atât, se înscrie perfect în logica "personajului" Dimitrie Cantemir. Dacă a folosit Divanul ca instrument politic, dacă, așa cum am văzut, a scris o carte cum știa el că trebuie scrisă, dacă s-a grăbit să o publice, într-un context în care la tipar ajungeau doar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
intențiile prime. Îl trage după sine și pe autor, pe măsură ce se scrie. Dimitrie Cantemir descoperă, astfel, fără s-o știe, literatura; sau, mai bine spus, descoperă magia literaturii, forța prin care ea îi poate conduce pana pe hârtie, conform unei logici care e deja cea a textului și nu a realității. Atașând Istoriei ieroglifice eticheta de operă ficțională nu greșim cu totul, dar păcătuim prin omiterea unor aspecte importante. Alegoria lui Cantemir nu este un simplu joc expresiv, un artefact destinat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a clasificărilor forțate. Michel Foucault, în Arheologia cunoașterii, a făcut distincția dintre istoria ca succesiune temporală de evenimente și arheologie 1. Fiind la originea ei un demers didactic, istoria literaturii este nevoită să impună sau mai curând să inventeze ordinea, logica acolo unde acestea nu existau. Se pierd pe drum nuanțele, adesea esențiale în evaluarea unor texte. Li se atribuie alte intenții, valori străine lor, mentalități nepotrivite. Problema este că, într-o cultură tânără cum este cea română, astfel de sinteze
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să concureze etimonul slavon, este explicabilă sărăcia fondului de bază al vocabularului. Cu ce avea la îndemână, Cantemir nu avea cum să scrie Istoria ieroglifică, text în care sunt vehiculate idei, concepte, în care sunt folosite reguli clare ale retoricii, logicii ș.a.m.d. Și în această privință trebuie însă controlat entuziasmul care îi face pe unii cercetători să îi atribuie cărturarului intenții străine. Dacă tânărul principe frustrat a introdus în alegoria sa termeni alogeni, "neologisme", cum le numim astăzi, pe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lui Seneca. Mai mult decât atât, este vorba de o înțelegere deformată a filosofiei acestuia și a doctrinei stoice: rezultă un stoicism creștinizat, interpretat tendențios, din care s-a selectat ceea ce convenea dogmei creștine și s-a plasat într-o logică a discursului care nu mai respectă mesajul textelor inițiale. În primul rând, introducând aceste fragmente în vecinătatea unora care provin din scripturi, care beneficiază, așadar, de autoritatea maximă, înseamnă, din start, a le înscrie într-un cadru cultural, mental, confesional
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
adevăr, cel al lui Dumnezeu. Nu există alți posibili maeștri spirituali. Se declară un dușman înverșunat al filosofiei antice, în special al lui Aristotel, pe care îl numește "fiu al întunericului și părintele obscurității păgânești"26, chiar dacă în tratatul de logică îl va urma obedient, iar în Istoria ieroglifică îl va folosi ca sursă 27. De fapt, aceste influențe ale filosofie bizantine, cunoscute fie direct, la sursă, fie prin reminsicențele pe care acestea le aveau în spațiul post-bizantin, se găsesc cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
petrece: o schimbare de concepție, o înscriere într-o altă epistemă. Sigur, nu cred în delimitări lipsite de nuanțe, în rupturi ireconciliabile, mai ales când e vorba de una și aceeași operă. Între Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago, micul compendiu de logică și Istoria ieroglifică, Dimitrie Cantemir nu a avut nici o... revelație 34. Pur și simplu, scriindu-și alegoria animalieră, a descoperit un alt gen de discurs și s-a înscris, instinctiv, într-o altă tradiție. Alte legi l-au condus; poietica
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cea veșnică, care este pierdută prin plăcerea imorală, să fie redobândită cu curaj prin durere."16 Animalul are, deci, un rol fundamental, care îl umbrește pe cel firesc, natural: de a sluji drept exemplu omului. Animalelor le revin, în această logică, două funcții care le justifică existența în planul divin: "... pe oamenii vii animalele vătămătoare fie îi rănesc ca pedeapsă, fie îi încearcă pentru mântuire sau se dovedesc folositoare pentru binele lor sau îi învață fără să-și dea seama"17
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Antichității nu a fost cu totul ștearsă. Într-o a doua etapă, animalul deja se de-materializează, devine un simbol golit cu totul de o realitate concretă. Este un simplu prizonier al unui comportament care i se atribuie conform unei logici care nu mai este a lui, nu mai este a naturii, ci a moralizării creștine. Animalul devine, pe scurt, o figură de stil. Explicația este că, odată cu impunerea creștinismului, se renunță la perspectiva obiectivată, raționalistă specifică istoriei naturaliste din Antichitate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
acestei episteme, a compila, a sintetiza și a interpreta, nu a descrie obiectiv rezultatul unei experiențe directe 50. Altfel spus, a organiza sub formă de discurs un rezervor de informații catalogate nu în urma unei confruntări cu realitatea, ci conform unei logici simbolice, a tradiției. Enciclopedistul medieval nu are nici o intenție și nici o motivație să refacă pe cont propriu un drum al investigației pe care îl găsește gata parcurs, nu are nici un temei să pună sub semnul întrebării o cunoaștere care rezultă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
raporturile fizice, concrete, dintre animalul în carne și oase și omul care încearcă să și-l supună, să-l vâneze sau să se apere de el. Atunci când trec în domeniul imaginarului, atunci când capătă detentă simbolică, lucrurile se plasează într-o logică specifică. Despre ce este vorba? Redau, pentru început, un paragraf care rezumă întreaga teorie: "Dincolo de simpla relație conflictuală sau de afecțiune dintre om și animal, aceștia sunt învestiți în literatura medievală cu unele funcții care depășesc cu mult cadrul animalității
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
istoriei contemporane, al cărei nedreptățit se considera, autorul recurge la un sistem simbolic gata constituit, cel al măștilor zoomorfe, având grijă să "acordeze", să potrivească semnificația fiecărui simbol cu realitatea persoanei pe care o lua în cătare, mutând-o din logica istoriei în cea a ficțiunii. Cel puțin la nivel declarativ, autorul se arată dispus să respecte o anumită tradiție a reprezentărilor, pe care o conștientizează și de care înțelege să profite. El s-ar fi înscris, astfel, în moda alegorizantă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
optim fenomenul: "Simbolurile nu mai sunt, pentru scriitor, modalități necesare de analiză științifică (instrumenta artium, cum le numise Masen), așa cum fuseseră în Evul Mediu și în timpul Renașterii, ci sugestii pur și simplu romanești, puncte de pornire pentru reprezentarea literară"2. Logica atribuirii măștilor este trădată și într-o scurtă divagație care urmează unui portret fizic al Râsului: "că toate carile să văd de pe chip și de pe floare să giudecă, iară gândul a ascunsului inimii nici chip, nici floare are, de pre
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
trăsăturile fizice se arată a fi simptome ale celor de caracter. Sigur, procedeul este baroc, iar Cantemir îl folosește adesea și nu ezită, aproape de fiecare dată, să-l deconspire. Șoimul îi explică, în partea a X-a a cărții, Corbului logica măștii pe care o poartă: "Și nu numai după Istoriia ieroglificească cu numele Corb, ce așeși cu trup, cu suflet și cu totului tot, același și adevărat așe să fii te arăți"4. Prin urmare, negrul penelor devine semn al
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
numai după Istoriia ieroglificească cu numele Corb, ce așeși cu trup, cu suflet și cu totului tot, același și adevărat așe să fii te arăți"4. Prin urmare, negrul penelor devine semn al perfidiei personajului. Cantemir își creează, deci, o logică proprie de conjugare a măștilor, distribuite în funcție de rolul fiecărui personaj. Acest procedeu nu este străin nici de mentalitatea medievală, de alegorizare a unor comportamente și însușiri obiective, reale, de mutare a lor într-o ordine care le conferă un at
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
chiar dacă nu lipsit de un anumit spirit ludic atunci când tratează subiecte religioase 6. Și totuși, nu reușește să se smulgă cu totul dintr-o mentalitate care este comună întregului spațiu post-bizantin, impregant încă de o anumită viziune medievală: există o logică a lumii, ca manifestare a intențiilor divinității, ca desen al lui Dumnezeu. Pe de o parte, această logică poate fi deslușită din lectura "cărții naturii"; pe de alta, ea devine vizibilă mai ales prin frecventarea cărții sfinte, care continuă să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
se smulgă cu totul dintr-o mentalitate care este comună întregului spațiu post-bizantin, impregant încă de o anumită viziune medievală: există o logică a lumii, ca manifestare a intențiilor divinității, ca desen al lui Dumnezeu. Pe de o parte, această logică poate fi deslușită din lectura "cărții naturii"; pe de alta, ea devine vizibilă mai ales prin frecventarea cărții sfinte, care continuă să fie percepută ca un reper obligatoriu, ca imago mundi. Și atunci? Cum se explică procedeul manifest al lui
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de conduită impuse prin legea sfântă. În fine, ar fi însemnat că acțiunile lor sunt efectul unei intenții divine. Comportamentul pe care Fiziologul și, în genere, bestiarul moralizator creștin îl atribuie animalelor are această trăsătură fundamentală: ele sunt extrase din logica strâmtă și sterilă a manifestărilor lor reale și amplasate într-un rol cu potențial simbolic, alegorizant. În această nouă realitate, care o sufocă pe cealaltă, animalele devin simptome ale planului divin; ele transmit mesaje, trasează direcții; reprezintă materializări, încarnări ale
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mod: într-o scurtă lucrare intitulată Monarchiarum Physica Examinatio (Studiu asupra naturii monarhiilor), scrisă în Rusia, ca un corolar la un panegiric închinat împăratului Petru cel Mare, autorul dezvoltă o teorie conform căreia și monarhiile s-ar dezvolta urmând o logică prestabilită de divinitate, care poate fi deslușită din profețiile lui Daniel: ca tot ceea ce este viu, și monarhiile se nasc, cresc, decad și dispar. Atunci când una dintre monarhii nu se dezvoltă conform legilor naturii, impuse de Dumnezeu, ea strică un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
are o prea mare forță sugestivă pentru a fi ignorat. Dacă lucrurile nu s-au petrecut așa, este foarte posibil că s-ar fi petrecut astfel, dacă ar fi existat contextul potrivit. Totul este, deși mistificat cu intenții malefice, în logica personajului principal. Despre ce este vorba? Rezum sec, cum altfel? povestea, răpindu-i întreaga poezie (căci ticălosul Hameleon este capabil de o intensitate lirică inaccesibilă celorlalte personaje, cu excepția Inorogului). Ajuns în pragul maturității, Hameleonul începe să-și însoțească tatăl, Apariul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]