3,912 matches
-
pământ, nici un soi de suflete și de corpuri; nu mă convinsesem de asemenea că eu Însumi n-aș fi? Ba dimpotrivă, eu ființam, fără Îndoială, de vreme ce am fost Încredințat de asta, sau chiar dacă gândisem ceva. Însă există un anumit spirit Înșelător, deosebit de puternic, deosebit de iscusit, care Își folosește toată priceperea pentru a mă amăgi Întotdeauna. Nu e nici o Îndoială așadar că sunt, dacă el mă Înșală; și Înșele-mă cât o vrea, el nu e În stare să mă facă să
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
care arată bine atunci când sunt scrise, dar sună ciudat sau prețios atunci când sunt pronunțate. Sunt claretc " Sunt clare" Atunci când puneți o întrebare, participanții trebuie să înțeleagă ce întrebați de fapt. Acest lucru sună destul de simplu, dar este surprinzător cât de înșelătoare pot fi unele întrebări. Uneori, moderatorii fac o prezentare extinsă a întrebărilor, oferă informații referitoare la context sau fac o trecere gradată și care durează mult timp de la un subiect la altul. În loc să clarifice întrebarea, aceste lucruri pot mai mult
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
De exemplu, aveți aceste întrebări deschise: „Ce părere aveți despre program?”, „Ce credeți despre conferință?”, „De unde obțineți noi informații?”, „Ce vă place cel mai mult la programul propus?”, „Ce vă place cel mai puțin la programul propus?”. Unele întrebări sunt înșelătoare, părând întrebări deschise, dar fiind, de fapt, întrebări închise voalate. Întrebările care conțin sintagme cum ar fi „cât de satisfăcut”, „în ce măsură” sau „cât” cer implicit răspunsuri de un anumit tip, cum ar fi „foarte satisfăcut”, „în mare măsură” sau „foarte
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
particulare ar putea fi acceptabilă discreția referitoare la sponsorizare sau la scopul studiului, o astfel de abordare ar putea avea efecte negative în sectorul public. Reacția publicului nu este favorabilă atunci când o agenție publică este evazivă sau pare a fi înșelătoare. În cele mai multe situații, este de preferat o atitudine deschisă. De ce este acest studiu în interesul publicului? Cine va beneficia de pe urma lui? Cum pot fi folosite rezultatele? Acestea sunt temele pe care persoanele ce se ocupă cu recrutarea trebuie să le
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
Capitolul 5tc "Capitolul 5" Abilitățile de moderaretc "AbilitĂȚile de moderare" O mare parte din succesul interviului focusat depinde de întrebările bine puse la punct și adresate persoanelor potrivite, dar mai există un element esențial - prezența unui moderator talentat. Intervievarea pare înșelător de ușoară, dar necesită pregătire, disciplină mentală și abilități de interacțiune cu grupul. Ce ne este necesar în momentul planificăriitc "Ce ne este necesar în momentul planificării" Alegerea moderatorului potrivittc "Alegerea moderatorului potrivit" Cine trebuie să modereze întrunirea focus grupului
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
în conceperea analizei, cât și mai târziu, atunci când se comunică rezultatele. Lăsați numerele la o partetc "LĂsați numerele la o parte" Suntem atenți la frecvență, dar nu realizăm o numărătoare și rareori menționăm cifrele în raportul final. Numerele pot fi înșelătoare în cazul rapoartelor focus grupurilor. Cititorii vor adeseori să transforme numerele în procentaje și să proiecteze rezultatele asupra populației. Aceasta nu este o decizie înțeleaptă. Mărimea eșantionului este prea mică. Nu toată lumea răspunde la toate întrebările. Este posibil ca unele
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
consecință, gândiți-vă să organizați această secțiune după temele abordate, începând cu ideile cele mai valoroase pentru cititor. 6. Concluzii/interpretări. Această secțiune este opțională. Aici, cercetătorii își prezintă concluziile sau interpretările rezultatelor. Ce înseamnă aceste constatări? Interpretările pot fi înșelătoare. Dacă participanții la focus grupuri oferă interpretări, aceste informații sunt considerate constatări, deoarece sunt observații făcute de participanți. Dar dacă cercetătorul este cel care face interpretarea, ea trebuie inclusă în această secțiune. Separați interpretările dumneavoastră de rezultatele discuțiilor. 7. Recomandări
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
studiu a fost aceea de a observa, de a asculta, de a înregistra și de a raporta aceste puncte de vedere către publicul țintă. Deținerea controlului nu ar fi fost adecvată”. Contexttc "Context" Cuvintele superficial și profund sunt imprecise și înșelătoare. Profund are tendința de a se referi la numere, mai ales la cele obținute cu ajutorul instrumentelor standard pentru realizarea testelor, a măsurătorilor, a sondajelor sau a proiectelor experimentale. Pe de altă parte, superficial se referă, de obicei, la obținerea datelor
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
unui luptător și atacă neobosit sub centură... Nu putem trata în mod exhaustiv subiectul capcanelor, însă voi menționa câteva exemple reprezentative, urmând ca fiecare să înțeleagă ceea ce este de înțeles. Important e să rețineți că bucătăria e plină de aparențe înșelătoare, denumiri-capcană și probleme de perspicacitate. Ne salvează cartea de bucate și aliatul permanent al gospodinei, vigilența mereu trează: - dacă, de exemplu, vă trece prin minte să gătiți ciorbă de perișoare, trebuie să cumpărați carne, altfel vă iese un compot de
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Cioran, cel care slujește unei libertăți care lasă impresia că nu presupune nici un fel de angajare, enunță ipoteza unui eșec, a ratării propriei existențe. Nu este vorba despre scris, căci scrisul devenise el însuși, în timp, o soluție provizorie și înșelătoare. Paradoxul este că, tocmai datorită sentimentului ratării, Cioran are acces la adevărul de care crede că e înstrăinat: adevărul i se arată tocmai pentru că lipsește; e unul dintre consecințele dezrădăcinării. Așa încât, repet, tocmai pentru că nu poate fi decât departe de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
îi detestăm pe străini, biete ființe care s-au realizat” 22 februarie 1991 Ă 582). Vorbind despre „sărmanii ardeleni”, despre care spune că nu-i poate, totuși, disprețui și despre regățenii caracterizați de un englez de la BBC ca fiind „popor înșelător Ă nestatornic, viclean, plin de fantezie, teatral”, Cioran conchide: „cred că am moștenit și defectele unora și ale altora, așa încât sunt un «român absolut»” (12 iulie 1974 Ă 605). În fine, crede în fatalitate Ă și n-o mai disprețuiește
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
42.000 de exemplare de pus în rafturile snoabe ale bibliotecilor politrucilor vremii. Semn că, la noi, nimic nu este ceea ce pare a fi. Aceasta, o dovadă în plus. Să-i iertăm, însă, lui Cioran entuziasmele, fie ele și nedrepte, înșelătoare. De reținut doar că era dispus să le facă, chiar dacă, de data aceasta, era vorba despre români. Altundeva, prin Eminescu, o altă concesie: „fără Eminescu, neamul nostru ar fi neînsemnat și aproape de disprețuit...” (5 martie 1970 Ă 593), una dublată
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
vor răzbuna ele. Să-l fi marcat de la început complexul de a fi, cum zice la un moment dat pe românește, cu dispreț, cu repulsie, băiat de popă? Cum să accepte un spirit excesiv de lucid și sceptic postura aceasta călduță, înșelătoare, care-i va fi părut duplicitară? Nu-i rămânea decât să se răzbune... Răzbunarea?! Da, e un termen care pune în balanță chiar relația sa cu neamul. Lucidul Cioran, care crede în fatalitate, pune în balanță, la un moment dat
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cât caută mai intens izbăvirea, cu atât mai mult, închis în lanțurile propriilor întrebări, e condamnat la neputință. Și adevărul, în căutarea căruia, înfrigurat, speriat, teluric, se află, este golit de miezul său ontologic. Eventual, îi sunt vizibile epifaniile, forme înșelătoare și tranzitorii. Oricum, într-un loc identifică adevărul cu ființa („Să cauți ființa cu vorbe! Ă Acesta e donchișotismul nostru, delirul aventurii noastre esențiale” Ă I, 77), fiind, însă, convins că experiența scripturală Ă din care și el, chit că
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cel mai bun moment pentru a vă îmbunătăți înfățișarea este atunci când arătați bine, iar cel mai bun moment pentru a îmbunătăți afacerea este atunci când merge bine. +++ Ideea 88. Cum învață oamenii isteți Ați fost indus în eroare de afirmația extrem de înșelătoare că „Experiența este cel mai bun profesor”? Un adevăr mai potrivit ar fi „Experiența este un profesor memorabil”, întrucât experimentarea directă și neplăcerea sau bucuria pe care o aduce fixează adânc în psihicul dumneavoastră acea amintire. Un expert în productivitate
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
fiscale și efectele externe, există și alți factori ce pot îndepărta prețurile de echilibrul pieței competitive (respectiv eficiente): regimurile de monopol, barierele comerciale, regulamentele de lucru, informațiile incomplete etc. În toate aceste cazuri, prețurile de piață adoptate (respectiv financiare) sunt înșelătoare; în schimb, trebuie să se folosească prețuri contabile (fictive), ce reflectă costurile de oportunitate ale intrărilor și disponibilitatea consumatorilor de a plăti ieșirile. Prețurile contabile se calculează prin aplicarea factorilor de conversie la prețurile financiare. După corectarea distorsiunii prețului se
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
pe ce să înalțe zidurile? Asta a știut Ana înaintea lui? Că temelia bisericii se poate înălța prin iubire și jertfă? Drumul... Drumul de țară, șerpuitor și prăfos, străbătut cu bicicleta sau pe jos... Calea ferată, ascunsă în pădure, drum înșelător, martor al dramei ce avea să pecetluiască un destin. Apa, ca un drum curgător, primordial, depozitar al bunelor și relelor pământului. Apa... în care se scaldă, în care aleargă, în care se cufundă... Tot apa îngăduie și pontonul pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
naște ura și violența. De mare precizie este, în acest sens, alegerea interpreților: Liviu Rozorea compunând un hangiu aidoma celui descris de Caragiale, cu capul înfundat între umeri, mic, cu ochii sticloși, furați de o nălucă; Valeria Seciu figurând feminitatea înșelătoare a Anei, elanurile ei inconsistente, ambiguitatea lunecoasă, între tentație și teamă, ingenuitate și păcat; Ion Caramitru preotul-bandit, fixând în privirile-i avide și în zâmbetul tăios o lipsă de scrupul demențială. De fapt, teritoriul pe care regizorul se simte cel
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
că principala calitate a filmului rezidă în capacitatea cu totul specială a lui Alexa de-a ne sugera, de-a ne conduce discret cu o mână care parcă plutește undeva deasupra capetelor noastre într-o poveste care curge cu o înșelătoare lentoare. Forța puternică, virilă este semnul care a marcat invariabil și inconfundabil toate marile lui spectacole și filme anterioare. În Ana, regizorul lucrează într-o cheie cu totul nouă. Povestea ca fapt de viață este dramatică și zbaterile violente, furia
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
construcție, abaterile de la criteriile admise din capul locului de către autor. În această privință suntem întru totul de acord cu Husserl: Dacă însă critica dovedește că filozofia dezvoltată istoricește operează cu concepte confuze, că ea a comis amestecuri de concepte, raționamente înșelătoare, nu există nici o îndoială atunci că, pentru a evita căderea în absurdități, conceptele, ideal vorbind se lasă precizate, clarificate, dobândesc deosebiri, iar în domeniile date se pot formula raționamente corecte ș.a."130 Să ne întoarcem acum la contraargumentul lui Husserl
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Codul consumului, republicată, cu modificările ulterioare; f) Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor, cu modificările ulterioare; g) Legea nr. 158/2008 privind publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă; h) Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, cu modificările și completările ulterioare; i) orice alte acte normative în care termenul "comerciant" are un înțeles specific dispozițiilor cuprinse în aceste din urmă acte normative. 65 Pentru
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
moderni, relațiile de putere și de cunoaștere pe baza unor concepte precum dorința (de putere) și voința (de cunoaștere)? Cum se dezvoltă și se impun tehnologiile (ale Sinelui, ale Sufletelor, ale Puterii Politice) pe baza puterii-cunoaștere? Întrebări destul de abstracte, subtile, înșelătoare, asupra cărora puțini gânditori moderni au reflectat. Scrierile profesorului-militant de la Collège de France sunt deopotrivă filosofice și istorice din simplul sau, poate, complicatul motiv că pentru Foucault filosofia (ca practică socială și instituțională) a devenit "politica imanentă istoriei" și "istoria
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
din moment ce Foucault gândește disparat, discontinuu, clar-obscur, iar a crede că în Istoria nebuniei... este vorba despre nebunie, în forma ei evidentă, empirică, sau că în Istoria sexualității avem de a face cu sexualitatea, în forma ei manifestă, nudă, sunt percepții înșelătoare pentru un public mult prea "ordonat" și pozitivist în gândire pentru a înțelege pozitivismul discontinuu și experimental al gânditorului francez. Astfel că avem de a face cu "relații de putere", "câmpuri de cunoaștere", "puteri-cunoașteri", "posibilități de discurs" în toate cărțile
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pentru diverse "cauze" de grup, interesate material. România se autodistruge prin vocile "elitelor". România de azi e rezultatul concret a 20 ani de politicianism intelectual și, totodată, e imaginea autentică a unor intelectuali-politicianiști. "Liberalismul" românesc (1990-prezent) e doar o suprafață înșelătoare de la ideea de libertate și de liberă exprimare. Avem de a face cu un parvenistism intelectual, economic și politic. Cel puțin am avut ocazia să cunosc liberali autentici: Frank Ankersmit, Hans Kellner, Mark Bevir, Hayden White etc. Acesta din urmă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cînd Apostol a fost învăluit de o "lumină de aur, orbitoare, înfricoșătoare și în același timp mîngîietoare ca o sărutare de mamă..." Și mai elocvent ni se pare tiparul mamei Fecioare, transparent în rîndurile de mai sus, chiar sub forma înșelătoare de "fecioară îndrăgostită." Restituit prin asemănarea izbitoare contextului anterior citat, cum și formulei auctoriale obsedante, tiparul este întărit ireversibil de comparația finală: "ca un copil lacom". Dinamica imaginii se sprijină pe un intens metaforism personificator. Asaltat de anterioare senzații iritante
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]