16,567 matches
-
al lumii, nu va fi adecvat pentru un loc de petrecere a verii la marginea mării, dominat de palmieri și vegetație tropicală. În general, un turist preferă o clădire cu un design în concordanță cu arhitectura regională, ca parte a peisajului local, în locul unui hotel modern, pe care-l poate întâlni în locul său de rezidență. Acest fapt trebuie avut permanent în vedere, deoarece unul dintre motivele pentru care lumea călătorește este pentru a beneficia de un ambient complet schimbat față de cel
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
Horezu și-a construit o clădire nouă, care servește ca spațiu de cazare. Locurile de cazare în relație cu planurile regionale Locurile de cazare trebuie să se includă corespunzător în planul regional. Hotelurile sunt structuri permanente și ajută la înfrumusețarea peisajului pentru mult timp. Unul dintre primii factori pe care orice echipă de planificare trebuie să-l ia în considerare este amplasamentul hotelului. Aceasta se poate realiza prin intermediul conceptului divizării zonelor. În general, construirea hotelurilor este permisă în zonele comerciale. Un
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
măsurilor de expansiune a hotelurilor, pe măsură ce cererea va crește. Una dintre considerațiile cele mai importante în cadrul planificării hotelurilor este separarea corespunzătoare a lor în interiorul unei arii determinate. Hotelurile prea apropiate tind să creeze un efect mutual de reducere a valorii. Peisajul se pierde sau se inhibă, iar proprietatea se depreciază. De asemenea este importantă proporția, de exemplu, între numărul de persoane care merg la plajă și numărul de camere de hotel. Investigațiile Departamentului de resurse naturale ale statului Michigan indică faptul
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
la pregătirea programelor educaționale, materialelor video de instruire și publicațiilor privitoare la această industrie. Unul dintre cele mai mari parcuri tematice din Europa este parcul Bellewaerde din Belgia. Cele circa 55 ha cuprind un amestec echilibrat de parcuri cu diverse peisaje, plimbări, spectacole, grădini zoologice, restaurante, locuri de joacă și alte puncte de atracție. În 1954, familia care posedă terenul a deschis aici un loc de joacă și parcul s-a dezvoltat apoi fără oprire. În 1969 a fost introdus motivul
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
și factori de design. Factorii de locație includ piața locală dintr-o anumită arie geografică, precum și numărul de turiști și facilitățile de acces către parc (aeroporturi, stații de cale ferată, autostrăzi). Alți factori de locație sunt vremea, valoarea monedei locale, peisajul, alte puncte de atracție competitive și facilitățile pentru turiști ca de exemplu hoteluri, restaurante etc.. Factorii de design privesc atractivitatea generală a parcului și poziționarea sa pe piață comparativ cu parcurile concurente. Factorii de design includ: numărul și tipul elementelor
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
problemelor amenajării litoralului, muntelui și spațiului rural, dând astfel naștere unor politici și modalități de acțiune noi. 7.1. Amenajarea turistică montană 7.1.1. Experiența internațională în domeniu Muntele a exercitat din totdeauna atracție pentru oameni, grație măreției și peisajelor sale, atractivității în tot cursul anului, oferind o paletă largă de modalități de petrecere a vacanțelor. În zilele noastre, mai mult ca oricând, pentru omul de pretutindeni, dar mai ales pentru cel care trăiește în mediul urban, muntele reprezintă locul
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
că avalanșele, alunecările de teren, căderile de stânci și pietre duc la închiderea circulației. Cazarea tipică este la cabane. punctul tare îl reprezintă gradul ridicat de intimitate oferit și aspectul estetic al clădirilor (folosirea resurselor naturale - lemn, piatră, încadrarea în peisaj). Punctul slab este dat de diversitatea relativ redusă a formelor de cazare, lipsa unităților de lux. Unitățile de alimentație publică prezintă aceeași diversitate redusă; ca punct tare putem menționa restaurantele cu specific și încercarea de apropiere de punctele de interes
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
nouă modă o reprezintă escalada pe gheață - trasee în România sunt în: - Munții Bucegi, la cascada Urlătoarea, Vâlcelul Înspumat - Munții Făgăraș - Căldarea Bâlea. Strategiile de dezvoltare a stațiunilor montane sunt derivate din strategia de flexibilitate, oferta principală fiind relativ aceeași - peisaj, aer curat, amenajări sportive. Problemele principale țin de investițiile majore în căi de acces, sistemele de utilități și agresarea mediului de către turiști. Probleme ale ofertei turistice din Munții Bucegi: - pauzele de funcționare ale telefericului; - cabanele tip fata-morgana: vizibile de la distanță
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
că nu exista nici o posibilitate de racordare la vreo rețea tehnică etc."16. Acestea au fost așadar problemele create de parcelările defectuoase via propensiunea statului spre încrederea în piață pentru a rezolva problemele locuinței familiilor precare -, care vor transforma radical peisajul periferiei pariziene. Această formă de urbanizare s-a derulat și în ansamblul marilor aglomerații teritoriale din provincie, în proporții mai mici însă și, în general, cu mai puține probleme 17. Nu au existat programe ample de construire a locuințelor în
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Generalizarea repartizării fondate pe resurse conducea familiile cu același nivel al resurselor spre aceleași cartiere, fapt denunțat cu fermitate de către sociologi"201. Argumentarea, care nu rima cu valorile egalității republicane, preludiu al nenumăratelor avertizări asupra pericolului "transformării în ghetou" a peisajului urban francez, va invada dezbaterea publică în anii 1980. O a treia marcă a orbirii de care a dat dovadă urbanismul modern ține de disprețul față de locuința individuală, timp în care se profita de votul locuitorilor ei. Din rațiuni sociologice
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
școlarizare, impactul urbanizării asupra structurii familiale erau fenomene cu efect destabilizator asupra proceselor clasice ale socializării juvenile, mai ales în marile ansambluri. Presa făcea atunci caz de cămășile negre. "Literatura socială din acea perioadă rezumă François Dubet descrie în detaliu peisajul cenușiu și plictiseala cartierelor, neglijența și dezordinea, absența dotărilor sociale și mai ales formarea bandelor, mai mult sau mai puțin agresive, scăpate de sub controlul părinților sau al celor din jur. Această perioadă este cea în care se vedeau produsele "societății
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
comunelor numeroase prescripții tehnice. Chiar dacă figurau în texte care nu aveau valoare juridică, aceste norme erau foarte constrângătoare și orientau investițiile. Dincolo de propensiunea spre autonomie, planificarea regională a avut în epocă și intenția de raționalizare a intervențiilor statului. În acest peisaj comunal fragmentat din punct de vedere instituțional și puțin solidar din punct de vedere financiar (cu toată repartiția egalitară la care se spera datorită concursului statului), resursele fiscale formau nervurile libertăților municipale, mai ales impozitele (din rațiuni electorale evidente, aleșii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
rol federator în cadrul aglomerației lor. Astăzi, în prelungirea unei "interco-munalități a proiectului", intens valorizată după douăzeci de ani, constituirea unei puteri politice a aglomerației urbane cu consilieri aleși prin sufragiu universal direct pare să constituie calea privilegiată de modernizare a peisajului instituțional. Rațiunile acestei orientări sunt în același timp de ordin urban, economic, social și politic. Pe plan urban, într-un număr de aglomerații, frontierele comunale sunt suspectate că paralizează elaborarea de proiecte urbane de anvergură. Cum să pui în act
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Pierre Mardaga, 1998, p. 46. 346 SCOT trebuie să definească nevoile și orientările în termeni de habitat, dezvoltare economică, servicii, deplasări; să precizeze principiile organizării spațiului, echilibrele între spațiile urbane, naturale și agricole; să determine obiectivele protecției mediului, siturilor și peisajelor, ca și prevenția riscurilor. 347 Patrizia Ingallina, op. cit., 2001, p. 7. 348 Philippe Genestier, "Les figures urbaines du débat idéologique", în Pouvoirs locaux, nr. 45, iunie 2000. 349 Vezi Marc Weil, Ville et automobile, Paris, Descartes & Cie, 2002. 350 Serge
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ajută acum, pentru bunul motiv că nu poate izbîndi împotriva curentului. Ipohondrul ar putea fi vindecat, eventual, dacă ar obține o clipă de libertate, în care ipohondria însăși i-ar putea fi tratată humoristic apărînd ca o umbră întunecată în peisajul vieții, care se pierde dacă e privită de la înălțime, dar care e covîrșitoare cînd ne aflăm jos, în mijlocul ei. Premisa este însă ca înălțimea să fie clară și să ne putem menține la înălțime. Această experiență zilnică nu ne trimite
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
din Saba și în abisiniană, iar apoi wein în germană și wine în engleză. Oricare ar fi rădăcina veritabilă a cuvântului vin, cultura vinului a însemnat un moment de cotitură în istoria popoarelor și a contribuit direct la elaborarea noilor peisaje agreste de tipul celor pe care încă le vedem astăzi în anumite regiuni mediteraneene. De asemenea, vinul rămâne legat de Mediterană și de cultura ei strălucitoare, ba chiar imperialistă uneori. Forța civilizatoare a vinului a dominat într-adevăr pentru multă
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Condițiile naturale ale regiunii s-au dovedit foarte favorabile exploatărilor viticole. Văile Napa și Sonoma s-au dovedit a fi mai potrivite culturii viticole decât bazinul Los Angelesului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, vița de vie făcea parte din peisajul californian. În 1890, viticultorii americani produceau deja aproape 1 milion de hl de vin. Însă, către sfârșitul secolului al XIX-lea, filoxera își face apariția. După ce a distrus viile din estul Statelor-Unite, filoxera 126, vehiculată prin intermediul căii ferate, a atacat
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
vie a fost introdusă în Brazilia în 1532 de către Martin Alfonso de Souza. Dezvoltarea acesteia s-a produs în funcție de colonizare și de diferitele valuri de imigrare. Astfel, portughezii, spaniolii, francezii și italienii au contribuit la expansiunea viticulturii braziliene. Către 1830, peisajul viticol se va transforma total, odată cu sosirea primei varietăți a viței de vie americane, Vitis Labrusca "Isabella". Rezistența acesteia la maladii, rapida ei aclimatizare și productivitatea i-au dat rapid supranumele de "strugure național". În 1994 Brazilia avea o suprafață
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Tintoretto sau Véronèse)... toate aceste exemple culturale sau artistice sunt mărturii însemnate ale importanței vinului de-a lungul istoriei umanității. Din momentul în care via a devenit vin, istoria acestuia este cu adevărat inseparabilă de cea a omului. Modelându-i peisajele, cântărind asupra economiei sale, vinul a trasat de-a lungul timpului contururile unei civilizații veritabile. Tocmai acestei civilizații și celor care o mențin în viață trebuie să le aducem omagiu aici: "Țărani și artiși, robi și vizionari, amatori de distracție
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
izgonit cu o brutalitate voioasă, cuvintele ajungând „în libertate” prin abolirea oricăror restricții gramaticale și a punctuației. Cu „Integral” (1925-1928), radicalismul primei faze se domolește și a. capătă o exprimare teoretică mai clară, ceea ce determină impunerea rapidă a revistei în peisajul literar al momentului. Interesul publicației pentru mai toate domeniile artistice este notabil, ca și voința de a ține pasul cu mișcarea europeană, după cum atestă manifestul, fără titlu și nesemnat, scris de Ion Călugăru. Din acest orgoliu al reprezentativității se naște
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
St. Roll aflându-se numele lui Tristan Tzara (convertit la suprarealism), Max Jacob, Pierre Reverdy, Blaise Cendrars sau G. Ribemont-Dessaignes. Oricum, creația poetică de aici o ia înaintea declarațiilor de principiu. S-a vorbit mult despre particularitatea revistei „Integral” în peisajul artistic românesc prin distanțarea asumată față de modernism, prin disponibilitatea și deschiderea față de orice experiență poetică nouă. Aici apar primele imagini ale unui urbanism din ce în ce mai agresiv și antimodern (cel puțin pentru modernismul artistic). Orașul geometrizat, orizontul imagistic tehnologizat sfidează tradiționalele reprezentări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
adaptarea sectorului agricol la schimbările climatice. Viitorul reformelor din sectorul agricol va lua în considerare nevoile de adaptare, astfel încât agricultorii pot continua afacerile într-o manieră durabilă, asigurând furnizarea serviciilor publice cum ar fi suportul pentru comunitățile rurale și întreținerea peisajelor rurale. 1.2.2.5. Adaptarea populației și schimbarea mentalității (adaptarea la căldură și situații de urgență) Pentru a asigura un nivel adecvat de informații și pentru a crea sprijinul public pentru politica de adaptare la schimbările climatice, în continuare
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
zonă și poate duce uneori la conflicte atunci când este amplasată în imediata apropiere a parcurilor naționale sau dacă nivelul de apă al barajului acoperă localități. Hidrocentralele pot afecta ecosistemele, calitatea apei, varietatea, precum și numărul de specii. Acestea totodată pot modifica peisajul. De asemenea, în zonele în care există centrale hidroelectrice, pot apărea perturbări climatice, ca urmare a excesului de umiditate atmosferică. Utilizarea energiei geotermale Exploatarea resurselor geotermale poate duce la un impact negativ asupra mediului, ca urmare a creșterii instabilității solului
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
pentru calitatea produselor alimentare și pentru protecția consumatorilor", 2.1 "Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale", 3.1 "Investiții în exploatațiile agricole", 3.2 "Constituirea grupurilor de producători", 3.3 "Metode agricole de productie destinate să protejeze mediul și să mențină peisajul rural", 3.4 "Dezvoltarea și diversificarea activităților economice care generează activități multiple și venituri alternative", 3.5 "Silvicultura", 4.1 "Îmbunătățirea pregătirii profesionale" și 4.2 "Asistență tehnică" din Programul național pentru agricultură și dezvoltare rurală finanțat din fonduri SAPARD
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182871_a_184200]
-
pentru calitatea produselor alimentare și pentru protecția consumatorilor", 2.1 "Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale", 3.1 "Investiții în exploatațiile agricole", 3.2 "Constituirea grupurilor de producători", 3.3 "Metode agricole de productie destinate să protejeze mediul și să mențină peisajul rural", 3.4 "Dezvoltarea și diversificarea activităților economice care generează activități multiple și venituri alternative", 3.5 "Silvicultura", 4.1 "Îmbunătățirea pregătirii profesionale" și 4.2 "Asistență tehnică" din Programul național pentru agricultură și dezvoltare rurală finanțat din fonduri SAPARD
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182870_a_184199]