17,708 matches
-
fiecărei partide și repertoriul selectiv și calitativ au încheiat apoteotic manifestarea la care mă refer! Imnul Gaudeamus și Mulți ani prin glasurile tuturor s-au reunit într-un torent de simțire sărbătorească pentru elevi, profesori și invitați! Cuvântul de mulțumire, rostit în final de către directorul Școlii Normale, prof. Viorel Paraschiv, a întregit, sporindu-i semnificația, atmosfera de seriozitate și dăruire proprie unui colectiv unit în gând și faptă. Sunt convins, așadar, că învățăceii de azi, coordonați cu dăruire de dascălii lor
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
apropierea Odesei. Cine a crezut că va muri de glonț el care crescuse între țărani de diferite naționalități, el care era atât de iubit de toată suflarea satului. Nici n-a apucat să se însoare, să aibă cine să-i rostească și să-i pomenească numele. Mda. Soarta. Revizori, revizori Am lucrat la revizoratul școlar mulți ani, dar nu mulți tare. Trei înainte de armată și unul după. Am avut șefi de toate felurile și de toate partidele. Ion Moldoveanu, ardelean din
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
fi bântuit de duhuri necurate. Femeile de acolo știau descântece și, pentru a intra în grațiile unor duhuri nu tocmai curate, spre a le ajuta, uneori în anumite nopți magice, dansau goale în fața ferestrelor deschise sau înconjurau casa, tot goale, rostind incantații doar de ele știute. În acea dimineață a oprit în fața primăriei un Aro pe care nu-l mai văzusem niciodată. Din el au coborât instructorul și cei doi tovarăși de la Colegiul de Partid, poliția politică a partidului de pe vremea
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
prima dată în viață nevoia să fac semnul Sfintei Cruci și să mă rog. Am spus în gând de câteva ori la rând rugăciunea Tatăl nostru, pe care o știam din copilărie, dar erau mulți, mulți ani de când nu o mai rostisem. În timp ce mă rugam, o emoție necunoscută a pus stăpânire pe mine. Am dormit puțin, tresărind mereu. Urletele câinilor nu mai conteneau, iar cucuveaua stătea nemișcată sus, pe coșul de fum, și își exersa vocalizele sinistre ca într-un scenariu de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
să locuiască împreună cu familiile lor în comună? O cunosc, am răspuns. După ședința de comitet, în care vei fi instalată, îți aduci soțul și copilul și te muți în casa unde a locuit primărița. În cuvântul pe care îl vei rosti după instalare, vei spune oamenilor că te muți cu familia în comună. Vei fi ajutată să ai condiții mai bune, lemne și tot este necesar pentru a trăi decent. Vom căuta un serviciu soțului. A doua zi dimineață, adusă cu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
meserie sau alta. Eu vă spun, tovarășa, că nu mă duc! Aveți grijă că toți sunt furioși și nu vor merge acolo unde vreți dumneavoastră. Nici cu miliția nu plec de acasă. Acestea au fost cuvintele pe care le-a rostit înainte de a ieși pe ușă. Am rămas uitându-mă după el. Parcă amuțisem. Nu puteam articula o vorbă. Nu știam ce să fac în situația creată. Între timp secretarul dispăruse, bănuind că va urma un scandal, după minciuna pe care
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
de 2 ani, ce pregătea "cadre noi" pentru diplomație, dar și pentru alte instituții centrale, am părăsit Iașul "în grabă mare", fiind conștient că nu-mi putea oferi nimic din ceea ce îmi doream și visam și ajuns în București, am rostit, ca Rastignac: "Și acum între noi doi"! Cum am ajuns de la Iași la București? Să mă explic. În toamna lui 1966 m-am trezit chemat la cabinetul "tovarășului prim secretar al Regiunii de partid Iași", pe atunci un om cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
meu" și de a fi nevoiți, pe viitor, să se învețe cu mânuirea mopului în părțile comune. Am citit multe cărți și documente despre momentul dobândirii Independenței la 1877, despre entuziasmul național, având în memorie, în acest context, celebrele cuvinte rostite de Mihail Kogălniceanu în Parlament. Așa am strigat, soția și cu mine: "Suntem națiune independentă". "Uraaa"!, când ne-am mutat în locuința "proprietate personală", aflată tot în Baltă Alba, dar "mai central". Aveam să constat la prima " Adunare a locatarilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
ne ascultă să ne pupe-n cur!" Mi-am spus ca prestația de înalt profesionalism în "room-service", asigurată de "cooperator", merita o recompensă pe măsură! Nu știu ce-o fi gândit și o fi simțit Iulius Cezar la trecerea Rubiconului, rostind memorabilele cuvinte Alea iacta est (zarurile au fost aruncate), dar eu, după "declarația adolescentină de amor" de mai sus, formulată, e adevărat, în termeni nu prea "diplomatici", m-am simțit aidoma lui Ahil peleianul, gata să mă înfrunt cu muritorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
propoziție sau un cuvânt nu erau bine înțelese de translator le repeta. L-am surprins de câteva ori chiar sesizând traduceri incorecte în limbi străine: în germană, la o conferință de presă cu cancelarul Austriei, și în franceză, la toastul rostit la dineul oferit în onoarea președintelui Beninului. Urmăream translația colegilor și am sesizat, în ambele cazuri, nuanțe puțin diferite ale traducerilor față de ce spusese Ceaușescu și, spre mirarea mea, acesta a întrerupt discursul, a repetat cele spuse, solicitând traducerea exactă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
toți neuronii funcționând la capacitate optimă, mereu "pe fază" și cu o experiență de 10 ani pe atunci în MAE și, în subsidiar, cu "colegii cu ochi bleu" peste tot, nu aveam cum să mă ia gura pe dinainte să rostesc niște cuvinte și aprecieri ca cele menționate, față de un eveniment de care mă durea absolut "în cot"! ACTUL VII CHILE LINDO La ceva timp după eșuarea "decolării spre Roma", directorul meu m-a informat că "tovarășul ministru Ștefan Andrei vrea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
și depus cu onoruri de șef de stat la un mausoleu din Santiago! Se spune că în timpul asaltului Palatului Moneda Augusto Pinochet i-ar fi oferit posibilitatea de a se preda și a părăsi țara, la care Allende ar fi rostit celebrul "Nunca" niciodată! În aceeași zi, la ora 18,00, se formează Junta Guvernamentală, compusă din generalul Augusto Pinochet, ca reprezentant al armatei, amiralul Jose Toribio Merino, marină, general Gustavo Leigh, aviație, și generalul Cezar Mendoza, carabinieri-jandarmerie. Inițial, Junta trebuia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Surinam, care s-a arătat interesat de a cunoaște România și căruia, pe baza aprobărilor centralei MAE, i-am facilitat în același an o vizită în țara noastră. Datorită bunelor relații cu Enrique Iglesias, mi s-a dat posibilitatea să rostesc în plen un salut din partea României, evidențiind interesul de dezvoltare a relațiilor cu statele din zonă. La încheierea reuniunii, gazdele au organizat o acțiune protocolară pentru "șefii de delegații", la un "rancho", o fermă din afara Montevideo. Am fost transportați cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
a denunțat fuziunea cu junimiștii, care avea să se refacă abia În martie 1907, când, după izbucnirea răscoalei, avea să-i cedeze șefia Partidului Conservator lui Carp și să prezinte demisia guvernului. La 10 martie 1907, Petre P. Carp a rostit În Parlament faimosul lui discurs, care s-a Încheiat cu formula: „nu este decât un singur lucru de făcut,...represiunea. Vom aviza pe urmă”. În 1909, Carp insista pentru realizarea și menținerea unei strânse prietenii cu Imperiul Austro-Ungar declarând că
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
art. 7 privitor la acordarea de drepturi civile și politice fără deosebire de religie a deranjat România, cât amestecul puterilor străine În treburile interne ale statului român. După semnarea Tratatului de la Berlin, Carp s-a menținut Într-o anumită rezervă, rostind o serie de discursuri În parlament privind problema modificării Constituției, declarând În discursul din 28 februarie 1879 de la Senat că susținea modificarea articolului 7, asigurând guvernul de tot sprijinul posibil. Capitolul III Petre P. Carp și politica externă a României
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
oficial prințului Reuss dorința României de a intra În Tripla Alianță și Îl ruga să ceară pentru el o audiență la prințul Bismarck. Însă evenimentele s-au complicat datorită incidentului de la Iași din 17-18 iunie 1883, când, deputatul Petre Grădișteanu, rostind un toast la banchetul organizat cu ocazia inaugurării statuii lui Ștefan cel Mare, a făcut referire la „pietrele prețioase care lipsesc din coroana lui Ștefan cel Mare”. Într-o telegramă transmisă la Viena la 21 iunie 1883, la 4 zile
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
referire la „pietrele prețioase care lipsesc din coroana lui Ștefan cel Mare”. Într-o telegramă transmisă la Viena la 21 iunie 1883, la 4 zile de la discursul lui Grădișteanu, baronul Mayr Îi punea la curent pe superiorii săi despre cuvântările rostite la Iași și Întreba dacă era cazul să se adreseze ministrului de externe D.A. Sturdza, pentru explicații. Cuvântarea lui Grădișteanu - rostită În cadrul unei manifestări oficiale, a stârnit o vie reacție, mai Întâi a presei, apoi a diplomației din Austro-Ungaria, aducând
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
1883, la 4 zile de la discursul lui Grădișteanu, baronul Mayr Îi punea la curent pe superiorii săi despre cuvântările rostite la Iași și Întreba dacă era cazul să se adreseze ministrului de externe D.A. Sturdza, pentru explicații. Cuvântarea lui Grădișteanu - rostită În cadrul unei manifestări oficiale, a stârnit o vie reacție, mai Întâi a presei, apoi a diplomației din Austro-Ungaria, aducând relațiile româno-austro-ungare În pragul unei grave rupturi. Ceea ce atârna foarte greu era amenințarea directă a Germaniei lui Bismarck transmisă lui Brătianu
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
conservator a atras atenția monarhului că Rusia Învingătoare nu ar fi tolerat În România o dinastie Hohenzollern, că va impune o dinastie Ghica, Sturdza, Brătianu sau Carp, cerând regelui să nu accepte alăturarea la Antanta. În finalul discursului ar fi rostit el acele fraze care au produs stupoare și uimire În rândul auditoriului, care au șocat pe rege și pentru care a fost criticat și catalogat drept un intransigent: „Am un ziar <Moldova>, de mâine Îl voi Închide. Am trei fii
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
să fie scăpată”. Cuvintele sale au fost condamnate de toți cei prezenți, iar regele Ferdinand chiar i s-a adresat rugându-l să-și retragă cuvintele, convins că ele nu exprimă adevăratele simțăminte ale bătrânului conservator, considerând că le-a rostit Într-un „moment de necugetată mânie”, dar Carp a repetat ceea ce spusese anterior „sunt silit să repet Încă o dată că urez armatelor noastre să fie Învinse, pentru că nu văd alt mijloc de a salva România”. La refuzul acestuia, Brătianu, care
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
domnule Carp „nu mai poți avea nimic comun cu această țară și cu acest neam”. Vorbele lui au fost interpretate ca o răzbunare pentru că nu a fost preferat de Rege și nu a fost chemat să guverneze, dar le-a rostit din dorița de a-l determina pe rege să declare singur războiul Împotriva „Colosului de la Nord”. Carp s-a Înșelat În aprecieri pentru că, Înainte de toate, Ferdinand era un rege constituțional, care a trebuit să respecte voința majorității, deși În
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
înalt și simpatic. Cine nu îi cunoaște defectul îl poate lua ca pe unul din tinerii contemporani, un purtător de blugi, geacă și adidași. Când deschide gura, abia atunci îți poți da seama cât de deteriorat este Vasile. Cuvintele le rostește cu greu, frazele sunt legate într-o structură sui generis, nu poate citi, nu scrie, de numărat numără numai de la 5 la 10. Această tendință de a asimila sintetic, pe bucăți, îi permite să recunoască titlurile ziarelor, unele nume de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
a spus că orice român este puțin ieșean. Acum, când lașul se pregătește pentru inevitabilul festival al teiului în floare, într-adevăr, prieteni sau, dimpotrivă, neprieteni și ostili lașului, simt că sunt puțintel ieșeni. De obicei, ideea aceasta nu se rostește; se simte. Este unul din farmecele acestui detestat, hulit, disprețuit și totuși mult iubit oraș. Ca orice fapt din categoria "amoroasă", este greu de explicat acest atașament. La începutul carierei, după ce am prezentat la Societatea de Medici și Naturaliști o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
astrahan; fețe de bătrână, care, ascunse sub broboadă, par a-ți aminti de un anume semn, de care te cercetează, dacă îl mai știi. Tăcutele portrete ale pământului lui Potârniche sunt tăcutele povești pe care cineva ar trebui să le rostească, ori cineva să le pună pe portativ. Dincolo de măiestrie, de poezia picturii, dincolo de ochii care îți mărturisesc ceva știut dar tăinuit, întreaga expoziție, marile panouri de peisaje de acasă, este o mustrare tăcută, dar aspră. Am plecat de la această întâlnire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cel mai bun prieten; desigur că și acest „principiu” face parte din morala liberală la care s-a adaptat cu desăvârșire noua jumătate de ministru. Nu știu de ce, îmi vine în minte tocmai acum o comparație din discursul de recepție rostit de Vasile Pârvan la primirea lui D. Gusti la Academie: era vorba de oamenii fără caracter, care se cațără cu ușurință pe prăjina onorurilor sociale, ca o maimuță, pe când adevărații oameni se zbat și muncesc fără preget pentru fiecare treaptă
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]