16,895 matches
-
din Pitești (1940-1941) și Colegiul Național „Carol I” din Craiova (1941-1945). Este student la Facultatea de Litere și Filosofie din București (1946-1950), devenind, succesiv, dispecer la Direcția Centrală a Editurilor, Poligrafiei și Difuzării Cărții (1950-1951), secretar general de redacție (1952-1953), redactor principal și șef al redacției de valorificare a moștenirii literare la Editura de Stat pentru Literatură și Artă și Editura pentru Literatură (1953-1971), ulterior la Editura Științifică și Enciclopedică (1971-1986). Colaborează la „Argeș”, „Gazeta literară”, „Steaua”, „România literară”, „Manuscriptum”, „Limbă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288810_a_290139]
-
Va colabora la numeroase publicații din Lugoj („Răsunetul”, „Acțiunea”, „Învățătorul bănățean”, „Conștiința națională”), Timișoara („Vestul”, „Luceafărul”, „Fruncea”, „Colț de țară”, „Suflet nou”, „Cuvântul satelor”, „România de Vest”, „Dacia”, „Poporul român”, „Îndreptarea”), Arad („Hotarul”, „Înnoirea”, „Litera”, „Românul”, unde a fost și redactor responsabil), Oravița („Generația de mâine”), Mediaș („Lanuri”), Cluj („Societatea de mâine”, „Revista mea”, „Gând românesc”, „Tribuna”), Târgu Jiu („Gorjanul”), București („Zorile”, „Universul literar”, „Prepoem”, „Timocul”, „Convorbiri literare”, „Buna Vestire”, „Porunca vremii”, mai susținut scriind la „Sfarmă-Piatră”). O vreme a lucrat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
1942, Larga, j. Edineț), critic și istoric literar. Este fiul Anei (n. Habureac) și al lui Ilie Cimpoi, țărani. Urmează cursurile primare și medii în satul natal. După absolvirea Facultății de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1965), este redactor la revista „Nistru” (până în 1972), consultant la Uniunea Scriitorilor, redactor la editurile Cartea Moldovenească și Literatura Artistică, secretar literar la Teatrul de Stat „Mihai Eminescu” (1982-1983) și la Teatrul Liric „Alexie Mateevici” (1986-1987). În 1987 este ales secretar al comitetului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
Anei (n. Habureac) și al lui Ilie Cimpoi, țărani. Urmează cursurile primare și medii în satul natal. După absolvirea Facultății de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1965), este redactor la revista „Nistru” (până în 1972), consultant la Uniunea Scriitorilor, redactor la editurile Cartea Moldovenească și Literatura Artistică, secretar literar la Teatrul de Stat „Mihai Eminescu” (1982-1983) și la Teatrul Liric „Alexie Mateevici” (1986-1987). În 1987 este ales secretar al comitetului de conducere, iar în 1991, președinte al Uniunii Scriitorilor din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
PĂCALĂ, gazetă satirică apărută la București, săptămânal, între 16 iunie și 15 noiembrie 1860. Atacurile repetate împotriva guvernului, cu mijloace satirice dintre cele mai diverse, între care invectiva era un procedeu des întrebuințat, aduc darea în judecată a redactorului Pantazi Ghica și suspendarea periodicului. Prin iunie 1861 P. ar fi reapărut, dar numărul nu s-a păstrat, iar în anul 1865 Pantazi Ghica încearcă, fără succes, să scoată o nouă serie. Ușurința la scris a redactorului și-a găsit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288601_a_289930]
-
în judecată a redactorului Pantazi Ghica și suspendarea periodicului. Prin iunie 1861 P. ar fi reapărut, dar numărul nu s-a păstrat, iar în anul 1865 Pantazi Ghica încearcă, fără succes, să scoată o nouă serie. Ușurința la scris a redactorului și-a găsit un bun câmp de acțiune în P. Se critică hotărârile administrației, se parodiază discuțiile din Cameră sau stilul gazetarilor adverși. Umorul, cam greoi, rezultă mai ales din calambururi și din stâlcirea numelor proprii, dar se apelează și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288601_a_289930]
-
, publicație apărută la Cluj-Napoca, săptămânal, între 1990 și 25 noiembrie 1992, purtând subtitlul „Revista de atitudine și cultură pentru tineret”; până la numărul 21/1990 nu se indică ziua și luna apariției. Redactor-șef este Liviu Mân, redactor-șef adjunct - Christian Contras, iar secretar responsabil de redacție - Ciprian Moga. De la numărul 46/1991 Liviu Mân devine director, Alin Fumurescu redactor-șef, secretariatul de redacție fiind asigurat de Dan Pârcălab și Ovidiu Popa. Membrii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288495_a_289824]
-
, publicație apărută la Cluj-Napoca, săptămânal, între 1990 și 25 noiembrie 1992, purtând subtitlul „Revista de atitudine și cultură pentru tineret”; până la numărul 21/1990 nu se indică ziua și luna apariției. Redactor-șef este Liviu Mân, redactor-șef adjunct - Christian Contras, iar secretar responsabil de redacție - Ciprian Moga. De la numărul 46/1991 Liviu Mân devine director, Alin Fumurescu redactor-șef, secretariatul de redacție fiind asigurat de Dan Pârcălab și Ovidiu Popa. Membrii redacției, în mare parte semnatari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288495_a_289824]
-
pentru tineret”; până la numărul 21/1990 nu se indică ziua și luna apariției. Redactor-șef este Liviu Mân, redactor-șef adjunct - Christian Contras, iar secretar responsabil de redacție - Ciprian Moga. De la numărul 46/1991 Liviu Mân devine director, Alin Fumurescu redactor-șef, secretariatul de redacție fiind asigurat de Dan Pârcălab și Ovidiu Popa. Membrii redacției, în mare parte semnatari ai paginilor social-politice întitulate „Nu”, cuprinse în publicația studențeasca „Napoca universitară” (1974-1989), înțeleg să se delimiteze prin articolul-program Destul modelelor sovietice! de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288495_a_289824]
-
niciodată vreun compromis și nu va abdica de la adevărata datorie care este slujirea adevărului”. Din păcate, în afară unor gesturi de simpatie, cum este acela al lui Ștefan Aug. Doinaș, care le oferă în exclusivitate spre publicare poema Cronică șobolanilor, redactorii nu au reușit să atragă decât sporadic scriitori cunoscuți. E vorba de Ioan Alexandru, Dorin Tudoran și Teohar Mihadaș. Spre deosebire de aceștia, doar poetul Ion Mureșan s-a încumetat la o colaborare de durată, în 1991 și 1992. Interesant rămâne totuși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288495_a_289824]
-
, revistă de cultură apărută la Satu Mare, lunar, apoi neregulat, din ianuarie 1990 până în 1994. Redactor-șef: Radu Ulmeanu. Primul număr e îngrijit de un colectiv format din George Achim, Nae Antonescu, Ion Blendea, Mihai Fodor, Gal Elemer, Gheorghe Glodeanu, Cornel Munteanu, Dumitru Păcuraru, Alexandru Pintescu, Anamaria Pop, Ilie Sălceanu. Ulterior Radu Ulmeanu devine director, redactor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288849_a_290178]
-
Redactor-șef: Radu Ulmeanu. Primul număr e îngrijit de un colectiv format din George Achim, Nae Antonescu, Ion Blendea, Mihai Fodor, Gal Elemer, Gheorghe Glodeanu, Cornel Munteanu, Dumitru Păcuraru, Alexandru Pintescu, Anamaria Pop, Ilie Sălceanu. Ulterior Radu Ulmeanu devine director, redactor-șef fiind Ion Vădan, secretar general de redacție Ion Ghiur, redactor principal Vasile Tarta, iar subtitlul consemna faptul că publicația este scoasă de Casa de Editură Pleiade. De la numărul 2/1991 din colegiul de redacție face parte și Grigore Scarlat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288849_a_290178]
-
format din George Achim, Nae Antonescu, Ion Blendea, Mihai Fodor, Gal Elemer, Gheorghe Glodeanu, Cornel Munteanu, Dumitru Păcuraru, Alexandru Pintescu, Anamaria Pop, Ilie Sălceanu. Ulterior Radu Ulmeanu devine director, redactor-șef fiind Ion Vădan, secretar general de redacție Ion Ghiur, redactor principal Vasile Tarta, iar subtitlul consemna faptul că publicația este scoasă de Casa de Editură Pleiade. De la numărul 2/1991 din colegiul de redacție face parte și Grigore Scarlat. În articolul La început se arată că P. își propune „să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288849_a_290178]
-
Radu Petrescu, medic. Învață la București, unde urmează școala elementară, liceul și Facultatea de Medicină, absolvită în 1982. Profesează cinci ani într-un dispensar din județul Dâmbovița, ulterior alegând să se ocupe exclusiv de scris. Între 1990 și 1994 este redactor la „Cuvântul” și la „Amfiteatru”, trece la Editura Litera, iar din 1995 funcționează în cadrul Grupului Editorial All. Colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Contrapunct”, „Vatra”, „Viața românească”, „Arc”, „Arca”, „Dilema” ș.a. Prima sa prezență editorială se înregistrează odată cu volumul colectiv de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
Epoca” lui Nicolae Filipescu, lansată tot în 1885 (unde semnează „Cronica glumeață” cu pseudonimul, reluat și în anii următori, Radu Țandără), la „Lupta” lui George Panu, mutată de la Iași la București în 1886, unde B. își desăvârșește formația gazetărească, ajungând redactor-șef, apoi director și, în sfârșit, la „Adevărul”, unde Constantin Mille îl cheamă la începutul anului 1895, oferindu-i postul de prim-redactor și pe acela de coordonator, pentru puțină vreme, din ianuarie până în mai 1897, al suplimentului literar „Adevărul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
lui George Panu, mutată de la Iași la București în 1886, unde B. își desăvârșește formația gazetărească, ajungând redactor-șef, apoi director și, în sfârșit, la „Adevărul”, unde Constantin Mille îl cheamă la începutul anului 1895, oferindu-i postul de prim-redactor și pe acela de coordonator, pentru puțină vreme, din ianuarie până în mai 1897, al suplimentului literar „Adevărul ilustrat”. După 1900, părăsind „Adevărul”, se va dedica activității în presa conservatoare, căpătând încrederea unor fruntași ai partidului, care îi susțin candidatura pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
îi susțin candidatura pentru a fi ales deputat de Ilfov în două legislaturi (1911 și 1912). În acești ani va înființa, cu sprijinul lui P. P. Carp, la 5/18 mai 1900, cotidianul „Patriotul” (la care va fi, o vreme, redactor-șef), trecând apoi, după 1907, la foile centrale ale Partidului Conservator, „Epoca” și „Conservatorul” (la cea de a doua ajunge și prim-redactor prin 1912); în noiembrie 1914 devine, pentru puțină vreme, director al noului oficios conservator „Steagul”, de orientare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
lui P. P. Carp, la 5/18 mai 1900, cotidianul „Patriotul” (la care va fi, o vreme, redactor-șef), trecând apoi, după 1907, la foile centrale ale Partidului Conservator, „Epoca” și „Conservatorul” (la cea de a doua ajunge și prim-redactor prin 1912); în noiembrie 1914 devine, pentru puțină vreme, director al noului oficios conservator „Steagul”, de orientare marghilomanistă, unde va susține, contrar liniei oficiale a gazetei, necesitatea realizării unității naționale românești printr-o politică energică, în condițiile favorabile oferite de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
1947. Încă din anii studenției se implică în activitatea Uniunii Tineretului Comunist și a organizațiilor aflate sub comanda directă sau sub influența Partidului Comunist, ca Apărarea Patriotică și Uniunea Patrioților. Intră în presa de partid, fiind, între 1948 și 1953, redactor la ziarul „Zori noi” din Suceava. Mai târziu va lucra la revistele „Săteanca”, „Femeia”, „Luceafărul”, „Viața militară” și la Redacția publicațiilor pentru străinătate. Debutează în 1939, încă elev, cu proza poematică Iarna rădăuțeană la revista „Suceava”, iar editorial în 1940
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
război, pentru scurt timp, face parte din delegația română la Conferința de Pace de la Paris, apoi se întoarce în țară, stabilindu-se la Sibiu, unde își asumă, în continuarea preocupărilor tatălui său, diverse funcții de conducere la Astra: secretar literar, redactor și redactor-șef al revistei „Transilvania” (din 1923), redactor al calendarelor Astrei („Amicul poporului”, 1924-1933, „Calendarul săteanului”, 1924-1933, „Calendarul Astra”, 1925-1928, 1930-1936, „Calendarul Daciei Traiane”), redactor al colecției de literatură „Biblioteca poporală a Asociațiunii”. În noiembrie 1941, silit de asaltul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
scurt timp, face parte din delegația română la Conferința de Pace de la Paris, apoi se întoarce în țară, stabilindu-se la Sibiu, unde își asumă, în continuarea preocupărilor tatălui său, diverse funcții de conducere la Astra: secretar literar, redactor și redactor-șef al revistei „Transilvania” (din 1923), redactor al calendarelor Astrei („Amicul poporului”, 1924-1933, „Calendarul săteanului”, 1924-1933, „Calendarul Astra”, 1925-1928, 1930-1936, „Calendarul Daciei Traiane”), redactor al colecției de literatură „Biblioteca poporală a Asociațiunii”. În noiembrie 1941, silit de asaltul tot mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
la Conferința de Pace de la Paris, apoi se întoarce în țară, stabilindu-se la Sibiu, unde își asumă, în continuarea preocupărilor tatălui său, diverse funcții de conducere la Astra: secretar literar, redactor și redactor-șef al revistei „Transilvania” (din 1923), redactor al calendarelor Astrei („Amicul poporului”, 1924-1933, „Calendarul săteanului”, 1924-1933, „Calendarul Astra”, 1925-1928, 1930-1936, „Calendarul Daciei Traiane”), redactor al colecției de literatură „Biblioteca poporală a Asociațiunii”. În noiembrie 1941, silit de asaltul tot mai insistent al bolii, renunță la îndatoririle și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
asumă, în continuarea preocupărilor tatălui său, diverse funcții de conducere la Astra: secretar literar, redactor și redactor-șef al revistei „Transilvania” (din 1923), redactor al calendarelor Astrei („Amicul poporului”, 1924-1933, „Calendarul săteanului”, 1924-1933, „Calendarul Astra”, 1925-1928, 1930-1936, „Calendarul Daciei Traiane”), redactor al colecției de literatură „Biblioteca poporală a Asociațiunii”. În noiembrie 1941, silit de asaltul tot mai insistent al bolii, renunță la îndatoririle și responsabilitățile pe care le avea. P.-P. publică în 1908 o broșură, Probleme teatrale, urmată de alte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
Liliana (11.VII.1949, Sibiu), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Elenei (n. Veștemean) și a lui Ioan Ursu, inginer. Urmează la București Liceul „Gheoghe Lazăr” (1963-1967) și Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, secția engleză (1967-1972). După absolvire devine redactor la emisiunile culturale în cadrul Televiziunii Române, iar din 1981 la secțiunile omoloage de la Radiodifuziune. Între 1972 și 1979 funcționează și ca asistent-colaborator la Universitatea din București, secția limba și literatura engleză. De două ori bursieră Fulbright (1992-1993, 1997-1998), a mai beneficiat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
de Spiru Haret) și la Biblioteca Fundației Universitare „Carol I” (timp de treisprezece ani). Este unul dintre fondatorii revistei „Floare albastră” (1898-1899); face parte din colegiul de redacție al „Luceafărului”, apoi din comitetul de conducere al revistei „Sămănătorul”, al cărei redactor este de asemenea. Împreună cu Mihail Sadoveanu, D. Anghel și Ilarie Chendi înființează revista „Cumpăna”. A debutat, sprijinit de C.D. Fortunescu, în mai 1892, cu poezia Izvorul, în „Revista școalei” de la Craiova și, editorial, cu volumul de traduceri Apostolul și alte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]