18,714 matches
-
de marcă. Prima doamnă e puțin neliniștită: ritmul alert lar putea ademeni pe președinte, ceea ce nu e foarte indicat după recenta operație. Șeful statului alege însă să rămână așezat la masă și să schimbe priviri cu soția, sorbind degajat din paharul pe carel are în față. Chelnerul care l a servit nea declarat, în exclusivitate pentru postul nostru, că președintele a cerut un fresh de portocale, pe care i la preparat din două fructe stoarse cu grijă în fața a doi experți
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
celebrului film Titanic. Pe Traian Băsescu îl invadează amintirile din perioada când marea era a doua lui casă și devine gânditor. Pentru a ieși din starea de melancolie care, de altfel, nu l ca racterizează, președintele-jucător dă hotărât peste cap paharul de suc și își invită consoarta la dans, în ciuda recomandărilor medicilor, care iau prescris măsuri foarte stricte pentru refacerea coloanei. După ce se termină melodia, președintele continuă să danseze și pe cea care urmează - pe care, desigur, interpreta, atentă la sănătatea
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
cumpă tat și se vede, după cum se poartă cu doamna lui, că e un mare familist. Florile le a achitat integral din fondurile proprii. După ce se întoarce împreună cu consoarta la masă, președin tele își stinge focul inimii cu încă un pahar de fresh, pe care-l golește pe nerăsuflate. Deși obosit după partida de pe ringul de dans, Băsescu întârzie tot mai mult pe terasă, fapt care le dă curaj turiștilor, care l iau cu asalt pentru autografe sau fotografii. Președintele se
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
mai mult pe terasă, fapt care le dă curaj turiștilor, care l iau cu asalt pentru autografe sau fotografii. Președintele se simte bine, se pozează cu copii, părinți sau bunici și împarte cu generozitate autografe. În timpul acesta, mai comandă două pahare de suc. Vreme de trei ore și jumătate, cât a stat pe terasa din Olimp, în ciuda lichidelor ingerate, președintele Băsescu nu a mers niciodată la toaletă și sa abținut eroic. Analiștii sunt de părere că această situație fără precedent se
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
în exclusivitate părinților, iar noi nu mai aveam acces la ea nici măcar prin intermediul poezioarelor. (2012) Un membru al familiei Părea o piesă de mobilier. La propriu. Lemnul lui lăcuit se asorta cu biblioteca și cu vitrina, unde ai mei țineau paharele și câteva bibelouri. Pe el, maicămea pusese un milieu mai mare. Când televizorul era stins, lăsa milieul peste ecran, să nu se pună praful. Deasupra, milieul era susținut de un bibelou mai greu. Miar fi plăcut să fi fost un
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
toate deșerturile nu valorează cît o piramidă pustie. Și că lașitate Înseamnă nu numai să eviți sau să fugi; tot lașitate e și daca nu-ți pasă. El se cutremură descoperind minciuna În care a trăit Însă vrea să bea paharul pînă la fund. Cel puțin dacă trebuie să Împlinească un destin, o va face fără să Îngenuncheze. Iar orgoliul său adevărat constă nu În acuzarea zeilor, ci În absolvirea lor. În acest moment Oedip face să triumfe umanul Împotriva divinului
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
un behăit de berbec. PÎnă la urmă Sylla i-a dat drumul tulburat. Dacă toate aceste lucruri contradictorii sînt adevărate, Ortega y Gasset se grăbea acceptînd ideea că tot sîngele elenic curat rămas astăzi În lume ar Încăpea Într-un pahar de vin. Din fericire, grecii ne-au sugerat că Ariadna așteaptă la intrarea fiecărui labirint. Chiar și al unuia alcătuit numai din nisip, vînt și o ploaie care a Început să cadă. Va fi greu să privesc aceste detalii numai
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
le-a spus: („Stați aici până Mă voi duce să Mă rog acolo”). 2. Însoțit de Sfântul Petru, Sfântul Iacob și Sfântul Ioan, s-a rugat de trei ori Domnului, spunând: („Tată, dacă e cu putință, să treacă de la Mine paharul acesta; însă nu cum vreau Eu, ci cum voiești Tu”). Și, aflându-se în chin de moarte, mai mult se ruga. 3. S-a înspăimântat într-atâta încât spunea: („Întristat e sufletul Meu până la moarte”) și a asudat atât de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
mai fie cine sunt acum. Din desfășurarea acestui eveniment ne vom convinge dragi cititori, că viața este ca un ocean care ascunde multe secrete în ea. Sunetul muzicii începu. Invitații se agitau, alții mâncau, întrețineau conversații, aprindeau țigări sau ciocneau pahare înainte de a savura licoarea din ele. Nimeni nu critica și nici nu aproba ceva. Era o noapte răcoroasă cu o puzderie de stele scântietoare. El simțea că are lângă dânsul cea mai frumoasă stea dintre ele. O invită la dans
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
care se așezară și defăcu o sticlă cu vin spumos, rece de la gheață, dintr-o frapieră apropiată. Această băutură era în vogă, la mare căutare, cu un gust dulceagacidulat, de culoare gălbuie și asemănătoare cu șampania. Turnase în cele două pahare de sticlă, cu picior transparent, apoi ciocniră și băură fiecare. Cuburile de gheață începuse a se topi, iar ea băgă două degete în apa rece și-l stropi puțin pe față. Se amuzară și unul și altul. Ochii le ardeau
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
apoi ciocniră și băură fiecare. Cuburile de gheață începuse a se topi, iar ea băgă două degete în apa rece și-l stropi puțin pe față. Se amuzară și unul și altul. Ochii le ardeau ca niște văpăi. Carlina puse paharul pe masă, iar cu cealaltă mână încerca să-și desprindă parcă ceva de sub unghii, mici fărâme închipuite de mizerie. Își ridică privirea unul către altul, apoi se sărutară fără a se feri de cineva. - Aș vrea să fiu cu tine
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
persoană distinsă și plăcută. Purta un costum de culoare închisă, foarte bine îngrijit. Valentin desfăcu o sticlă cu vin spumos pe care o comandase când venise la cofetărie și care urma să fie plătită de Carlina. Turnă vinul în trei pahare de sticlă cu floricele trasnparente și le așeză pe o tavă metalică. Conversația lor a fost diversă. Nu îi scormonise viața particulară și asta o bucură foarte tare. Pe chipul bătrânului se putea citi că și-o dorea pe Carlina
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
un accident, expusă privirilor curioase. Valentin procedase la fel. Când se privise în oglindă, observă că arăta mototolit și nici un fir de păr nu era la locul lui. După ce ieșise din baie stinse cu grijă lumina, apoi puse în două pahare câteva cuburi de gheață peste care turnă dintr-o sticlă licoarea galbenă, acidulată cu marca lor preferată. Dar, înainte de a electriza cele două pahare, bărbatul se apropia de ea zâmbind. Îi mângâie părul domol și-i spuse că viața e
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
era la locul lui. După ce ieșise din baie stinse cu grijă lumina, apoi puse în două pahare câteva cuburi de gheață peste care turnă dintr-o sticlă licoarea galbenă, acidulată cu marca lor preferată. Dar, înainte de a electriza cele două pahare, bărbatul se apropia de ea zâmbind. Îi mângâie părul domol și-i spuse că viața e lungă și abia acum începe, că va mai cunoaște și alte nopți ca aceasta și că femeia de cele mai multe ori naște plăcerea într-un
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
zâmbind. Și-n momentul următor, mâinile sale îndrăznețe îi confirmară spusele. O luase în brațe mai mult forțat ca pe o jucărie acoperând-o cu sărutări. Ea avusese o reacție și se retrase din jocul lui făcând câțiva pași în direcția paharelor de pe masă. Fiecare băuse câte puțin din pahare. El observă o mică șovăială la ea. - Ce-i cu tine? Ți-e frig ? Tremuri. Nu ți-a plăcut? Ea tăcu și se uită la el cu acea privire care spune totul
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
îi confirmară spusele. O luase în brațe mai mult forțat ca pe o jucărie acoperând-o cu sărutări. Ea avusese o reacție și se retrase din jocul lui făcând câțiva pași în direcția paharelor de pe masă. Fiecare băuse câte puțin din pahare. El observă o mică șovăială la ea. - Ce-i cu tine? Ți-e frig ? Tremuri. Nu ți-a plăcut? Ea tăcu și se uită la el cu acea privire care spune totul. Zări în ochii lui o strălucire ce străpungea
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
că uneori ești prea posesiv. Nu am aer să mai respir. - De ce spui asta? Și în momentul acela o sărută ca și cum ar fi simțit că moare dacă nu o face, iar ea răspunse la fel. Apoi băură tot vinul din pahare. Dragostea nu are o măsură ca toate celelalte. Ea își creează singură moneda ei, iar noi ne schimbăm fie din iubire, fie din ură. În dragoste trebuie să existe un circuit continuu. Ea te cuprinde, te inundă, vine din interior
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
pe măsura ei. Povesti cum călătorise cei patruzeci și ceva de kilometri, scoțând totodată din bagajul ei o butelcuță cu vin ce avea un buchet de strugure copt. Cu un zâmbet slab și răpusă de oboseală destupă butelcuța cerând două pahare în care turnă licoarea limpede ca lacrima, făcând niște mărgeluțe mici la suprafața paharului. Își umezi buzele de plăcere ciocnind cele două pahare cu gust de Avrămești. Carlina își dădu seama că stătea în picioare, deși nu-și amintea când
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
din bagajul ei o butelcuță cu vin ce avea un buchet de strugure copt. Cu un zâmbet slab și răpusă de oboseală destupă butelcuța cerând două pahare în care turnă licoarea limpede ca lacrima, făcând niște mărgeluțe mici la suprafața paharului. Își umezi buzele de plăcere ciocnind cele două pahare cu gust de Avrămești. Carlina își dădu seama că stătea în picioare, deși nu-și amintea când se ridicase. În timpul celor două pahare cu vin auzi ușa care se deschise, făcându
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
un buchet de strugure copt. Cu un zâmbet slab și răpusă de oboseală destupă butelcuța cerând două pahare în care turnă licoarea limpede ca lacrima, făcând niște mărgeluțe mici la suprafața paharului. Își umezi buzele de plăcere ciocnind cele două pahare cu gust de Avrămești. Carlina își dădu seama că stătea în picioare, deși nu-și amintea când se ridicase. În timpul celor două pahare cu vin auzi ușa care se deschise, făcându-și apariția Valentin cu un aer de dominator. Văzându
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
ca lacrima, făcând niște mărgeluțe mici la suprafața paharului. Își umezi buzele de plăcere ciocnind cele două pahare cu gust de Avrămești. Carlina își dădu seama că stătea în picioare, deși nu-și amintea când se ridicase. În timpul celor două pahare cu vin auzi ușa care se deschise, făcându-și apariția Valentin cu un aer de dominator. Văzându-și fiul, maică-sa exclamă: O Doamne Dumnezeule, ce dor mi-a fost de tine, de voi toți. - Mamă, arăți bine ca întotdeauna
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
tulbura atât de tare încât era nevoie de un nou tratament în cazul depresiei sale. Ochii îi avea roșii, privirea tulbure, mâinile tremurătoare, devastator, cu amenințări ori de câte ori avea prilejul. Lăsase toate responsabilitățile pe seama Carlinei, iar când se refugia între două pahare cu alcool uita să mai vină la timp acasă. Carlina încerca să ia toate măsurile de precauție în vederea revizuirii comportamentului. Ajunsese la concluzia că tinerețea lor este de vină. Un copil niciodată nu este vinovat, numai adulții sunt de vină
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
a se stinge. Atingerea cearceafului din dormitor nu mai transmitea fiori, nuferii din ei erau veștejiți, iar ramurile nu mai băteau în geam. Carlina simțea că nu mai are suflet în ea, că îmbătrânise rapid și se transformase în nimic. Paharul se umpluse. Cutia cu 121 radiografia vieții în care adunase fărâmă cu fărâmă se deschise. Familia devenise ca un covor de șters, iar sensul ei pălise. Pentru ea familia însemna totul și credea că dacă nu ai familie ești un
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
valurile ei să îi salte și să îi arunce pe un tărâm necunoscut. Scotocind prin cenușa trecutului nu mai găsi nici un cărbune teafăr, deși căsătoria lor fusese puternică precum Titanicul, iar avertizările fuseseră ignorate. Curcubee frânte gâtuiau iubirea sub tăcerea paharelor, aruncând-o în prăpastia îndoilelii, într-un hău deschis, acolo unde amândoi sufereau. Inima ei era o tăcere grăitoare, rostită într-un cuvânt: „Unde ești iubire?”. Unde ești? Ești nepricepută? Nu știi să citești în adâncul sufletului meu!? În buchete
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
de iubire, în care își dorea să stea mereu cu el? Rămăsese numai cu gândul la ele, știind că nu mai există?... Viața o dezamăgise iar liniștea dinainte furtunii se instala încet și sigur. Atunci când el se afla între două pahare cu alcool nu se mai gândea la ea. Altceva era mai important. Carlina se ruga la Creator zicând: Dă-mi putere să rezist la toate consecințele faptelor, dacă am greșit și fămă să cred că totul e un vis urât
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]