3,037 matches
-
harul povestiri și al retoricii, moștenind de la popor și un limbaj sadoveanian, în lexic și tonalitate, iar de la părinți o statură asemănătoare marelui prozator, își dedică întreaga viață misiunii încredințate de sufletul pământului, ce adăpostește de secole osemintele sacre al înaintașilor cărora le datorăm existența noastră de astăzi. Scriitorul a înțeles că istoria, martoră a trecutului, act de naștere a tuturor generațiilor plecate spre cele veșnice, dar și lumină aruncată peste întunericul zbaterii omului pentru ființare, dă neamului nostru paternitate și
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93064]
-
în lumea mea. Pe 24 noiembrie, la orele 10 îmi reiau programul obișnuit. Parcă nici n-am fost plecat. Evoluția postoperatorie e la fel de bună ca și anul trecut. Organismul continuă să mă ajute ca totdeauna, dovada unei gene moștenite de la înaintași. Pe drumul de întoarcere am timp să observ că s-au făcut puține însămânțări de toamnă și că unele parcele arată chiar foarte bine, cu adevărat viguroase. La ora 1430 am adormit ca și când aș fi fost în patul de acasă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
mai vede, pe nicăieri, nici un drum. Totul e o mare de vifor amenințător, ucigaș. Doar mașinile puternice, grele, de teren, ale organelor de ordine publică,își mai fac apariția, pe ici-pe colo. La Poeni, localitate atât de frumos botezată de înaintași, atât de mult iubită de actualii comunitari,în tot timpul anului, acum, parcă nici nu mai există. Parcă a dispărut, pur si simplu, de pe hartă. Dar, evident, n-a dispărut. E,în întregimea sa, sub imperiul iernii siberiene, care, iată
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
15 iunie, același an, cu aproximativ șase luni înainte de a trece în lumea drepților. Se trăgea, la începutul secolului XX, dintr-o familie de răzeși moldoveni, familia sa având o suprafață de 8 hectare de teren agricol, dar își descoperea înaintașii într-un document din 24 februarie 1837, care probează că spătarul Enache Negruț arendează moșia Boțăști din ținutul Fălciului, fraților, comisul Anastasie Ioan și Vasile Ioan. Ducându-și cercetările mai departe, Ioan Costache Enache scrie o istorie a Ioanilor și
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
găsit știința și diplomația de a o lua din Mănăstire.” (Arhiereu Narcis Crețulescu, Inscripțiile Monastirei Neamțu, în revista Arhiva, Anul XXI, nr. 1, Iași 1910, p.41) Mănăstirea Secu a fost înzestrată din belșug cu odoare, cărți și manuscrise de înaintașii noștri, întocmai ca mănăstirile domnești, pentru că mult au iubit și prețuit acest loc binecuvântat de Dumnezeu. Dacă cinstiții ei ctitori ai înzestrat mănăstirea cu tot ce a fost nevoie, Dumnezeu ca o încununare a ostenelilor lor a dăruit-o dea
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
poartă Sfântului Lăcaș și îi mulțumesc pentru ospitalitate. Antonie Ploieșteanul Vicar Patriarhal * 6 martie 1975 Astăzi am poposit câteva ceasuri și ne am închinat în Mănăstirea străveche Secu în stare de măreață restaurare. 91 Duhul ortodox și românesc al străluciților înaintași care odihnesc trupește în acest sfânt așezământ ne-au strigat cu putere cuvintele dumnezeiescului Apostol Pavel: “Fraților, fiți nouă următori precum și noi am fost următori ai lui Hristos”(I Cor.11 ,2) În gând le-am promis să dăm ascultare
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Bartolomeu Anania *7 martie 1991 94 Cu pioasă admirație pentru marile vestigii ale Ortodoxiei românești, Mănăstirea Secu, vatră de cultură a neamului românesc, care prin grija ostenitorilor de aici, se face mereu edificatoare pentru generațiile care urmăresc cu evlavie strădaniile înaintașilor. Justinian, Episcopul Maramureșului și Sătmarului 17 august 1991 Venind de la slujba ce s-a oficiat la Mănăstirea Văratic cu prilejul pomenirii ctitorilor adormiți întru Domnul, I.P.S. Sa Mitropolitul Daniel al Moldovei și Bucovinei, a poposit în această Sfântă Mănăstire, unde
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
părintească față de Biserică, problemele preoților și parohiilor, au fost discutate și soluționate întro atmosferă înălțătoare duhovnicească sub umbra binecuvântată a ctitorilor acestei Sfintei Mănăstiri și a marilor duhovnici care au viețuit aici. Gazdele de astăzi s-au arătat la înălțimea înaintașilor. Vom purta în inimi această întâlnire frumoasă și fructuoasă. Daniel Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei Calinic Botoșăneanul Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor Arhim. Mitrofan Exarh Anul Nou Bisericesc, 1 septembrie 2009 Smerită însemnare 97 Revin uneori, cu mare
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
a credinței ce a însuflețit neamul nostru dintotdeauna și care i-a dat aripi spre zările de cultură și de progres de mai târziu. Procesul acestei deveniri este întotdeauna viu. De aceea preoții de acum trebuie să ia exemplu de la înaintașii lor de odinioară și să se înroleze cu tot sufletul în slujba Bisericii. Aceștia sunt chemați să străbată zilnic trepte de desăvârșire. Pr. Dr. V. Căciul Inspector General Patriarhal * 20 aprilie 1971 Cu multă dragoste frățească am făcut astăzi o
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
zi frumoasă și binecuvântată de Dumnezeu, un grup de preoți, preotese, cântăreți cu soții și alte persoane, am vizitat cu evlavie și deosebită plăcere cele două mănăstiri sfinte și istorice ale Moldovei sfinte (Sihăstria și Secu). Vrednică și pioasă amintire înaintașilor noștri pentru tot ce ne-au lăsat. Recunoștință și rugăciune sfântă. Cinste și respect celor ce ne-au primit românește și creștinește. Conducătorul excursiei Preot pictor Constantin S. * 20 august 1988 După douăzeci de ani am revenit și vizitat Mănăstirea
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
1976 Nu se poate trăi fără a vedea, a cunoaște, a ști, tot ce au făcut strămoșii noștrii, printre care și călugării acestei sfinte mănăstiri. Noi trăim azi și avem cultura și civilizația pe care o avem datorită acestor mari înaintași. Am văzut comori unice ce demonstrează străvechea cultură a neamului nostru. Suntem fericiți că am ajuns și la Secu. E prea puțin cunoscută, deși are valori și frumuseți unice. Mulțumiri tuturor celor ce au făcut cele ce am văzut aici
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
crezut că nu vei simți chemarea de a nu le revedea. G. Tincă 7 august 1977 Am admirat micul, dar prețiosul muzeu al acestei mănăstiri care reprezintă un colier în plus din marele și valorosul giuvaier reprezentat de tot ceea ce înaintașii și cărturarii vieții românești le-au adunat cu dragoste și trudă în tezaurul literar și cultural al țării. Consilier Juridic Ioan Filipescu 8 august 1977 Mănăstirea Secu reprezintă pentru orice vizitator sensibil la faptele de civilizație ale acestui neam, pagini
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
noi ca o flacără ce nu se va stinge niciodată. Bolontoc Cristina, Câmpulung Muscel-Arges* Vizitând Mănăstirea Secu și muzeul acesteia, am rămas profund impresionați de bogăția spirituală a soborului acestei mănăstiri, precum și de moștenirea pe care ne-au lăsat-o înaintașii noștri. Credem că a fost nevoie de multă osteneală, nevoință și jertfă din partea ctitorilor și a obștii pentru a lăsa o moștenire atât de frumoasă tuturor generațiilor care au urmat și vor mai urma până la sfârșitul veacurilor. Vasile, Cluj-Napoca 15
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
țară. Bunul Dumnezeu să-și reverse binecuvântările Sale peste noi ! D. Crosu 15 iunie 2002 Am revenit după mulți ani și am regăsit aceeași pace și liniște ca înainte. Am rămas uimită, ca și altădată de minunea ieșită din mâinile înaintașilor noștri. Numai credința și totala uitare de sine au putut ajuta acei oameni să făurească asemenea minuni artistice, astfel încât și noi, după sute de ani să le putem admira, să ne pătrundem de sfințenia pe care o degajă. Cu siguranță
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
a le putea înfăptui și a le face nemuritoare. Ele sunt păstrătoare ale credinței în Dumnezeu, geniului creator al poporului nostru, bunei cuviințe și dragostei de viață și de frumos. Ele sunt mărturii a ceea ce au vrut să ne transmită înaintașii și 138 anume: puritatea și dragostea lor sufletească. Primim cu pioșenie mesajul căci așa a rânduit Dumnezeu să fim noi, moștenitorii spirituali. Sfânta mănăstire este locul ocrotit de Dumnezeu și prin aceasta și valorile noastre. Mulțumim ! Semnătură indescifrabilă * Mănăstirea Secu
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
de un singur foc de armă de orice fel pentru a ucide acest corp Gosseyn. Dacă avea să se întâmple asta, faptul că întreaga memorie a acestei experiențe ar continua în mintea lui Gosseyn Doi nu era îndeajuns de satisfăcător. Înaintașii Gosseyn lăsaseră fără îndoială drept moștenire o remarcabilă tehnologie de menținere a personalității pentru duplicatele descendenților. Dar pentru un anumit individ din lungul șir, realitatea era că-și dorea propria identitate pentru corpul său. 14 În timp ce folosea fiecare obiect și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
tare. S-ar părea că originea cea mai plauzibilă a primelor semne de notație muzicală ar deriva din semnele de interpunctuație sau din accentele gramaticale. „Nu este de mirare, că tocmai la curtea lui Carol cel Mare s-au născut înaintașii modernelor semne de punctuație, înainte aproape inexistente, având forme mai mult sau mai puțin identice cu cele care mai apoi au fost folosite drept neume”. Raportul dintre dezvoltarea cuvântului scris, de la sfârșitul secolului al VIII-lea, și nașterea notației muzicale
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
șoldurile. — Fata asta e ca un crin răsărit în balegă, am s-o iau sub aripa mea, zisese Nasser către frate-său de îndată ce rămăseseră singuri. Celălalt doar oftă și își plecă ochii. Nu se războia niciodată cu celebritatea câștigătoare a înaintașului naționalei, care ridicase în ovații stadioane întregi. Numai că celebrul de frate-său avusese mereu încurcături cu femeile. — O iei de la capăt? îndrăzni să-l întrebe. Acum ai doi băieți... Lasă, uită asta, tocmai pentru că-i am, dar acum sunt
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
populat de umbrele unor Rocambole, Fantomas și Arsène Lupin. Căutarea „colierului” (obiect mitic convocând strălucirea grațioasă a Vechiului Regim și monarhia franceză) expune subteranele unui Paris ce îl atrăgeau și pe Jean Valjean în pântecele sale. Ca și iluștrii săi înaintași în ale crimei, Olrik se ascunde în acest labirint ce este corespondentul unui regat al întunericului. Ritualul căutării colierului devine parcursul inițiatic al intrării pe această poartă ce duce spre infern. Olrik nu este mai puțin redutabil decât profesorul Moriarty
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de mitraliere administrat de aliații sovietici ai naziștilor. Paradoxurile lui Pratt dinamitează convenționalismul poveștilor de război. În acest război care îi aduce împreună pe Fogg și pe comunistul Marx Ravaglia, pasiunile intelectuale se grefează pe un pat al poeziei. Amintirea înaintașilor garibaldieni îl marchează pe Fogg. După cum dorul de țară îi consumă pe cei care visează la Asia natală în mijlocul mlaștinilor adriatice. Voluntarii turcomani sunt o față a lumii noi sovietice pe care romantismul antifascist al garibaldienilor o ignoră. Fuga lor
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
pe picioare, Călugărul se dezlănțui: ― Ascultați-mă, găgăuților, un tribunal care judecă un mort s-a mai văzut, dar un mort care să asiste la procesul lui ați mai pomenit așa ceva? Vedeți? Papa Ștefan al VI-lea a poruncit ca înaintașul lui, răposatul papă Formosus, să fie dezgropat, pus, îmbrăcat în odăjdii, pe un tron ca un papă viu, și judecat. Da, da, judecat cu cadavrul de față, pe tron, ce căscați gurile așa? Nu v-am spus eu că toate
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
prevestire că anul 2011 va fi mai bun, mai frumos și mai dătător de speranțe?? Poate vom vedea și această mare minune. Am acum ocazia să verific pe viu o vorbă auzită de la tata, care și el o știa de la înaintași, și anume că așa cum e prima zi de Crăciun, așa va fi și ziua de 1 ianuarie. Spre confirmare citez: „Astăzi 25 Decembrie - prima zi de Crăciun a fost o strașnică zi însorită, care a cam terminat zăpada” - deci să
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
pământurile pe care marele și nemuritorul Papa Ioan Paul al II-lea le-a numit „Grădină a Maicii Domnului”. Nici un moment nu am uitat că toate generațiile de evrei a căror existență s-a săvârșit pe aceleași meleaguri au fost înaintași ai mei și că port aceeași profundă dragoste acelei minunate „grădini” în care am venit pe lume, unde am învățat a citi și a scrie, a iubi și a mă bucura. Doamnelor și domnilor, primiți încă o dată mulțumirile mele venite
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
îl port culturii române la a cărei flacără am crescut. Cu aceeași adâncă recunoștință mă gândesc și mă adresez acelui dascăl al multor generații de bârlădeni, mult stimatul domn Alexandru Mânăstireanu: multe mulțumiri din partea mea și a multor generații de înaintași ai mei, domnule profesor Mânăstireanu! Dr. Maria-Vera Willinger Berlin, 27.04.2011 Din Priponeștii natali am primit o scrisoare cu următorul conținut: Stimate D-le Mânăstireanu, Pentru că îmi cunosc limitele, am tot ezitat să răspund generosului dv. Îndemn de a
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
am trimis o scrisoare. La ce putea sluji, l-am Întrebat eu, viața unui băiat de șaisprezece ani (mă Îmbătrînisem cu un an)? Mi-a răspuns că la șaisprezece ani trebuie să refacem fiecare pe cont propriu parcursul pe care Înaintașii l-au făcut la rîndul lor. Am descoperit scrisoarea pe masa din sufragerie cînd m-am Întors de la colegiu. Pe verso, se citea limpede: „Expeditor: Albert Camus“, urma adresa tipărită a editurii Gallimard. Am dat fuga să-i arăt tatei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]