36,194 matches
-
reglementarea serviciului de amator, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 din 13 aprilie 2017, se modifică și se completează după cum urmează: 1. Articolul 2 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2 (1) În înțelesul prezentei decizii următorii termeni se definesc astfel: a) autorizație de stație repetoare, respectiv de radiobaliză - act prin care se acordă unei persoane dreptul de a instala, configura și administra o stație repetoare, respectiv de radiobaliză în serviciul de amator; ... b
DECIZIE nr. 139 din 18 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253269]
-
admisibilitate anterior enumerate. ... 51. Astfel, potrivit celor arătate în cuprinsul actului de sesizare, precum și din anexele acestuia, reiese că există practică neunitară în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 603 alin. (3) din Codul de procedură civilă, mai exact a înțelesului sintagmei vizând „respectarea condițiilor“, obiect al verificării instanțelor de judecată în procedura referitoare la hotărârea arbitrală pronunțată într-un litigiu legat de transferul dreptului de proprietate și/sau de constituirea altui drept real asupra unui bun imobil. ... 52. Este vorba, în
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
sunt neconstituționale pentru că, în pofida prevederilor art. 64 alin. (5) din Constituție care instituie criteriul configurației politice la alcătuirea Biroului permanent, cu consecința aplicării aceluiași criteriu la revocarea membrilor acestui organ, s-a condiționat revocarea de criteriul majorității, în înțelesul cantitativ, de majoritate a senatorilor îndrituită să facă propunerea de revocare. Instituirea unui asemenea criteriu, care exclude configurația politică a Parlamentului, stabilită prin voința cetățenilor cu ocazia alegerilor pentru organul reprezentativ suprem, și îi substituie o majoritate conjuncturală, rezultată din
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
și neconstituționalitatea art. 30 alin. (2) din Regulamentul Senatului, în conformitate cu care revocarea din funcția de președinte al Senatului putea fi propusă și de jumătate plus unu din numărul total al senatorilor, întrucât condiționau „revocarea de criteriul majorității, în înțelesul cantitativ, de majoritate a senatorilor îndrituită să facă propunerea de revocare. Instituirea unui asemenea criteriu, care exclude configurația politică a Parlamentului, stabilită prin voința cetățenilor cu ocazia alegerilor pentru organul reprezentativ suprem și îi substituie o majoritate conjuncturală, rezultată din
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
unor structuri instituționale mai relevante; ... c) creșterea nivelului de răspundere instituțională, departamentală și individuală; ... d) îmbunătățirea transparenței și comunicării între conducere, angajați și factorii interesați; ... e) stabilirea de priorități pentru alocarea eficientă și eficace a resurselor. ... Articolul 3 (1) În înțelesul prezentei hotărâri, termenii și expresiile de mai jos au următoarele definiții: a) sistemul de planificare strategică - ansamblul de elemente care reunește procesele de planificare a politicilor publice, de stabilire a priorităților guvernamentale și fundamentare a programelor bugetare, de alocare bugetară
HOTĂRÂRE nr. 427 din 25 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253280]
-
aflată în proprietatea Secretariatului General al Guvernului; ... g) metodologia - metodologie de elaborare, monitorizare, raportare și revizuire a Planului strategic instituțional care se implementează de către ministere și de Secretariatul General al Guvernului în aplicarea prezentei hotărâri. ... (2) Următorii termeni au înțelesul prevăzut de Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată: a) strategia fiscal-bugetară; ... b) buget; ... c) cadrul bugetar pe termen mediu; ... d) credite de angajament; ... e) credit bugetar; ... f
HOTĂRÂRE nr. 427 din 25 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253280]
-
neunitară. ... 61. În legătură cu sesizarea ce face obiectul cauzei de față, această condiție legală nu este îndeplinită, dispozițiile normative supuse interpretării fiind îndeajuns de clare și complete, astfel că ele îngăduie judecătorilor cauzei să le determine, fără semnificative dificultăți, înțelesul, limitele de aplicare și efectele. ... 62. În speță, chestiunea de drept se rezumă, în esență, la determinarea momentului de la care începe să curgă termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită a unui titlu executoriu reprezentat de
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]
-
vor trata obligația de raportare a incidentelor majore ca funcție operațională importantă. (4) În situația prevăzută la alin. (1) lit. b) pct. (ii), prestatorii de servicii de plată vor trata obligația de raportare a incidentelor majore ca activitate semnificativă, în înțelesul Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit, cu modificările și completările ulterioare. Articolul 93 (1) Prestatorii de servicii de plată, prevăzuți la art. 223 alin. (1) lit. a), b) și e) din Legea
REGULAMENT nr. 4 din 4 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252605]
-
a Guvernului nr. 43/2002. În cea de-a doua orientare jurisprudențială s-a considerat că din punctul de vedere al competenței aceste cauze trebuie soluționate de Direcția Națională Anticorupție. În argumentarea soluției s-a arătat că, în ceea ce privește înțelesul expresiei „obiectul infracțiunii de corupție“ din art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, unele instanțe au echivalat expresia de „folos necuvenit“ cu „valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
jurisprudențial 2.1. Într-o primă orientare a practicii s-a considerat că aceste cauze trebuie soluționate de parchetele ordinare a căror competență după materie sau după calitatea persoanei este stabilită de dispozițiile Codului de procedură penală. În ceea ce privește înțelesul expresiei „obiectul infracțiunii de corupție“ din art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, s-a arătat că acesta vizează doar infracțiunile de corupție reglementate în capitolul III secțiunea a 2-a (intitulată „Infracțiuni de
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
vizează doar infracțiunile de corupție reglementate în capitolul III secțiunea a 2-a (intitulată „Infracțiuni de corupție“) din Legea nr. 78/2000, respectiv infracțiunile de luare de mită, dare de mită, trafic de influență și cumpărare de influență, fără a se explica înțelesul concret al acestei expresii. Totodată, noțiunea de „pagubă“ din același articol a fost considerată unanim de instanțele de judecată ca fiind prejudiciul cauzat părții civile reprezentând urmarea imediată a infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 din Codul
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
Guvernului nr. 43/2002. ... 2.2. În cea de-a doua orientare jurisprudențială s-a considerat că din punctul de vedere al competenței aceste cauze trebuie soluționate de Direcția Națională Anticorupție. În argumentarea soluției s-a arătat că, în ceea ce privește înțelesul expresiei „obiectul infracțiunii de corupție“ din art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, unele instanțe au reținut că suma de bani sau foloasele pretinse/promise/acceptate/oferite/date/primite de la infracțiunile de luare/dare de mită, trafic de
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
condiție de admisibilitate prevăzută de art. 471 alin. (3) și art. 472 din Codul de procedură penală. ... 9.2. Dispozițiile legale supuse interpretării și aplicării unitare Legea nr. 78/2000 Capitolul III Infracțiuni Secţiunea 1 Categorii de infracțiuni Articolul 5 (1) În înțelesul prezentei legi, sunt infracțiuni de corupție infracțiunile prevăzute la art. 289-292 din Codul penal, inclusiv atunci când acestea sunt comise de persoanele prevăzute la art. 308 din Codul penal. (2) În înțelesul prezentei legi, sunt infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
1 Categorii de infracțiuni Articolul 5 (1) În înțelesul prezentei legi, sunt infracțiuni de corupție infracțiunile prevăzute la art. 289-292 din Codul penal, inclusiv atunci când acestea sunt comise de persoanele prevăzute la art. 308 din Codul penal. (2) În înțelesul prezentei legi, sunt infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție infracțiunile prevăzute la art. 10-13. (3) Dispozițiile prezentei legi sunt aplicabile și infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene prevăzute la art. 18^1-18^5, prin sancționarea cărora se asigură protecția fondurilor și a
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
clar circumstanțiate de legiuitor încă din primul articol al legii.“ Infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, sunt cele reglementate în capitolul III secțiunea 1 denumit: „Categorii de infracțiuni“ prin art. 5, potrivit căruia: (1) În înțelesul prezentei legi, sunt infracțiuni de corupție infracțiunile prevăzute la art. 289-292 din Codul penal, inclusiv atunci când acestea sunt comise de persoanele prevăzute la art. 308 din Codul penal. (2) În înțelesul prezentei legi, sunt infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
infracțiuni“ prin art. 5, potrivit căruia: (1) În înțelesul prezentei legi, sunt infracțiuni de corupție infracțiunile prevăzute la art. 289-292 din Codul penal, inclusiv atunci când acestea sunt comise de persoanele prevăzute la art. 308 din Codul penal. (2) În înțelesul prezentei legi, sunt infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție infracțiunile prevăzute la art. 10-13. (3) Dispozițiile prezentei legi sunt aplicabile și infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene prevăzute la art. 18^1-18^5, prin sancționarea cărora se asigură protecția fondurilor și a
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
Relevantă este și împrejurarea că, odată cu punerea în aplicare a noului Cod penal, prin art. 79 din Legea nr. 187/2012 a fost modificată și Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, prevăzându-se la art. 5 că „în înțelesul prezentei legi, sunt infracțiuni de corupție infracțiunile prevăzute la art. 289-292 din Codul penal, inclusiv atunci când acestea sunt comise de persoanele prevăzute la art. 308 din Codul penal“, fiind infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție infracțiunile prevăzute la art. 10-13
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
legii nu face distincții cu privire la acest aspect. ... 22. Totodată, în ceea ce privește sintagmele „alte cereri privind executarea silită“ și „instanță competentă“, prevăzute de art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă, tribunalul a constatat că determinarea înțelesului lor se poate realiza numai prin raportare la celelalte prevederi ale Codului de procedură civilă și astfel, având în vedere că cererea de suspendare a executării silite este soluționată de judecătorie ca instanță de executare, așa cum rezultă din dispozițiile
DECIZIA nr. 81 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251962]
-
putea fi reiterată în calea de atac exercitată împotriva hotărârii instanței de executare. ... 89. Norma precitată trebuie înțeleasă în sensul că suspendarea poate fi acordată de curtea de apel doar atunci când aceasta judecă în primă instanță o contestație privind înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu pe care ea însăși l-a pronunțat; mai mult, textul nu se referă la instanța de apel, ci, în mod distinct, la curtea de apel; or, aceasta se poate constitui nu numai ca instanță de
DECIZIA nr. 81 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251962]
-
data pronunțării unei hotărâri penale de condamnare, cu ocazia stabilirii și individualizării judiciare a unei pedepse între limitele minime și maxime prevăzute de lege. Prin urmare, deși pedeapsa aplicată nu ar putea depăși acel maxim, aceasta nu are efect asupra înțelesului sintagmei de „pedeapsa prevăzută de lege“. În concluzie, s-a apreciat că legiuitorul prin alin. (2) al textului de lege a instituit o normă de individualizare a cuantumului pedepsei având în vedere și maximul special ridicat al pedepsei prevăzute de
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
Maria Stănilă, în principal, a solicitat respingerea ca inadmisibilă a sesizării Curții de Apel Suceava, susținând că aceasta nu întrunește criteriile de admisibilitate. Astfel, în speța care a generat sesizarea, prin coroborarea dispozițiilor legale în materia instituției prescripției și a înțelesului termenului de „pedeapsă prevăzută de lege“, rezolvarea pretinsei chestiuni de drept nu are nivelul de dificultate care să permită a se recurge la procedura hotărârii prealabile. Apare ca evident că înțelesul sintagmei se referă la limitele prevăzute de lege pentru
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
coroborarea dispozițiilor legale în materia instituției prescripției și a înțelesului termenului de „pedeapsă prevăzută de lege“, rezolvarea pretinsei chestiuni de drept nu are nivelul de dificultate care să permită a se recurge la procedura hotărârii prealabile. Apare ca evident că înțelesul sintagmei se referă la limitele prevăzute de lege pentru o anumită infracțiune, fără a se avea în seamă limitările în aplicarea unei anumite pedepse concrete, iar instituția prescripției se calculează în funcție de maximul prevăzut în textul de lege respectiv
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
stabilit, mai exact o limitare a posibilității de individualizare judiciară a cuantumului sancțiunii aplicate, rezervată în mod exclusiv instanței de judecată. Deși din punctul de vedere al legalității pedeapsa aplicată nu poate depăși acel maxim, aceasta nu are efecte asupra înțelesului sintagmei „pedeapsă prevăzută de lege“. ... VIII. Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secția penală și pentru cauze cu minori, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunea de drept ce se solicită a fi
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
limitare a posibilității de individualizare judiciară a cuantumului sancțiunii aplicate, rezervată în mod exclusiv instanței de judecată. Altfel spus, deși din punctul de vedere al legalității pedeapsa aplicată nu poate depăși acel maxim, considerăm că aceasta nu are efecte asupra înțelesului sintagmei „pedeapsă prevăzută de lege“. În mod evident, conform filosofiei codurilor penale (actual și anterior), termenele de prescripție a răspunderii penale sunt stabilite de legiuitor având în vedere pericolul social generic al unor infracțiuni prin raportare la limitele de pedeapsă
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
ca astfel instanța supremă să se substituie Parlamentului, unica putere legiuitoare în stat“. Curtea a mai reținut că „interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. «Oricât de clar ar fi textul
DECIZIA nr. 787 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252435]