6,395 matches
-
de pace. Viața ca o pradă soarele își spală sulițele în amurgul mustind de sânge. mâine o altă zi de pradă începe. Priveghere cerul nopții priveghează cu toate stelele aprinse. doar una-i stea căzătoare - a celui ca va fi împușcat în zori. Naștere s-a întâmplat ceva cu mine și m-am trezit pe pământ în carne și oase, dar trupul acesta e-o haină prea strâmtă din care sufletul meu evadează mereu, pentru a asculta în taina nopții cîntece
GANDURI de DANIELA ANDRONACHE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354447_a_355776]
-
ordin este în realitate nevinovat, însă, înțelegând din articolul dvs, dacă și-ar fi luat viața, refuzând a executa ordinele tiranului, ar fi încălcat „dreptatea lui Dumnezeu”! Iar eu, am doi unchi care au luptat în acel război (unul murind împușcat de „cei ce au întors armele” la Odesa, iar altul murind în țară, dar după 11 (unsprezece) ani de pușcărie siberiană, aceștia fiind doar eroii mei și ai familiei mele! În veci cred că se vor găsi „români ne-români
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
făcut cercetări, au căutat urme, au întrebat vecinii, paznicii de noapte dacă au auzit ceva , dacă au văzut ceva suspect, dar nimeni nu știa si nu auzise altceva decât strigătul, disperat în noapte, al nevestei lui Ciodin. Cine l-a împușcat pe Ciodin înaintea Crăciunului, nu a fost aflat, oficial, niciodată. Totuși, peste câțiva zeci de ani... “-Mamă, tu ai ceva pe suflet de nu te iartă Dumnezeu! Văd că te chinui. Ai ceva să spui și nu poți. Să fi
CIODIN, AUTOR ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353883_a_355212]
-
aproape, zice ea mai mult în șoaptă, erai copil, dar cred că-ți mai amintești de Ciodin, de moartea lui Ciodin; ei bine, eu știu cine l-a omorât pe Codin!” “-Cine mamă, tu?” “-Nu io, dar știu cine. La împușcat Rambela. “-Rambela?, nu a putut Aurel să-și înfrângă uimirea.” “-Da, mumă, Rambela! S-a dus să-i fure găinile lui Ciodin. Ăsta l-a auzit noaptea și s-a dus la coteț să vadă ce este. Rambela era în
CIODIN, AUTOR ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353883_a_355212]
-
înfrângă uimirea.” “-Da, mumă, Rambela! S-a dus să-i fure găinile lui Ciodin. Ăsta l-a auzit noaptea și s-a dus la coteț să vadă ce este. Rambela era în coteț. Din coteț, pe o gaură, l-a împușcat drept în frunte pe bietul om. Găinile alea au fost tăiate și mâncate la noi în casă. Să știi că multe din tâlhăriile lui Rambela au fost ascunse de mine. Mi-a fost greu să vă cresc singură. Așa că am
CIODIN, AUTOR ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353883_a_355212]
-
vorbească despre ucigașul lui Ciodin, Rambela, plecat și el la judecata de apoi de mai mult timp. Probabil că Aurel n-a putut să păstreze secretul lui maică-sa și a mai povestit la unul, la altul cine l-a împușcat la coteț pe Ciodin. Referință Bibliografică: CIODIN, AUTOR ILIE FÎRTAT / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1315, Anul IV, 07 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
CIODIN, AUTOR ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353883_a_355212]
-
Și la laboratorul vămii îl duce / Unde se decide că-i fals / Conform cu hârtia oficială / Timpul acesta există: / Muzeu de răni vindecate. („Sfatul vameșului”) Cromatica e dominată de non-culori obsesive: Alb mă sprijin pe păsări, / Zborul albind în aripi, nu împușcați pasărea albă, rază de argint, nopți albe, culoare găzduită de rouă, zăpezi, trupul bolnav de transparență, de lumina omniprezentă, vindecătoare, stăpânitoare în contrast esențial cu negre taine, veșnica cernită mohorâre, amurg, înserare, noapte, umbră ( Până dincolo de umbre voi trece! / Dar
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
luat pe bunicul meu. Dacă până în acel moment au venit cu liniște, acum au venit cu împușcături și cu urlete și spuneau în gura mare că dacă cineva îl adăpostește pe „popa cel tânăr“ și nu-l predă, va fi împușcat. L-au dus pe bătrânul preot, care avea atunci vreo 70 de ani, la marginea satului și i-au dat niște unelte ca să-și sape singur groapa. Oamenii din sat, ca să-l salveze, au trimis oameni călări în satele vecine
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
mai rău în timp ce difuzorul începe să cârâie și o vocea răgușită, venită parcă din fundul Pământului, ni se adresează într-o engleză primitivă. - Toată lumea să predea de bunăvoie telefoanele, bijuteriile, banii și cardurile! Nu umblați cu prostii, fiindcă veți fi împușcați! Vom controla toate cabinele și fiecare om! Puneți cardurile într-un plic, pe care trebuie să indicati numele, disponibilul și codul PIN. În următorul sfert de oră sunt așteptați pasagerii din cabinele cu numărul unu până la o sută! Eu stau
DRUMUL APELOR, 26 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352749_a_354078]
-
doi se bat pe pistol. Mă ridic iute de la birou și dau să mă duc la ei, dar în secunda imediat următoare aud o împușcătură și-i văd pe amândoi prăbușindu-se. Nu-mi dădeam seama cine pe cine a împușcat până la urmă și alerg către ei speriat. Franz se ridică cu pistolul în mână și cu chipul răvășit, lăsând ochilor mei cale liberă spre trupul însângerat al Raisei. Mă aplec spre ea și-o strig: - Raisa! - Phil..., spuse ea stins
PARTEA A II-A de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353656_a_354985]
-
răspund înnebunit de durere și de furie. Franz luase poziția umilului, cu capul între umeri și cu pistolul încă în mâna dreaptă. Imaginea mi s-a făcut neagră în fața ochilor, iar eu am scos pistolul din toc și l-am împușcat pe Franz în frunte, cu ochii în ochii lui. Nu-mi mai păsa, orice s-ar fi întâmplat. S-a prăbușit la picioarele mele și l-am privit scârbit, cu sângele țâșnind din el ca dintr-o fântână arteziană. M-
PARTEA A II-A de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353656_a_354985]
-
genială, fiindcă în felul ăsta scăpam de urme, scăpam de Raisa despre care, dacă s-ar fi aflat, riscam o condamnare sigură la moarte, și de Franz pe care puteam să-l dăm dispărut sau să spunem că a fost împușcat din greșeală sau orice altceva. În fond, după război, mulți prizonieri au dispărut, și chiar dacă atunci războiul era departe de a se fi terminat, mă gândeam că nu avea cum să dureze la infinit, pentru că nimic în viața asta nu
PARTEA A II-A de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353656_a_354985]
-
plin de tupeu. Țiganca a râs de mine spunându-mi că puștiul ceacâr, care avea un ochi verde și unul albastru, va răzbuna toată nația evreiască, că voi muri de mâna lui... M-am speriat și am uitat să-i împușc și pe ei, lăsându-i în viață din întâmplare, pe amândoi. Pe ea am transformat-o în femeia vieții mele, iar de el am uitat complet. Erau acolo, în ghetou, căutând cu înfrigurare într-o căruță cu pâine care se
PARTEA I de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353671_a_355000]
-
lăsat pe băiețelul mort acolo jos, printre ceilalți cu un glonț în cap, pe ceacârul care mă privea uluit de fapta mea plină de cruzime și pe Raisa care râdea batjocoritor. Mai târziu aveam să regret profund că nu-i împușcasem pe amândoi. Poate viața mea ar fi fost alta. Raisa, ca orice femeie cu sânge amestecat, țigănesc și evreu, avea un har, acela de a ghici viitorul, de a ști exact destinul fiecăruia, clipa fatală, suișurile și coborâșurile din viața
PARTEA I de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353671_a_355000]
-
eu acum? - De unde?, o întreb curios. - De la barăcile deținuților... Franz ridică ochii brusc, iar eu repet uluit întrebarea: - De unde??? - De la barăcile evreilor... - Dar ce cauți tu acolo? Ești nebună? - Tocmai am aflat că prietenul evadatului, un oarecare Amos, a fost împușcat de un soldat german... Dar ce mai contează, nu-i așa? Ce contează viața unui om? Ce contează, atât timp cât acest om este evreu sau țigan, ori, cu atât mai rău pentru el, dacă este și una și alta, nu? - Renae
PARTEA I de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353671_a_355000]
-
de gând! Ei, când sunt surprinși, atacă dacă nu pot fugi, iar când lovesc, lovesc mortal, în general... Unchiu-meu Vasile mi-a povestit că astfel de oameni sunt încă ”animale”: Pe front și eu am omorât, ori cu baioneta, ori împușcând, ori chiar rupând cu degetele beregata, dar niciodată nu mi-a trecut prin cap gândul acesta de a fura sau de a omorâ, nici înainte de a ajunge pe front, și nici în geroasa Siberie unde eram prizonier, și unde − zicea
...JAFFO, LOC ANTIC AL REVELATIILOR! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354040_a_355369]
-
și că aș fi fericită să renunțați la această prostie. Îți cer eu scuze în locul prințului ! - Nu e același lucru. Prințesa se lovește ușor cu cravașa peste gleznă. - Pe deasupra, mai este și ilegal. - Legal sau nelegal, mă enervez, tot îl împușc ! Apreciez preocuparea dvs., dar nu pot face nimic ! - Sunteți foarte orgolioși amândoi ! zice ea, izbucnid în râs. Va trebui să ne întâlnim toți trei într-o zi și să lămurim lucrurile ! De acord ? - Sunt la dispoziția dvs. ! - Am să vă
DRUMUL APELOR, 47 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354232_a_355561]
-
cum să scriu ceva ce să fie pe placul Domniei Tale. Se pare că osânda aceasta ce se numește "Să fie scriitor!" (ca și cum o căpetenie de oști ar ordona: "Să fie ucis!", " Să fie pus în ștreang!" ori "Să fie împușcat!") ne face pe noi, scriitorii, tare invulnerabili. Ne-au băgat prin închisori, ne-au ucis, ne-au făcut de râsul societății moderne și uite că specia noastră n-a dispărut, ba mai mult, s-a înmulțit în contradicție fermă cu
TAINA SCRISULUI (6): OSÂNDA DE A FI SCRIITOR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354727_a_356056]
-
a dat colțul ierbii; se primenește zarea, pomii au dat în floare prin codrii Vlăsiei boncăluiesc cerbii. E primăvară Doamnă, și cerul e senin, ciocârlia bate spații năucite-n cânt; jos pe baltă, același susur cristalin și-adastă vânătorii să împuște vânt E primăvară Doamnă , și inima vibrează, timpu-i înspumare, clipa nepieritoare cel care adesea sunt acum oftează, peste lume saltă aceeași privighetoare. E primăvară Doamnă, și e zi cu soare, ciocârlia bate spații năucite-n cânt; se primenește natura, pomii
E PRIMĂVARĂ... de GEORGE PENA în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354755_a_356084]
-
cui sumanul, să intri-ntre plăieși spală-te pe ochi și ia-ți cu tine mersul nevoie e de tine să sprijini universul pune-n cui căscatul, nu mai prinde muște că vin hăitașii iernii și-s gata să te împuște nu mai bate câmpii, nu mai vorbi-n dodii și vezi că lângă tine se țes altfel de zodii gătește-te de drum și ia-ți cu tine arcul la vârsta de adult nu-ți mai priește țarcul vezi unde
ÎNCEPÂND DE ASTĂZI LUCREZI CU VEȘNICIA de ION UNTARU în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347162_a_348491]
-
când a găsit arsenalul: am fost trimis pentru câteva zile la prieteni, tatăl meu trebuind să care conținutul cu sacul, noaptea, pentru a-l aruncă în Mureș. Dacă ar fi fost interceptat de vre-o patrulă sovietică, ar fi fost împușcat pe loc, procuror general sau nu... Retrocedându-se Ardealul, tatăl meu și-a reluat poziția la Oradea, iar eu am continuat liceul la Samuil Vulcan din Beiuș, unde fusesem mutat disciplinar... Am ajuns deci la Beiuș deoarece mi se comutase
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
au parat primarului, un tip de Golem, că aș fi jurat că nu voi bea în casa sa. Ajungând acolo tocmai în perioada de recoltare a prunelor, copacii erau noaptea zguduiți de mistreți și urși. Cum nu aveau voie să împuște animalele (zona era rezervație a Comitetului Central al Partidului, care însă nu venea acolo pentru că locul era prea îndepărtat și drumul foarte anevoios), oamenii încercau să sperie fiarele lovind în cazane, oale, tigăi, etc. Nu cred că cineva ar fi
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
de la nimeni, ci singur și-o agonisea din pădure. Numai ursul, ca ucenic credincios, îi aducea vara în peșteră rugi de zmeură și mure. Se mai spune din bătrâni că, odată, doi vânători au pândit ursul în zmeuriș ca să-l împuște. Apoi s-au luat după el până s-a ascuns în peșteră. Și cum pândeau ei în apropiere, a ieșit pustnicul afară și le-a zis: - Ce căutați, fraților, în pustiul acesta? - Să ne iertați, părinte, suntem vânători. Urmărim un
PUSTNICUL SFÂNT de ION UNTARU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357110_a_358439]
-
luate tot așa cu japca, desprinderea s-a făcut pașnic, , oamenii i-au poftit pe comuniști să plece. Aici? Cu vărsare de sânge, cu trupe de mercenari, ziși teroriști au reușit să-l dea jos pe dictator și să-l împuște în zi de mare sărbătoare creștină. Apoi au desființat , mai corect au pulverizat industria, agricultură, cultura , au privatizat tot ce era de stors, normal că asta au făcut-o cei care conduceau vechiul regim, foștii membri și executanții în uniforme
PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]
-
pace și bună înțelegere... Domnul Urlică Standhurst-Atârnați se așeză în fotoliu și oftă fericit. Purta la reverul salopetei de culoare neagră insigna de aur a Marelui Ordin al Gardienilor Revoluției, o distincție care-i dădea, printre altele, dreptul de a împușca fără nici o judecată, pe oricine nu era de părerea lui. Era acum directorul Marilor Arhive, după ce, mai bine de două decenii activase, ca simplu membru, apoi ca șef al Forțelor Speciale ale Binelui Planetar, o secție mai puțin cunoscută a
PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357331_a_358660]