1,704 matches
-
centrale a cooperației și împroprietăririi, avînd următoarele atribuțiuni: a) Constituirea, conducerea și controlul obștilor de arendare, cumpărare și împroprietărire, conform legii băncilor populare și legii de apropriere și împroprietărire; ... b) Îndrumarea și controlul tehnic al exploatărilor agricole, înainte și după împroprietărire, îmbunătățirea tehnicei agricolă a sistemelor de cultură și selecționarea semințelor și animalelor. ... Ministerul agriculturii va executa prin această direcțiune toate măsurile de îmbunătățire și îndrumare a micei culturi; c) Organizarea și conducerea campurilor de selecțiune a plantelor, procurarea sau producerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140894_a_142223]
-
suportate de ministerul agriculturii. IV. - Direcțiunea funciară și a creditului ipotecar Articolul 36 Această direcțiune are următoarele atribuțiuni: a) Conducerea și executarea lucrărilor de expropriere a moșiilor mai mari de 100 hectare, conform legii de expropriere; ... b) Conducerea și înfăptuirea împroprietăririi, colonizărilor și comasărilor; ... c) Cumpărarea de moșii sau părți de moșii pentru a fi parcelate și vândute cultivatorilor de pămînt. Aceste cumpărări se vor face prin emisiune de obligațiuni; ... d) Cumpărarea de parcele dela mici cultivatori în vederea comasării; ... e) Acordarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140894_a_142223]
-
Un agrogeolog delegat de institutul geologic; - Un agronom; - Directorul observatorului astronomic din București, și - Directorul cadastrului. Membrii acestui consiliu vor fi numiți pe 4 ani de ministerul agriculturii. Consiliul de administrație al direcțiunii generale a Casei centrale a cooperației și împroprietăririi. Articolul 42 Acest consiliu se va compune din 7 membri: - 2 membri delegați de consiliul de administrație al centralei băncilor populare; - 2 membri delegați de consiliul de administrație al centralei cooperativelor sătești de producție și consum; - 2 membri delegați de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140894_a_142223]
-
administrație al centralei băncilor populare; - 2 membri delegați de consiliul de administrație al centralei cooperativelor sătești de producție și consum; - 2 membri delegați de consiliul de administrație al centralei obștiilor, precum și din directorul general al Casei centrale a cooperației și împroprietăririi, care va avea vot deliberativ. Fiecare din consiliile celor trei centrale vor delegă, un membru dintre cei aleși și unul dintre cei numiți. Directorii celor 5 secțiuni pot lua parte la ședințele consiliului direcțiunii generale cînd se discuta chestiuni ce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140894_a_142223]
-
veto la deciziunile consiliului direcțiunii generale. Capitolul 3 Dispozițiuni generale și transitorii. Articolul 47 Directorul general, directorii și subdirectorii se numesc prin decret regal, după recomandarea ministrului de agricultură. Articolul 48 Funcționarii direcțiunii generale a Casei centrale a cooperației și împroprietăririi, începînd dela impiegați, se vor numi de ministrul agriculturii prin decret regal după normele următoare: a) Pînă la salariul de lei 600 lunar inclusiv în urmă recomandării consiliilor de administrație ale secțiunilor respective; ... b) Dela salariul de 600 lei în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140894_a_142223]
-
și avansare a funcționarilor. Articolul 50 Toate atribuțiunile date Casei centrale a Băncilor populare și Cooperativelor sătești prin legea din 29 martie 1903, cu modificările ulterioare și cele date ei prin alte legi trec asupra Casei centrale a cooperației și împroprietăririi. Centrală Băncilor, centrala Cooperativelor și centrală Obștiilor vor aplica toate dispozițiunile legale, fiecare cu privire la instituțiunile cooperative cari sînt sub controlul lor. Articolul 51 Casă centrală a cooperației și a împroprietăririi, precum și secțiunile ei, avînd a lucra că instituțiune autonomă cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140894_a_142223]
-
prin alte legi trec asupra Casei centrale a cooperației și împroprietăririi. Centrală Băncilor, centrala Cooperativelor și centrală Obștiilor vor aplica toate dispozițiunile legale, fiecare cu privire la instituțiunile cooperative cari sînt sub controlul lor. Articolul 51 Casă centrală a cooperației și a împroprietăririi, precum și secțiunile ei, avînd a lucra că instituțiune autonomă cu caracter comercial, va fi dispensata de formalitățile prevăzute de legea contabilității generale a Statului pentru operațiunile ei cari nu face parte din legea bugetară. Articolul 52 Toate dispozițiunile legilor anterioare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140894_a_142223]
-
ajută și controla, toate obștiile de arendare și cumpărare și va îndruma mică cultură țărăneasca pe căile progresului și ale științei, cari singure vor desavarsi binefacerile exproprierii; 4. Direcția funciară, care deocamdată va îndeplini greaua sarcina a executării exproprierii și împroprietăririlor și care pe urmă, va face funcțiune de Casă rurală și va servi de credit funciar proprietății mici pînă la 100 hectare. 5. Și, în fine, Direcția Cadastrului, care va purcede la toate operațiunile de parcelare și de îmbunătățiri funciare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140894_a_142223]
-
de Casă rurală și va servi de credit funciar proprietății mici pînă la 100 hectare. 5. Și, în fine, Direcția Cadastrului, care va purcede la toate operațiunile de parcelare și de îmbunătățiri funciare, impuse de exproprierea proprietății mari și de împroprietărirea țăranilor, si va pune bazele pentru tot Regatul a unui sistem cadastral întocmit după toate cerințele unui sistematic asezamant economic și a unei bune orandueli juridice. Centrală Băncilor populare, a Cooperativelor sătești de producție și consum și a Obștiilor va
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140894_a_142223]
-
este dator să le exercite. Nu ne îndoim că prin noua întocmire ce capătă Centrală cooperației și improprietarirei, ea va contribui la atingerea acestui rezultat. Deocamdată, instituția legand cat mai strans marea opera națională și socială a exproprierei și a împroprietăririlor de mișcarea cooperativa, va da României celei Mari putință să fie nu numai o țară în care repartiția proprietății să fie mai dreaptă decat în România Mică, dar și o țară pe interele și mănoasele campii ale căreia să viețuiască
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140894_a_142223]
-
a poporului, care a devenit apatic, în vreme ce boierimea a intrat în dezagregare, că un asemene sistem economico-social era condamnat la pieire. N. Bălcescu a făcut un aspru rechizitoriu boierimii, i-a respins soluțiile în problema agrară, pledând pentru revoluție și împroprietărirea țăranilor. El a adus prețioase contribuții la studiul secolului al XVIII-lea și al primei jumătăți a secolului al XIX-lea. A demonstrat caracterul fiscal al legiuirii lui Constantin Mavrocordat (1746, în Țara Românească și 1749, în Moldova), a scos
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
române, ca și în altele, s-au dovedit ineficace. A. D. Xenopol s-a împotrivit exproprierii marii proprietăți până în anii primului război mondial, când și-a schimbat părerile. S-a spus că singura posibilitate de a rezolva eficient problema agrară era împroprietărirea țăranilor, „și aceasta o știa foarte bine istoricul Xenopol”. Nu împărtășim această opinie de vreme ce A. D. Xenopol a considerat actul exproprierii și împroprietăririi numai sub aspect economic, a subestimat implicațiile sociale și politice ale unei asemenea măsuri și a avut mereu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
când și-a schimbat părerile. S-a spus că singura posibilitate de a rezolva eficient problema agrară era împroprietărirea țăranilor, „și aceasta o știa foarte bine istoricul Xenopol”. Nu împărtășim această opinie de vreme ce A. D. Xenopol a considerat actul exproprierii și împroprietăririi numai sub aspect economic, a subestimat implicațiile sociale și politice ale unei asemenea măsuri și a avut mereu în atenție urmările legiuirii agrare din 1864 asupra situației economice a țării și, îndeosebi, asupra recăderii în dependență parțială a sătenilor. Așadar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sociale și politice ale unei asemenea măsuri și a avut mereu în atenție urmările legiuirii agrare din 1864 asupra situației economice a țării și, îndeosebi, asupra recăderii în dependență parțială a sătenilor. Așadar, A. D. Xenopol n-a respins exproprierea și împroprietărirea pentru că s-ar fi aflat de partea marii proprietăți sau a conservatorilor, ci pentru că socotea soluția netrainică din punct de vedere economic, motiv pentru care ar fi dorit doar ca statul să ajute pe țărani să cumpere pământ, ceea ce pentru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
12 al. 2 din Legea nr. 18/1991). Cu toate acestea, literatura de specialitate este de părere că interpretarea dispozițiilor art. 12, al. 2, trebuie să se facă și prin prisma scopului urmărit de Legea nr. 18/1991 și anume: "Împroprietărirea cu pământ și a moștenitorilor țăranului cooperator, care potrivit legislației anterioare nu aveau acest drept sau nici interesul în acest sens". Soluția de mai sus este susținută și de un argument de logică oferită de art. 701 din Codul civil
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
etică (vezi secțiunea 2.5.2.). Trebuie să ținem seama, în același timp, că deși antropologii au în sistemul terminologic o grilă eficientă de lectură a organizării sociale, el are tendința de a rămâne în urma schimbărilor sociale efective. Regulile de împroprietărire, de rezidență și de relații interpersonale se transformă mai rapid decât terminologia, așa cum de altfel a constatat încă din secolul al XIX-lea L. Morgan (vezi secțiunea 1.5.2.). Capitolul 5tc "Capitolul 5" Social și psihosocial în alegerea partenerului
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
redacție, Marcel Marcian mă întreabă dacă cred întradevăr că a ofensat memoria poetului cu atribuirile sale. (L-a declarat pe Bacovia autorul prozelor semnate Clement Bacău.) îi răspund, pe ocolite, că în discuție nu e calitatea „materialelor”, ci însuși actul împroprietăririi. încercînd să fiu cît mai explicit, i-am dat propriul meu exemplu. Deși am publicat cîteva sute de cronici, recenzii și articole mă consider un tip puțin productiv. în bibliografia județeană, în dreptul numelui meu au fost trecute cîteva notițe semnate
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de satul Protopopenilor"19. În mitricile anului 1847, ca proprietar al Joldeștilor e trecut "dum-sa aga Nicolae Roset"20. În același an, 1847, Nicolae Roset, cu soția sa, Zoița, au zidit, cu a lor cheltuială, biserica satului Joldești 21. La împroprietărirea clăcașilor din 1864, proprietarul Joldeștilor era Hagi Iordache Cantacuzino 22. Așadar, nici pomeneală nu se face prin documente, de stolnicul Vasile Iurașco, ca proprietar pe moșia Joldești și tocmai de aceasta te miră faptul că toți cercetătorii biografiei eminesciene, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ani, mort "de slăbăciune" și Paraschiva Ghervăsoaia, de 45 de ani, moartă "de troahnă" (Ibidem, condica nr. 26). Credem că fata era orfană, mai întîi pentru că tatăl său, Gheorghe Alupului nu se afla trecut pe listele întocmite la Ipotești pentru împroprietărirea din 1864, apoi pentru că în una din primele variante la Povestea codrului, unde evident este vorba de Casandra, poetul scrie: "de un cot și jumătate/ Tu îmi pai orfană pruncă/ Peste ochi îți cade părul/ Iar în cap ai flori
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
anului 1865 iar a dispărut din Cernăuți. În cursul verii (1865), aflîndu-se la Ipotești, împreună cu fratele său Matei, a vizitat Dumbrăvenii, unde tatăl lor era reangajat, pentru cîteva luni, de Ana de Balș, ca delegat în comisia de plasă, pentru împroprietărirea țăranilor 79. Aurel Vasliu a stabilit, după Consemnăciunarul biblio tecii gimnaziștilor, că în lunile noiembrie-decem brie 1865, poetul se afla iar la Cernăuți 80. În acea vreme, sta în gazdă la Aron Pumnul și avea grijă de biblioteca gimnaziștilor. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
asta i-ar trebui niște bani, ca să poată pleca. Eminovici n-a fost de acord cînd a auzit de bani. Satul întreg ieșise cu greu din iarnă și încă avea de îndurat foametea, pînă la noua recoltă. Afară de asta cu împroprietărirea 88 din anul trecut, Eminovici făcuse mare supărare printre țărani, că nu le dăduse pămîntul, după lege. Eminovici a strigat în gura mare că la el oamenii n-au lucrat cu carul cu boi: "Să-mi mănînc eu copiii fripți
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
moșia cu atelajele și cu brațele oamenilor din Ipotești 89. Eminovici era cu mare teamă că nu-i vor veni oamenii la lucru și va rămîne cu moșia nelucrată. Pe de altă parte, pentru clerul bisericesc din Ipotești comisia de împroprietărire hotărîse să se dea 8 fălci și 40 de prăjini, adică 12 hectare și 16 arii90. La Ipotești însă erau cinci proprietari, iar comisia nu precizase cît pămînt să dea fiecare pentru biserică. Preotul a reclamat la primăria comunei Cucorăni
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Ăștia nu sunt oameni ! Cu În sat la noi, Jean Georgescu și Victor Iliu își iau o sarcină grea : să convingă țăranii să se înscrie în colectivă. Structura clasei țărănești după război era următoarea : micii proprietari de pământ însumau, după împroprietăririle interbelice succesive, 89,6% din suprafața cultivabilă a țării, moșierii, doar 10,4%. Existau și țărani cu pământ puțin sau deloc, care munceau la alții, așa-numitul proletariat agricol, în număr nesemnificativ. Acest proletariat agricol trebuia asmuțit împotriva marii mase
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ce va fi realizată peste o sută și ceva de ani. Ceea ce este fals : poziția lui Tudor e aceeași cu a lui Ipsilanti. Atât în proclamația de la Padeș, cât și în celelalte documente emise de cancelaria sa, chestiunea esențială a împroprietăririi țăranilor este evitată sistematic. De asemenea, nu sunt suprimate toate birurile pe care aceștia le aveau de plătit, așa cum Tudor decretează în film. Motivul era simplu : Vladimirescu avea nevoie de suportul boierilor pământeni în efortul său de a- i înlătura
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și funcționarea normală a justiției. Acestei foarte avantajoase anarhii i s-a adăugat și reaua voință flagrantă a diferitelor autorități față de ideea însăși de restituire: funcționari ai Arhivelor Statului care tărăgănează sau refuză de-a dreptul să emită actele necesare împroprietăririi, primari și prefecți care amână la infinit punerea în posesie, astfel încât abia în 2000 s-a putut considera că procesul era în linii generale încheiat. Această odisee nu s-a limitat la a epuiza ce mai rămăsese din energia lumii
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]