1,704 matches
-
Domn și ca Părinte ca să vă aducem bucurie și vindecarea rănilor de care ați pătimit până acuma: Noi dorim ca să primiți sosirea noastră în mijlocul vostru ca un semn de pace și de mângâiere."" Locuitorii acestui ținut s-au bucurat de împroprietărirea clăcașilor, fiind izgoniți călugării greci care-i exploatau. De asemenea, locuitorii acestei zone a Basarabiei au fost martori la instaurarea lui Carol I de Hohenzollern în fruntea României în 1866, precum și la proclamarea independenței în 1877. Odată cu reinstaurarea administrației moldovenești
Cahul, Bolgrad și Ismail () [Corola-website/Science/311501_a_312830]
-
și țăranul român Vasile Cârste din Boian (districtul Sadagura). Acesta era analfabet și vorbea numai limba română, devenind o marionetă în mâinile cercurilor imperiale. Desființarea rangurilor boierești de către guvernul de la Viena la 26 septembrie 1849 nu a fost urmată de împroprietărirea țăranilor. Pentru a stăpâni pământurile, țăranii erau obligați să plătească despăgubiri moșierului Ștefanovici în rate anuale la o bancă. Datoriile pe care le aveau țăranii le agravau acestora situația economică. În aceste condiții, în anii '60 ai secolului al XIX
Boian, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311756_a_313085]
-
dovedea că acuzația pe care Fărcășanu o adusese comuniștilor cu prilejul conferinței de la Sinaia pentru comemorarea lui I.G. Duca, anume că urmăreau egalizarea în sărăcie a întregii populații, era corectă. Acțiunea cu care se lăudau comuniștii era exproprierea bunurilor, nu împroprietărirea celor nevoiași, linia egalizării în bunăstare fiind cea susținută de liberali și combătută de comuniști. Secretarul general al PNL, Constantin (Bebe) Brătianu, care lucrase cu Teohari Georgescu în perioada guvernului Rădescu, a reușit să-l convingă pe acesta să accepte
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
Avrigului. La 6 martie 1945, cu sprijin sovietic, la București s-a instaurat guvernul „"de largă concentrare democrată"” Doctor Petru Groza, care, în esența sa, a fost un guvern comunist minoritar. Reforma agrară din 22 martie 1945 a dus la împroprietărirea foștilor luptători de pe frontul antifascist, văduvele și orfanii acestora și țăranii care aveau în proprietate pământ puțin. La nivelul Racoviței numărul beneficiarilor acestei reforme a fost mic, după cum mică a fost și întinderea loturilor acordate în suprafețele de teren de
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,82%). Pentru 2,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe actualul teritoriu al comunei funcționa doar comuna Mihai Bravu, înființată în 1879 prin împroprietărirea însurățeilor, în plasa Balta a județului Brăila, comună formată din satele Mihai Bravu și Cucuta, cu o populație totală de 1138 de locuitori. În comună funcționau 2 școli una de băieți cu 41 de elevi înființată în 1884 și una
Comuna Victoria, Brăila () [Corola-website/Science/310269_a_311598]
-
dintâi guvern al Moldovei (15 ianuarie 1859), ministru de finanțe și de justiție (1859-1860). Dimitrie Miclescu a fost prim supraveghetor al Lojii Coroana lui „Ștefan cel Mare” din Botoșani, apoi s-a evidențiat în calitatea sa de comisar pentru problemele împroprietăririi, sub Cuza Vodă, prezentându-i domnitorului un tablou veridic al lumii satului, al abuzurilor și fărădelegilor celor puternici la adresa țărănimii oprimate, relevant fiind în acest caz raportul pe care îl înaintează domnitorului la 5 noiembrie 1865, unde notează: Devotat convingerilor
Dimitrie Scarlat Miclescu () [Corola-website/Science/310314_a_311643]
-
la mijloc e o învârteală. Și cine plătește? Tot săracul! Rușine! Rușine de trei ori..." Pe soclul statuii se află două basoreliefuri de bronz cu următoarele semnificații: basorelieful din dreapta îl prezintă pe Mihail Kogălniceanu vorbind țăranilor cu prilejul elaborării Legii împroprietăririi, iar basorelieful din stânga prezintă alegerea lui Cuza Vodă ca domn al Principatelor Unite. Pe partea din față a soclului se află o placă de bronz pe care este gravată următoarea inscripție: "Lui Mihail Kogălniceanu Poporul Român recunoscător MCMXI".
Statuia lui Mihail Kogălniceanu din Iași () [Corola-website/Science/310321_a_311650]
-
Panglica este de culoare roșie-vișinie, cu dungi de aur la margini. Printr-o lege specială promulgată de regele Ferdinand la 12 mai 1927, au fost acordate o serie de drepturi materiale ofițerilor decorați cu ordinul Mihai Viteazul, cum ar fi împroprietărirea gratuită cu un lot de 25 ha. teren arabil, acordarea unui lot de casă de 500 mp și gratuități pe mijloacele de transport ale statului. Prin Decretul Regal nr.2859 din 1936, emis de regele Carol al II-lea se
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
305 case, cu o populație de 1925 suflete; 630 vite mari cornute și 130 cai; o biserică cu hramul Sf. Mihail; școală elementară bisericească, unde se învață rusește; o școală de meserii: un spital pentru bolnavi. Țăranii posedau pământ de împroprietărire 770 desetine. Proprietarul satului, d. E. Râșcan-Derojinski, posedă aci, la Răcăria și Nagoreni, peste 6860 desetine pământ. Pe parcursul anilor 60-70 se constituie un șir de întreprinderi industriale: fabrica de brânzeturi, combinatul de panificație, fabrica de uleiuri eterice, fabrica de confecții, stație
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
2,667 ha. Satul Elizaveta a fost întemeiat pe moșia boierului Catargiu în anul 1846. În perioada țaristă făcea parte din volostea Slobozia-Bălți. În 1902 în Elizaveta erau 135 case, ave o populație de 1057 persoane. Țăranii posedă pământ de împroprietărire 1120 desetine. Proprietarul satului era Catargi. În anul 1961 este deschisă prima școală din localitate, iar în 1972 și grădinița. Primarul satului este Pelagheia Balțat din partea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova care a câștigat alegerile din 5 iunie 2011, obținând 56
Elizaveta, Bălți () [Corola-website/Science/305125_a_306454]
-
de oameni, inclusiv: moldoveni - 6560 persoane, ruși, 37 persoane, ucraineni - 21 persoane, doi găgăuzi și o persoane de altă etnie. La 27 august 1991 Republica Moldova își declară independența față de URSS. În noile condiții, Corjeuții au fost primii care au început împroprietărirea țăranilor cu pământurile fostelor gospodării colective. La sfârșitul secolul XX în sat activau peste 200 de gospodării agricole individuale ce prelucrau 1,7 mii de ha, având în posesie mijloace tehnice: 54 de camioane, 5 limuzine, 610 motociclete. Câteva grupuri
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
finisată în 1906. În 1902 în Hlinaia erau 259 case, cu o populație de 2200 persoane, o biserică, o școală elementară rusească cu o clasă; gospodarii dețineau 410 vite și 110 cai. O mare cotitură în veața sătenilor a fost împroprietărirea lor în 1922, cu pământ fără răscumpărare. În 1923 satul Hlinaia avea 520 de case cu 1488 de locuitori. Satul are deja o moară de aburi, școală primară, 3 cârciumi, post de jandarmi și primărie. În 1940 satul a ajuns
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
Limbenii Noi, sau Leonardovca, sat în jud. Bălti, voloștea Fălești, așezat la nord de satul Limbenii-Vechi, pe țărmul părăului Ustea. În apropierea satului este un iaz mare. Are 98 case, cu o populație de 921 suflete. Țăranii posedă pămînt de împroprietărire 1.307 desetine. Șunt vii și livezi cu pomi". coală fondataă în 1903 îl avea de învățător în 1909 pe Toader Ababii, religia o preda preotul Mihail Virschii. Peste un an frecventau lecțiile 40 de băieți și 11 fete. Din
Limbenii Noi, Glodeni () [Corola-website/Science/305175_a_306504]
-
ortodocși. La 1904 Zamfir Arbore văzu localitatea cu ochi de geograf și statician: ,Mărăndeni, sat mare în jud. Bălți, volostea Slobozia-Bălți, spre est de șoseaua Bălți-Sculeni. Are 172 case, cu o populație de 920 de suflete. Țăranii posedă pământ de împroprietărire 1231 desetine. Proprietarii Agop și Sergiu Popovici au 2172 desetine. Sunt vii, prisăci și livezi de pomi..., Ce epidemii și cataclisme au putut să zdruncine atât de mult populația că în decurs de 7 ani (1897-1904) au micșorat satul cu
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
noiembrie; pentru familia Popovici- kneazul moldav Alexandru Moruzzi, în 1817; Mazilii și Ruptașii erau numărați la recensămînt separat.Ei erau oameni liberi, față de țărănimea din sat. În anul 186I, în Rusia a avut loc reforma agrara ,eliberarea țăranilor iobagi și împroprietărirea lor cu pămînt.Pentru împroprietărirea țăranilor cu pămînt, în Regiunea Basarabia (așa era numită de ruși Moldova dintra Prut și Nistru) a fost alcătuită o comisie, în frunte cu Viceguvernatorului Regiunii Basarabia, Consilierul Kuțkevici- Kișkin, cu membrii comisiei de la dvoreni
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
moldav Alexandru Moruzzi, în 1817; Mazilii și Ruptașii erau numărați la recensămînt separat.Ei erau oameni liberi, față de țărănimea din sat. În anul 186I, în Rusia a avut loc reforma agrara ,eliberarea țăranilor iobagi și împroprietărirea lor cu pămînt.Pentru împroprietărirea țăranilor cu pămînt, în Regiunea Basarabia (așa era numită de ruși Moldova dintra Prut și Nistru) a fost alcătuită o comisie, în frunte cu Viceguvernatorului Regiunii Basarabia, Consilierul Kuțkevici- Kișkin, cu membrii comisiei de la dvoreni: Ludvig Sikard și Konstantin Kazemir
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
aveau o sumedenie de obligațiuni și supușenii. Numărați erau numai partea bărbăteasca, indiferent de vîrstă. La începutul veacului douăzeci(1904) în sat erau 144 case cu 820 de suflete.La fiecare gospodărie reveneau cate 6-8 copii.Țăranii posedau pămînt de împroprietărire:1015 de desetine pe care predominau vii și livezi. Boierul Goilav deținea în sat 624 de desetine, în Sărată Nouă- 999 de desetine, în Sărata-de-mijloc - Hîtrești- 1579 de desetine. În sat mai era un heleșteu cu pește și o moară
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
Moldovei au existat două sate care au existat până la sfârșitul sec. XVI. Satul Sîngereii Noi a fost fondat în 1921, ca rezultat a reformei agrare din 1918-1924 când mai multe familii de țărani și-au întemeiat gospodării pe loturile de împroprietărire. Noul sat a fost denumit după o altă localitate din apropiere - Sîngerei În perioada interbelică satul era înregistrat în comuna Rădoaia (județul Bălți), aparținea de Tribunalul Bălți, judecătoria de ocol Pepeni, oficiul poștal și telegraful din Alexăndreni. În sat funcționa
Sîngereii Noi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305204_a_306533]
-
Preotul Gheorghe Bârcă păstorește între anii 1835 - 1852; 3. Preotul Grigore Sulima păstorește între anii 1852 - 1875. Potrivit "Dicționarului Geografic al Basarabiei" (a. 1904) a lui Zamfir Arbore, la acea dată țăranii din Lucăceni posedau 181 desetine de pământ de împroprietărire, iar proprietarul D. Bantâș 800 desetine. Pe moșia cătunului Alexandreni proprietarii Banariu stăpâneau 503 desetine. Satul mai avea vii, livezi și prisăci. Conform recensământului general din 1930, satul Lucăceni se compunea din 59 capi de familie cu 132 bărbați și
Lucăceni, Fălești () [Corola-website/Science/305230_a_306559]
-
locale ale partidului lor; odată cu constituirea organizației provinciale a partidului în Bucovina, activitatea partidului era extinsă la nivelul întregii țări. Programul din 1924 prevedea că Partidul Țărănesc va milita pentru modificarea Constituției, libera circulația a pământurilor dobândite prin legile de împroprietărire și pentru o largă colaborare cu capitalul străin. În zilele de 17-18 iulie 1921 a avut loc ședința Comitetului Central partidului, care a aprobat înscrierea în partid a Dr. Nicolae Lupu, precum și propunerea făcută de 11 deputați și senatori basarabeni, între
Partidul Țărănesc () [Corola-website/Science/305988_a_307317]
-
a restitui pădurile Bisericii în Bucovina, printr-o ordonanță de urgență a „împroprietărit” Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților cu 90.000 ha. De reținut, că Fondul Bisericesc și Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților erau proprietari de drept și nu aveau nevoie de împroprietărire ci, de lăsarea în deplină proprietate și netulburată posesie a terenurilor sale. Pierzând alegerile, liderii aceluiași P.S.D. au reușit desființarea actului normativ semnat de Adrian Năstase. Cu frică de Dumnezeu și credință în dreptate, facem responsabili pentru această stare de
Editura Pimen Zainea () [Corola-website/Science/304821_a_306150]
-
Mare, I.G. Duca, 23 August, iar actualmente 22 Decembrie. În 1851 este ctitorită Biserica Sfânta Treime, lăcaș de cult ortodox pentru locuitorii din Burdujeni. Edificiul a fost construit în zona centrală a așezării, pe „Ulița mare”. Cea dintâi lege a împroprietăririi pusă în aplicare prima oară în anul 1864 de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, apoi repetată în 1879, sub domnia lui Carol I, și în anii 1922-1926, sub regele Ferdinand I, a schimbat mult în bine situația și viața socială a
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
în anul 1864 de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, apoi repetată în 1879, sub domnia lui Carol I, și în anii 1922-1926, sub regele Ferdinand I, a schimbat mult în bine situația și viața socială a populației rurale. În Burdujeni primele împroprietăriri s-au făcut abia un an mai târziu la 23 aprilie 1865 când s-a dat pământ la 226 de clăcași. Tot atunci s-a delimitat și terenul necesar pentru cimitirul nou și pentru piața publică. A doua împroprietărire, cea
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
primele împroprietăriri s-au făcut abia un an mai târziu la 23 aprilie 1865 când s-a dat pământ la 226 de clăcași. Tot atunci s-a delimitat și terenul necesar pentru cimitirul nou și pentru piața publică. A doua împroprietărire, cea din 1879, în Burdujeni s-a făcut abia în anii 1881-1882, pentru un număr de 40 însurăței. Cele două împroprietăriri amintite, s-au făcut numai pentru săteni. Locuitorii târgului și mahalalelor aveau în stăpânire „locuri cu embatic” date de
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
de clăcași. Tot atunci s-a delimitat și terenul necesar pentru cimitirul nou și pentru piața publică. A doua împroprietărire, cea din 1879, în Burdujeni s-a făcut abia în anii 1881-1882, pentru un număr de 40 însurăței. Cele două împroprietăriri amintite, s-au făcut numai pentru săteni. Locuitorii târgului și mahalalelor aveau în stăpânire „locuri cu embatic” date de egumenii Mănăstirii Teodoreni. După secularizarea averilor mănăstirești sub Cuza Vodă, în anul 1864, târgoveții au rămas chiriași mai departe pe locurile
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]