19,447 matches
-
de repetiție, în speță cei trei parametri asociați nivelului de forță musculară pentru a învinge inerția, alcătuiesc viteza de accelerare a fiecărui sprinter. În concepția lui T. Ardelean, 1991, dezvoltarea acestei forme de manifestare a vitezei, se bazează pe dezvoltarea simțului de accelerare și duce la creșterea capacității de accelerare. Aceasta nu se combină obligatoriu cu acea capacitate care permite menținerea unei viteze ridicate de deplasare. De aici derivă și necesitatea de a lucra separat aceste două componente. În atletism, posibilitatea
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
este mai mult decât atât. De fapt, ne găsim În fața unui proiect plin de constrângeri stringente și cerințe drastice ale misiunii educaționale. Copiii sunt consumatori avizi, cu nevoi sofisticate. Un design bun trebuie să Îi Încânte și să le angajeze simțurile, cauzând interacțiunea cu altceva În afară de ei. De aici, am putea identifica două aspecte importante În crearea de spații adecvate pentru copii: necesitatea sporirii creativității copiilor prin oportunitățile oferite În acele spații, cât și posibilitatea copiilor de a interveni asupra spațiului
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
și cu istoria rămîne persoana umană. De aceea, libertatea ei este totală. Să fi dispărut însă odată cu transcendențele obiectivate și capacitatea omului actual de a-i recunoaște transcendenței veritabile prestigiul nelumesc, caracterul incontestabil, necondiționat, suprem obiectiv? Cum poate fi păstrat simțul transcendenței veritabile într-o lume în care obiectivările oricărei transcendențe sînt puse în chestiune, relativizate? Cum poate fi păstrată conștiința unei transcendențe efectiv transcendente, mobilizatoare? O primă linie de răspuns ar privi deosebirea dintre obiectivările de tip ecran (sau idol
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de tip formal, individual, oricît ar fi ele de meritorii ori de înalte căci casa e lucru întemeiat, stabil, închis între limite fixe, la condiția înaintării, care folosește limitele drept praguri dincolo de care e de trecut. Condusă de un acut simț al infinitului, ființa utilizează atunci fiecare prag pentru a-și intensifica convergența spre țintă. Limitele fixe ale casei sînt înlocuite de limite mobilizatoare, transparente : ele devin corturi care vorbesc despre popasuri scurte, despre starea însăși a călătoriei, despre absorbirea condiționărilor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
se pregătește, în această lume, prin dominația calmă a spiritului asupra trupului de carne ; se împlinește cînd ființa umană atinge principiul ceresc al trupului său. La cel din urmă se referea Origen cînd pretindea că laxitatea față de corpul pieritor tocește simțurile spirituale, minează vivacitatea celuilalt trup, îl amorțește. în pustia egipteană, Antonie și emulii săi încercau să-și conducă trupul de carne spre întîlnirea cu principiul lui. Posturile, disciplina rugăciunii și a muncii manuale nu urmăreau să mortifice trupul pieritor, ci
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
nu ajunge și el, în Phaidon, la o răsturnare de perspectivă, nu vorbește și el despre un pămînt pur, văzut de sus, ale cărui materii au strălucirea nestematelor, căci acesta ține la lumină ceea ce pămîntul nostru ascunde în măruntaiele lui? Simțurile fericiților care locuiesc acolo prefigurează simțurile spirituale ale lui Origen : sînt mai ascuțite, mai treze, percep lucrurile așa cum sînt ele cu adevărat. Desigur, cei ce au trăit în filozofie persistă pînă la capăt în separarea spiritului de trup, pe care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
la o răsturnare de perspectivă, nu vorbește și el despre un pămînt pur, văzut de sus, ale cărui materii au strălucirea nestematelor, căci acesta ține la lumină ceea ce pămîntul nostru ascunde în măruntaiele lui? Simțurile fericiților care locuiesc acolo prefigurează simțurile spirituale ale lui Origen : sînt mai ascuțite, mai treze, percep lucrurile așa cum sînt ele cu adevărat. Desigur, cei ce au trăit în filozofie persistă pînă la capăt în separarea spiritului de trup, pe care o realizează deplin și definitiv după
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
basmele oferă „lecții” de purtare corectă, dându-le cititorilor sfaturi despre cum să reușească în viață. Rolul pedagogic al basmului popular a fost semnalat de C. Bărbulescu: „Poveștile au un tâlc și un rol educativ, ajutând, prin mijlocirea metaforei, dezvoltarea simțului artistic al ascultătorilor. Prin mijlocirea imaginilor poetice se exprimă modul în care gândește poporul despre bine și rău, despre dreptate și nedreptate, despre umanitate și asuprire, despre recunoștință și ingratitudine, despre egalitate, cinste și înțelepciune”[1, p.9]. Imperfecțiunile omului
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
prostia, agresivitatea, trădarea, demagogia etc”[2, p.113]. Prin satirizarea acestor trăsături și manifestări negative, general-umane, fabula contribuie la conștientizarea cititorilor asupra modului de a se comporta și de a gândi și subliniază importanța unor atitudini pozitive precum modestia, generozitatea, simțul realității, sinceritatea, hărnicia, etc. Importanța studierii fabulei este rolul moral pe care aceasta îl are asupra elevilor. Astfel, cei care descoperă cât de urâte sunt unele manifestări ale oamenilor vor evita să le facă, iar cei care se identifică în
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
și-a exprimat convingerea că experiențele tuturor oamenilor ar putea să ducă la descoperirea legilor naturii și la cunoașterea științifică a voinței divine. Acest lucru era posibil în virtutea dreptei rațiuni, prin care oamenii cunosc natura lucrurilor create plecând de la datele simțurilor. (Cumberland a reluat așadar vechea teorie scolastică a conformități rațiunii umane cu rațiunea divină.) Observația ne arată că oamenii nu sunt atât de asociali pe cât îi descrie Hobbes și că ei sunt capabili de limitarea naturală a acțiunilor. Acest lucru
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
legii naturale trebuie dobândită. "De vreme ce această lumină a naturii nu e dată de tradiție sau de vreun principiu moral interior înscris în mintea noastră de la natură, nu mai rămâne nimic altceva prin care poate fi definită, decât rațiunea și percepția simțurilor. Căci doar aceste două facultăți par a învăța și educa mințile oamenilor să facă ceea ce este caracteristic pentru lumina naturală"42. Prin urmare, întrebarea cum cunoaștem legea naturală? primește, în Eseuri, răspunsul preferențial: prin experiența sensibilă. Legea naturală ne revelează
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
toate celelalte animale o puternică dorință de autoconservare și a binecuvântat lumea cu lucruri potrivite pentru hrană și toate celelalte necesare vieții"6. În continuare, vorbește despre superioritatea speciei umane arătând că, dacă Dumnezeu a înzestrat animalele cu instincte și simțuri, omului i-a dat și rațiune pe lângă simțuri, care este chiar "vocea lui Dumnezeu". Aceasta îl învață și în același timp îl asigură că "urmând înclinația sa naturală, omul trebuie să își conserve ființa, prin aceasta urmând Voința Creatorului său
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
și a binecuvântat lumea cu lucruri potrivite pentru hrană și toate celelalte necesare vieții"6. În continuare, vorbește despre superioritatea speciei umane arătând că, dacă Dumnezeu a înzestrat animalele cu instincte și simțuri, omului i-a dat și rațiune pe lângă simțuri, care este chiar "vocea lui Dumnezeu". Aceasta îl învață și în același timp îl asigură că "urmând înclinația sa naturală, omul trebuie să își conserve ființa, prin aceasta urmând Voința Creatorului său și are totodată dreptul de a se folosi
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
îl învață și în același timp îl asigură că "urmând înclinația sa naturală, omul trebuie să își conserve ființa, prin aceasta urmând Voința Creatorului său și are totodată dreptul de a se folosi de acele creaturi pe care rațiunea sau simțurile sale le descoperă ca fiindu-i folositoare. Și, astfel, luarea în proprietate a creaturilor se bazează pe dreptul pe care omul îl are de a se folosi de acele lucruri care îi sunt necesare sau folositoare existenței"7. Așa cum am
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
am avea, la Locke, un concept al stării naturale care constituie "un amestec de imaginație istorică și abstracții logice operate plecând de la datele societății civile". În sfârșit, potrivit lui Locke, oamenii din starea naturală sunt dotați cu rațiune și, deci, cu simțul onoarei și al adevărului; ei au posibilitatea de a stabili convenții în afara și înaintea societății civile, pe care chiar le pot respecta. Am arătat mai sus că, la Locke, asocierea dintre oameni se realizează în două etape: mai întâi au
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
pună în evidență că autorul împărtășește într-o anumită măsură presupoziția fundamentală a lui Hobbes. Distincția dintre starea naturală originală și starea naturală decăzută nu modifică mecanismul contractului social, atâta vreme cât "paradisul [a fost] pierdut"80. Faptul că omul natural are simțul moralității și este sociabil nu schimbă nimic din logica utilitaristă a asocierii prin alegere rațională. Când oamenii sunt angajați într-o luptă radicală unii împotriva celorlalți, moralitatea trece într-un plan secundar: starea de război este cea mai bună dovadă
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
bulgari, ungaro-sași și slavi răsăriteni. Însă, întrucât apropierea, dacă nu similaritatea între limba vorbită la est de Prut și la vest de acesta, pe întreg cuprinsul statului românesc, sunt evidente și nu pot fi contrazise de nici un studiu de bun simț, Vasile Vieru dă o explicație la fel de absurdă ca și cele expuse în rândurile de mai sus: „Eu stau ferm pe poziție că limba moldovenească este IDENTICĂ cu limba română, dat fiind faptul că limba română are la bază lexicul și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
dintre Tisa și Nistru, locuitori care vorbesc limba moldovenească, cu numele schimbat de „limba română”. Aberații care nu mai au legătură cu cercetarea științifică a izvoarelor istorice, în cursul căreia se pot strecura erori, ci cu contrazicerea logicii de bun simț. Identitatea de limbă a românilor și moldovenilor este susținută și de Victor Stratan, într-un articol publicat în același ziar al Partidului Comunist. Mai exact, afirmă el, moldovenii și românii vorbesc într-o limbă „reciproc înțeleasă”, dar, consideră el, poate
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
multe ori (...) toate melodiile auzite în ajun”. Iar reprezentațiile teatrale ale trupelor lui Bobescu și Pechea Alexandrescu, ce cuprindeau dansuri, melodii românești, costume naționale, aveau un efect similar: „Piesele teatrale, cântecele, dansurile, costumele, toate acestea formau o bună hrană, cimentând simțul nostru moldovenesc”. Așadar teatru românesc cimenta simțul moldovenesc, o identitate între cele două spirite pe care viitorul preot nici măcar nu simțea nevoia de a o explica. După 1918 și mai ales după 1940, subiectul apartenenței locuitorilor dintre Prut și Nistru
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Iar reprezentațiile teatrale ale trupelor lui Bobescu și Pechea Alexandrescu, ce cuprindeau dansuri, melodii românești, costume naționale, aveau un efect similar: „Piesele teatrale, cântecele, dansurile, costumele, toate acestea formau o bună hrană, cimentând simțul nostru moldovenesc”. Așadar teatru românesc cimenta simțul moldovenesc, o identitate între cele două spirite pe care viitorul preot nici măcar nu simțea nevoia de a o explica. După 1918 și mai ales după 1940, subiectul apartenenței locuitorilor dintre Prut și Nistru la poporul român, identitatea dintre limba română
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
redobîndește locul cuvenit în desfășurarea științei"17 (subl. ns., I.D.). Doar cu ajutorul unor concepte construite teoretic și ajustate prin tot felul de trucuri legitime putem avea acces acolo unde altfel "nu se poate pătrunde în chip direct nici pe calea simțurilor și nici prin concepte abstracte extrase de-a dreptul din empirie"18. Blaga va ajunge la ideea conceptelor-imagini în Experimentul și spiritul matematic (1969), după ce a resemnificat termenul de dogmă introdus odată cu Eonul dogmatic (1931) și după ce va trece de la
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
o astfel de tatonare așa-zis epistemică în cheia lui "de, știu eu?". De aici concluzia lui Noica despre raportul dintre prostie și inteligență, o evaluare formulată într-o meditație din Rampa, cu o retorică intenționat esopică, în răspăr cu simțul comun: "Prostul știe totdeauna, asta-i marea lui superioritate. Chiar dacă n-o știa el, au știut-o alții: iar el are memorie. Vorbele de spirit, marile adevăruri, fleacurile esențiale care fac viața unei societăți prostul le transmite și întreține. Din
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
optimist și activ, nu sesiza cezura cultură-religie pentru motivul, firesc, că sensibilitatea lui religioasă nu era aceea a unui spirit contemplativ, o lacună care genera o lipsă a orientării spre esențial și, în egală măsură, o lipsă totală a acelui simț pentru eternitate 103, trăsături pe care același Cioran le va invoca ori de cîte ori va (re)gîndi binomul ființă și timp. Adaptată, transfigurată și neizvorînd dintr-o structură de viață irațională, fără să aibă astfel propria-i diferență specifică
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
dezbaterii (caracteristică spiritelor care eludează judecățile apodictice), la care se adauga o permanentă ispită a esențialului, un patos al lucidității, al ideilor clare și distincte, o plăcere a simplității demonstrațiilor, a observației aparent elementare, după cum aveam acolo și un evident simț al perspectivei istorice și al metamorfozelor istoriei (inclusiv literare). Aproape în fiecare pagină scrisă de Romul Munteanu se simțea o gîndire care voia să fie obiectivă, un producător de idei prea puțin sau deloc dispus la speculații sterile sau afirmații
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
scrisă de Romul Munteanu se simțea o gîndire care voia să fie obiectivă, un producător de idei prea puțin sau deloc dispus la speculații sterile sau afirmații generoase, dar interesat în schimb de formularea unor judecăți care să zgîlțîie prostul simț comun. Așa scrie criticul Romul Munteanu chiar și atunci cînd face portretul spiritual al lui Dan Deșliu, despre care spune că s-a "născut ca un poet perimat, iar astăzi ne apare ca un scriitor desuet", un creator care, de la
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]